26,529 matches
-
UE la 1 mai 2004 au accentuat varietatea clubului, fie c... avem în vedere venitul pe locuitor, infrastructura sau calitatea cercet...rii și educației. Tot așa va fi și când Bulgaria și România se vor al...tură Uniunii în viitorul apropiat (probabil în 2007). Exist... o expresie folosit... de economiști care sun... așa: „apă ce se umfl... ridic... toate b...rcile deodat...”. Ins... are sens s... nu ne leg...n...m cu acest gând. Dac... accept...m varietatea de condiții, posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ilustreaz... teamă c... Uniunea pierde din vitez... în competiția economic... global..., desi euroscepticismul nu este ceva nou sub soare. Constituția European... nu a fost inc... adoptat... și r...mane de v...zut cum va funcționa. M...rimea Uniunii (tot mai apropiat... de conturul Europei într-o accepție clasic...) favorizeaz... competiția politic... intern..., ț...rile mari dorind s... impun... decizii importante - au ap...rut deja „directorate” ad-hoc. Nu sunt conciliate nici diferențele de fond între „integraționiști” și cei care doresc menținerea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
perioad... dificil..., protecționismul, alias „patriotismul economic”, pare natural. O alt... explicație ar fi c..., în fond, asist...m la reacții inevitabile în mersul Uniunii c...tre l...rgirea piețelor unice; că orice proces complex, acest fapt implic... meandre. O explicație apropiat... de cea precedent... ar pune accentul pe inerentă tentativ... a unor guverne de a-si sprijini firmele naționale, într-o competiție european... ce are perdanți și câștig...tori. Mai putem gândi și astfel: este o iluzie s... ne imagin...m
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ordin pragmatic (ca posibil... explicație și atitudine fâț... de acțiuni violente disperate, inclusiv terorismul), dar poate fi judecat..., de asemenea, dintr-o perspectiv... ampl..., ce pornește de la imperative etice. Sfanțul p...rinte a fost un apostol și într-un sens apropiat raționalit...ții economice, care înseamn... calculație de beneficii și costuri. Societatea deschis..., liber..., presupune economia de piaț.... Dar Papă Ioan Paul al II-lea a pus la îndoial... logică pieței atunci cand imperativele de ordin etic sunt ignorate (de exemplu, Enciclica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de dispută public... menționat..., doresc s... fac câteva observații. Cele mai multe dintre ț...rile care au intrat în Uniune la 1 mai 2004 nu îndeplinesc criteriile economice interpretate în mod foarte strict. Pentru ț...rile foste comuniste, o perspectiv... cât mai apropiat... a admiterii a reprezentat o ancor... extraordinar... pentru transform...ri instituționale și economice. România are sl...biciuni mari în administrația public..., în capacitatea de a implementa programe de reform... și dezvoltare; clasa noastr... de „mandarini” (funcționarii publici) este, în mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
incertitudine privind legislația fiscal... și bugetul public în 2005 trebuie s... înceteze. Dac... execuția bugetar... efectiv... va avea incas...ri mai mari decât cele scontate, cu atat mai bine. Pe de o parte, ele ar confirma o stare a execuției apropiat... de ceea ce reclam... fază ciclului economic (atunci când economia crește și incas...rile la buget ar trebui s... creasc...); pe de alt... parte, ele vor fi utile pentru a face fâț... presiunilor viitoare asupra bugetului public. Ziarul Financiar 14 martie 2005
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Am în vedere funcționarea economiei, cu diverse constrângeri pentru politica B...ncii Centrale. Este dificil astfel de admis c... BNR va l...să cursul de schimb cvasiliber pentru a avea un câmp sporit de manevr... în politica monetar..., în viitorul apropiat. Aceast... ipotez... ar fi și mai puțin plauzibil... dac... s-ar deschide piața monetar... intern... pentru investitorii non-rezidenți, care ar fi atrași de operațiuni speculative. BNR nu-și permite s... nu se uite la cursul de schimb (dovad... sunt operațiunile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
cu inimioara În galop, se bucura nespus, scoțând adevărate strigăte de triumf, producându-i Mamaiei un zâmbet și o lacrimă ascunsă cu Îndemânare. La un semn, o rotire a mâinii În arc de cerc, volocul se Îndrepta lin către malul apropiat, la un alt semn, Întregul echipaj ridica din răsputeri și Va putea vedea... minunea, captura de pește, mai mare sau mai mică, fără a se Întâmpla vreodată ca volocul norocos să fie scos „sărăc-sarac”, așa cum se lăuda Ochenoaia cu discreție
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și aparținea statului (acte). Pe lunga sa culme creșteau cei mai mari arbori din câți se puteau vedea și din izvoare, multe și bogate, cea mai limpede și rece apă era adusă, de multă vreme, În casele boierești din târgul apropiat. Pe culmea Chițocului, În Vărărie, În Poiana rusului, pe Dealul-Jdoginei, spre Bogdana, Blănaru, Florești și mai departe, În acel final de vară, pădurea oferea privitorului, iubitor de frumos, același verde-plin. Victor intrase deja, cu ochii minții În profunzimea pădurii, hălăduind
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și toate tufele de mure, zmeură, urzici și boz. Când ajunse la locurile bine cunoscute, Victor insistă În prezentarea precisă a tuturor tipurilor de bureți specifici acelor locuri și apăruți În final de vară, bogăție a pădurii din care satele apropiate, sărace În mare parte, se alimentau ades. În acel anotimp, pădurea era plină cu marea sa varietate de bureți buni de mâncat: hribii cărnoși, chitoaștele moi, hulubițele sau pânișoarele roșii, verzi, cenușii, ciobăneii gălbiori care creșteau În cete mici, Îndesați
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să facă de mâncare pentru toți, Va dormea În aceleași condiții de curățenie și civilizație și de multe ori singur pentru că Victor, bărbat tânăr și frumos, era dorit de multe „ibovnice”. Tot umblând cu căruța să vândă oale prin satele apropiate, peste câteva luni, Într-o seară târzie, s-a Întors și a intrat În bordeu cu o fată mărunțică, oacheșă și cu o față curioasă și zâmbitoare, un fel de păpușă cam joasă și cam grăsuță, zicând: Va, Îți fac
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a Întors cu fața către Valerică, a Întins o mână leneșă peste el și l-a rugat: Nu vei avea prea multe nopți ca asta, așa ocazii sunt rare, suntem noi frați, dar nu vrei la tine să fim mai apropiați, să facem tot ce poftim, fiecare ce vrea el, să ne purtăm ca doi bolânzi, să nu mai fie nici frate, nici soră, nici elev și nici profesoară?! Mâine să ne facem că uităm totul, binghe?! Vrei să fim nebuni
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dacă beneficiarul aducea ultimele utilaje tehnologice... Acum se putea începe rodajul...»“ Ș.a.m.d. În roman este vorba și despre altceva decât despre șantier. Autorul descrie viața de familie a unor personaje, relațiile lor extraconjugale, reacțiile la moartea unor oameni apropiați etc., dar în aceeași manieră simplist-realistă care era pe vremuri pe placul activiștilor de partid. Chiar și când istorisirea ajunge la perioada de după 1989, stilul - expresie a suficienței și a unei operativități de om de șantier - se păstrează. De unde și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pămîntul umezit pînă în adîncuri de o iarnă blîndă, care a sfîrșit prin lapovițe și ninsori abundente. Aburi calzi se ridicau în înălțimi formînd nori grași, pîntecoși, gata să revină cu mult tam-tam pe locurile, dacă nu chiar natale, măcar apropiate celor unde s-au născut. Cerul făcea ce făcea și lăsa astrului de foc ochiuri printre nori ca să se strecoare spre curtea lui Ionel Ghioc și s-o încălzească aproape continuu. Așezat pe o bancă incomodă, băiatul acesta de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Nu, nici vorbă. Ai SIDA! Nu, Doamne ferește! Ai lăsat-o pe una însărcinată... Cam pe aici ai nimerit-o. Lasă, zice nevasta calm, o scoatem noi la capăt. Numai că generozitatea a fost risipită de valurile vieții, de răutățile oamenilor apropiați. Un amic, văduv de cinci ani, l-a scos din sărite: Ionele, dacă o lămurești, eu sînt gata să mă însor cu ea. Ionel îl analizează. Omul acesta este o brută. Chel, cu burtă, cioturos, necioplit și uite ce ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să-și păstreze prietenia regilor și a principilor în așa fel încît aceștia să-i facă bucuros favoruri sau să-i facă răul cu teamă, acela așadar, care socotește că toate acestea sînt necesare, nu va găsi o pildă mai apropiată și mai convingătoare decît faptele acestui om. Într-un singur caz putem socoti că a greșit, și anume atunci cînd l-a făcut papă pe Iuliu II, a cărui alegere n-a fost bună; este adevărat că nu putea să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
înainte de 1970) (Landry, 1982), iar mai apoi numit tranziție demografică (Chesnais, 1986). Înainte de această tranziție, speranța de viață la naștere era foarte scăzută (de ordinul a 30 de ani): rata de natalitate și cea de mortalitate, foarte ridicate și foarte apropiate una de alta, se găseau într-adevăr cuprinse între 45 și 50 la mie. Rezultă că populația totală era relativ stabilă și, desigur, în medie foarte tânără (durată de viață individuală redusă). Situația demografică din țările noastre era pe atunci
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
din acest capitol). După cum vedem, trei scenarii sunt avute în vedere pentru Franța metropolitană (ipoteză pentru vârf, centru și pentru nivel inferior, relative la fertilitate). În mod oficial, pentru moment, ipoteza centrală este cea care ni se pare cea mai apropiată de realitate, dacă nu cea mai probabilă. Un lucru apare clar la examinarea acestui grafic: această ipoteză, ce corespunde unei previziuni de 64 de milioane de locuitori în 2050, admite acțiunea unei duble îmbătrâniri în următoarea jumătate de secol: prin
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
neapărat foarte calificate, ci mai degrabă disponibile pentru a ajuta și însoți persoanele vârstnice. În cadrul serviciilor, câștigurile de productivitate sunt mai slabe decât în industria manufacturieră și se poate presupune că majorarea câștigurilor de productivitate va încetini într-un viitor apropiat. Ca răspuns la această stabilitate a productivității, ne mai putem aștepta la o creștere a prețurilor acestor servicii și, apoi, a indicelui prețurilor la consum. Nivelul și afectarea economisirii depind la fel de strâns de vârsta persoanelor și, dacă îmbătrânirea populației afectează
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
e de făcut cu un invalid de război evreu, fost supus al Împă ratului de la Viena. L-au dat În seama a două grade infe rioare germane cu ordinul de a-l duce și a-l preda la cel mai apropiat comandament al armatei lor. CÎnd nemții au obiec tat, ofițerul ungur le-a reamintit că la mijloc e un ordin emis de un grad superior și le-a făcut semn spre vest. Weisz, cu actele și medaliile recuperate, a fost
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de sărbătoare. Alergînd desculți, copiii lipsiți de băgare de seamă se răneau serios În capătul cîte unei scînduri scăpate din Încheietură și săltate deasupra celeilalte. Valeriu Ruba avea nouăsprezece ani și, alături de alți băieți de vîrsta lui ori de ani apropiați, participa la exercițiile de premilitărie impuse de administrația maghiară. După Paști, să fi fost pe la sfîrșitul lui apri lie În acel an, 1944, toți premilitarii au primit o con vocare la primăria centrului de comună dintr-un sat vecin. Tinerii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Așa am ajuns să aflu că, În visele lor de inși intrați În viața conștientă ca nevăzători, pe lîngă sunete, voci și obiecte atinse cu mîna, mai apărea o puternică senzație de prezență a interlocutorului ori a reperului material mai apropiat. Dacă senzația asta ține de simțul tactil, apoi ea se produce În zona tactilității inefabile, e o impresie de cîmp energetic format În jurul celuilalt, ființă sau lucru, ce te oprește la marginea elastică a aurei sale, nu treci de o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
care ieșea și mai ales pe cei ce Încercau să intre. Securitatea a Întins peste cîmpie Încă o horă, un al doilea cerc mai larg, fiindcă, pesemne, unul singur se vădise a avea ascunse fisuri. Veneau locuitori de prin satele apropiate, pregătiți cu ploștile cu pălincă pentru soldați, dar li se spunea că, de s-ar Întîmpla să treacă de ei, prin Împrejmuirea interioară nu vor izbuti să răzbată. Partidul a adus În sat și ceea ce mai tîrziu avea să fie
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
văzut atunci nouri de zăpadă spulberată, să fi auzit chiote și focuri de flintă În aer de dragul avîntului fără piedici prin albia uriașă!... PÎnă la urmă, lui Gheorghe i s-a dat o muncă primejdioasă: ducea poșta la cel mai apropiat oficiu, la o cale ferată, vreo 40 de kilometri spre sud. Pleca dimineața și se Întorcea În aceeași zi. Patru cai cu părul des și stufos ca lîna trăgeau sania la vreme de iarnă. L-au atacat lupii În mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Lazăr, este cea care toarnă parfum peste picioarele lui Isus, ca în Luca, și apoi I Le șterge cu părul, precum femeia păcătoasă din Luca. Iuda se revoltă, dar Isus îi răspunde că femeia a făcut asta gândindu-se la apropiata Sa înmormântare. Tot Ioan, în 11,2, introducând episodul învierii lui Lazăr, vorbește despre Maria ca despre „cea care L-a uns cu parfum pe Domnul 9 și care I-a șters picioarele cu părul ei”. E limpede că sursa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]