3,161 matches
-
locuințele burghezilor bogați. La sfîrșitul secolului al XIII-lea, în spațiul care se întinde din nordul Angliei și pînă în Sicilia și de la Andalusia pînă la malurile Balticii și în Polonia, opis fraincigenum este pe cale să devină arta Creștinătății occidentale. Apogeul său coincide cu cel al Europei medievale: o Europă care în curînd va cunoaște din plin consecințele lungii și dureroasei crize a secolului al XIV-lea. Note și comentarii 1 "Legiștii" (de la etimonul latin lex, legis = lege) erau specialiști în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
20 Merovingieni și Pepinizi......................................................24 Cel de-al treilea val de migratori. (secolele VI-VII)..............................................................26 Un regres la scară europeană?..............................................28 Criza și reînnoirea Bisericii creștine.....................................32 Cultura în timpul monarhiilor barbare..................................36 Capitolul 2 Europa bizantină de la Iustinian la apogeul macedonean (secolele VI-XI).................................41 Erezii și dispute religioase....................................................42 Iustinian și recucerirea în Occident......................................44 Urmașii lui Iustinian.............................................................47 Secolul de aur al Bizanțului..................................................49 Replierea din secolul al VII-lea............................................51 Criza iconoclastă..................................................................54 Dinastia macedoneană..........................................................59 Recucerirea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și dispute religioase....................................................42 Iustinian și recucerirea în Occident......................................44 Urmașii lui Iustinian.............................................................47 Secolul de aur al Bizanțului..................................................49 Replierea din secolul al VII-lea............................................51 Criza iconoclastă..................................................................54 Dinastia macedoneană..........................................................59 Recucerirea bizantină...........................................................61 Orientul împotriva Occidentului...........................................64 Apogeul civilizației bizantine...............................................66 Capitolul 3 Imperiul carolingian...........................................71 Pepin cel Scurt, rege al francilor.........................................72 Carol cel Mare și expansiunea francă..................................76 Restaurarea Imperiului de Apus..........................................81 Guvernarea și administrarea Imperiului..............................84 Imperiul împărțit.................................................................87 Noile invazii........................................................................89 Dislocarea Imperiului
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Mediterana occidentală................................................................. 166 Cruciadele secolului al XII-lea........................................ 168 Occidentul împotriva Bizanțului: a patra cruciadă.......................................................... 174 Sfirșitul Cruciadei și replierea occidentală în Levant.................................................................... 178 La periferia Europei creștine: expansiunea germanică și instalarea de noi state............................. 179 Capitolul 6 Europa la apogeul "Evului Mediu clasic" (sfîrșitul secolului al XII-lea începutul secolului al XIV-Iea)................................................... 183 Capețieni și Plantageneți....................................................... 184 Papa și Împăratul................................................................... 195 Declinul și fărîmițarea Imperiului Germanic........................ 198 La periferia Occidentului creștin............................................202 Și Bizanțul?............................................................................212 Biserica: putere temporală și contestată
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sub forma "național-comunismului". După aproape două decenii de antinaționalism prezentat ca "patriotism socialist" (1948-1964), N. Ceaușescu a recuperat zestrea naționalistă a tradiției culturale românești, în care a încorporat materialismul-dialectic prescris de paradigma marxist-leninistă. "Naționalismul etnic" (românismul) care și-a atins apogeul ideologic în interbelicul românesc s-a prefăcut după 1948 în "internaționalism proletar", iar "națiunea română" a fost metamorfozată în "patria socialistă". În următoarea secvență istorică, "patria socialistă" din faza primară a regimului a devenit, după 1964, "națiunea socialistă" în faza
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bugetar pentru tipărituri și am ținut pe picioare, indiferent de vreme, acest proiect. Am dorit să meargă până la capăt. Și a mers. Galele Amfiteatru. O lume nebună, nebună, nebună S. B.: Să discutăm despre ceea ce spuneți dumneavoastră că a fost apogeul manifestărilor artistice studențești de la Iași sau chiar din țară: Galele "Amfiteatru". Urmărind în arhive, doar în darea de seamă asupra activității desfășurate de BOB de la CCTS, din decembrie 1984, întâlnim o descriere a acestui eveniment. Iat-o: "Una din cele
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în viața lor politică începuseră să se afirme comercianții și moșierii bogați. Procesul centrifugal la care se asistase în teritoriile locuite de creatorii civilizației Huaxia, unde aveau loc și incursiuni ale neamurilor nomade din nordul și nord-estul Chinei, ajunsese la apogeu între 770-430 î.e.n., epocă istorică numită "Primăveri și Toamne"; numărul principatelor ajunsese la 71 și în 241 de ani se înregistraseră 367 acțiuni majore militare, având urmări catastrofale pentru economie și viața oamenilor de rând. Între anii 770-403 î.e.n., se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
î.e.n., epocă istorică numită "Primăveri și Toamne"; numărul principatelor ajunsese la 71 și în 241 de ani se înregistraseră 367 acțiuni majore militare, având urmări catastrofale pentru economie și viața oamenilor de rând. Între anii 770-403 î.e.n., se ajunsese la apogeu, învățații căutând răspunsuri la probleme sociale, politice, morale și culturale, printre gânditorii acelor vremuri, deveniți clasici, se afla și Confucius (552-479 î.e.n.). Astrologii chinezi cunoșteau principalele constelații și calculaseră mișcarea soarelui, a lunii, a planetelor Mercur, Venus, Marte, Jupiter și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ținutul cel mai bogat și cel mai vast din sud-estul asiatic. Angkorul a fost construit în plină junglă tropicală, în centrul Cambodgiei, la nord-est de marele lac Jonle-Sap, de către regele Jayavarman al II-lea, în jurul anului 85o, în perioada de apogeu a Regatului khmer. Angkorul urma să devină esența regalității și a civilizației khmere. De-a lungul veacurilor, fiecare rege a decis construirea a câte unui templu cu semnificație sacră și consacrat zeului protector al regatului. Astfel, Udayâdityavarman al II-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
baza organizării reguli foarte stricte, conform unui ritual complex. Cultul zeiței solare Arinna era național, străinii fiind excluși. Hitiții trăiau în cetăți fortificate. În Anatolia antică, pe teritoriul cuprinzând Turcia actuală și nordul Siriei, arta și arhitectura hitită au atins apogeul la jumătatea mileniului al II-lea î.Hr. Hitiții construiau așezări fortificate cu ziduri din blocuri masive de piatră ("ziduri ciclopice"), cu metereze și cu turnuri, capitala hitită era orașul cetate Hattușa, pe locul orașului actual Boghaz-Koz, lângă Ankara. Porțile orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
administrat de Franța. Ocupată de trupe britanice și franceze la începutul celui de al doilea război mondial, Siria își dobândește independența reală la 17 aprilie 1946; dar reamintesc că, încă din anii 1925-1926 lupta poporului sirian împotriva dominației străine, atinsese apogeul în timpul răscoalei din acei ani și a obținut retragerea forțelor străine de pe teritoriul său. Baas era un partid politic arab care susținea formarea unui stat arab socialist unic. Înființat în 1943 la Damasc de către creștinul Michel Aflaq și Salah al-Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
primul stat rus vechi, având capitala la Kiev, capitala actualului stat ucrainean, purtând denumirea de Kievskaia Rusia. În secolele X-XI, sub domnia lui Vladimir I. Saveatoslavici (980-1015) și a lui Iaroslav I cel Înțelept (1016-1018 și 1019-1054), statul kievean atinsese apogeul puterii sale. În statul menționat mai sus, creștinismul, de tip bizantin devenise religie de stat. Ulterior, în secolele XII-XIII, Rusia Kieveană s-a destrămat în câteva cnezate, situație care a determinat acțiuni de cucerire din partea mongolilor, lituanienilor și a polonezilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a organizat trei sesiuni științifice dedicate aniversării înființării Stațiunii Biologice Marine. De asemenea, sub îngrijirea domnului profesor au fost reeditate o serie de volume monumentale, printre care menționez „Ihtiofauna Mării Negre” lui Ioan Borcea și „Freatobiologia” lui Constantin Motaș. Consider că apogeul carierei universitare îl reprezintă studenții și discipolii pe care îi formează un profesor și care îi continuă cercetările. În acest sens trebuie menționat că domnul profesor a coordonat peste 20 de teze de doctorat și câteva sute de lucrări de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fi definite metodic, întâi pe fundalul legăturilor cu Iugoslavia (menținându-se până la cotitura negativă din relații survenită după 1954, produsă în urma Conferinței de la Bandung a țărilor așa-zise "nealiniate"), apoi cu Polonia (înflorind până la degenerarea relațiilor, care a survenit la apogeul carierei lui Władysław Gomułka) și, în sfârșit, cu România (relațiile culturale cu această țară cunoscând perioade de vârf, în special în anii în care politica externă română s-a desprins treptat de dependența ei hotărâtoare de Moscova). Miezul relațiilor diplomatice
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
deasupra unui câmp de luptă. S-ar zice că toată lumea urăște pe toată lumea. Cearta este un mod de viață. Zgomotul de fond al conviețuirii noastre este bombăneala, recriminarea, scandalul. Trăim din resentiment. Lupta politică vizează exterminarea adversarului, gazetăria e un apogeu al nervozității ofensive. Intelectualii se ceartă între ei, societatea civilă e o simplă manufactură a protestului, guvernul, președinția și parlamentul se epuizează în puru lente manevre de gherilă. Clienții îi detestă pe comersanți și comersanții pe clienți, poporul s-a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
loc de morală și de instinct politic. După revoluție, organul somnolent al judecății a devenit insomniac. Am redescoperit voluptatea uitată a opiniei critice, satisfacția de a amenda, de a pune la zid și de a cere socoteală. Tranziția a devenit apogeul plăcerii de a bombăni. Toată lumea judecă pe toată lumea, toată lumea valorifică maximal dezacor dul. Opoziția dă de pământ cu guvernul, gazetele dau de pământ cu oamenii politici, partidele se atacă unele pe altele, sau se împart în „aripi“ și grupuri care
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
descriere a festivităților de Crăciun din secolul al XIII-lea, care nu par cu nimic mai prejos decît ale noastre. Ne aflăm deci în fața unui ritual a cărui importanță a fluctuat deja mult în istorie, care a cunoscut momente de apogeu și declinuri. Forma americană nu este decît cel mai modern dintre aceste avataruri. În treacăt fie spus, aceste indicații expeditive sînt suficiente pentru a arăta cît de puțin trebuie să ne încredem, în fața unor probleme de acest tip, în explicațiile
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
paradoxal, viitorul se află in nuce În trecut. Așa am scăpat, de exemplu, de obsesia multora: sfârșitul lumii e exclus În acest moment, căci istoria vieții biologice arată că există mulțime de feluri de organisme care n’au atins Încă apogeul, pentru a-și Începe declinul, și mă Îndoiesc că au apărut doar ca să fie martore Apocalipsei, câtă vreme tot ceea ce există În Natură Își joacă un rol până la capăt. Istoria ne mai arată ceva: omul a abordat Întru exploatare cam
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
metal folosit, fierul, sătul de urgii deci, omul s’a atașat de ceva nou, poate mai subtil sau sugerând mai mult, dar tot un sufix: pe pronunția românească, ică. A Început cu mecanică pe care Arhimede a dus-o la apogeu cu al său „dați-mi un punct de sprijin ca să răstrorn universul“, cu pârghii și scripeți evident. A continuat cu fizică, prin Heron care a putut Învârti prima turbină de abur doar evaporând - deci un proces fizic - apă. A uzat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adăposti pe toate Într’o arcă, oricât de mare ar fi fost. Arca părăsește acum fapticul pentru ideatic. Și a făcut-o doar cu animalele. Cam asta ar trebui să facem și noi, chiar dacă poluarea n’a ajuns Încă la apogeu, pentru că În fiecare „zi“ dispare un genom specific, à propos de atâtea specii dispărute, atâtea În curs de extincție. Cum? Prin băncile de gene care devin, chiar de stau pe loc, o „arcă“ În care se suie genomul pentru care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
va urma, desigur, mai târziu). Păi bețivul a urât Întotdeauna apa din vin, mai ales pe aceea adăugată la „botezul“ oficiat de cârciumar. Că François Villon i-a condamnat pe aceia la toate torturile și execuțiile - cu rafinamentul ajuns la apogeu - medievale, e o treabă. Alta e că bețivul e mai milos sau, poate, mai pragmatic: are nevoie de cârciumar, așa ticălos cum e, și mâine... Și deșartă ulcica ce i-a răsărit În față În paharul scos din sân; strunjit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
intacte senzațiile copilului din el, copil care n-a murit niciodată. Aceste senzații au trăit în interiorul poetului ca sarcina în pântecul mamei, amplificând din amintitul sunet al clopoțelului dangătul de clopot ce avea să se înalțe copleșitor peste el până la apogeul maturității sale artistice. Așadar, bună parte din toată substanța poetică eminesciană se trage din copilăria ipoteșteană. Din păcate, însă, acest lucru a fost superficial demonstrat; mereu aceleași exemple, preluate din manualele școlare, au indus o inerție banalizantă încercărilor de acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
e numai prezența unui Dumnezeu ce-adie în ceru-i înflorit 101. Contrastul evident între ceea ce s-ar putea numi pierderea tinereții, cu toată creativitatea sa aurorală, Un zeu scăldat în cerul a mii de rugăciuni 102 și cel de la apogeu, Azi sunt bătrân de tânăr 103, îl readuce pe omul Eminescu acolo-n cimitirul cu cruci risipite 104, în noptosul cimitir ce doarme sub coline 105. Translații uluitoare, din care se desprind regrete, dau farmec poemului Tristeță: [...] sufletul ce fuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
încet, încet cu mâna din fiecare frunte de val câte o stea, ca și când ar fi prins albine de aur, apoi punându-le în poale le aduse în casă și le vărsă pe masă187. Gingășia fără de margini a "torsului" eminescian atinge apogeul în proza de inspirație folclorică Făt-Frumos din lacrimă 188. Ceea ce-a realizat poetul în acest text cu înmiit substrat fantastic este greu de "tradus". Acel ceva inexprimabil (echivalent dorului) se poate reda numai direct, singur citatul conservând elocvența rafinamentului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Andrássy și a continuat linia politică a acestuia, de consolidare a antantei austro-germane. A participat activ la la negocierile interne privind rectificarea frontierelor greco-turce, în conformitate cu rezoluțiile Congresului de la Berlin. O moarte subită a pus capăt unei cariere diplomatice aflate la apogeu, în anul 1881. Ibidem, pp. 472-473. 15 Până la 24 Ianuarie 1859, la Unirea Principatelor, denumirea oficială a fost, de la 1774 (Pacea de la Kuciuk-Kainargi), Principatele Dunărene ale Moldovei și Țării Românești. Principatele Unite a fost denumirea noii entități statale în timpul domniei
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]