198,134 matches
-
îndelungatele noastre decepții comune, așa cum într-o scoică se poate percepe vuietul mării: "Iertați-mi curiozitatea: de pe urma dv. ce rămîne? O tonă de procese verbale din arhiva C.C. al P.C.R.? Albume de fotografii? Scrisori și scrisorele, triate la flacăra aragazului? Arătați-mi o sinteză culturală de prestigiu, o monografie durabilă, o ediție de opere fundamentală, un roman, o piesă de teatru, fie și într-un act, o plachetă de versuri, o simfonie sau o manea, o pictură (sau măcar rama ei
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
Simona Vasilache Încape, orice s-ar spune, destulă literatură într-o viață trăită pe picior de plecare. O arată, cu prisosință, "jurnalele de navetă" ale anilor '80, scrise chiar atunci sau părăsite o vreme, și descoperite mai tîrziu, ca într-un joc de-a schimbatul locului, întreținînd tot timpul iluzia că autorul lor vorbește din altă parte. Tot despre
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
tineretului", iar prin intermediul lor întregii lumi românești. Constantin Noica propunea modalități concrete de facsimilare (fotocopiere, xerox), astăzi depășite. Făcea calcule cât mai apropiate de costurile reale, pentru a fi convingător. Lansa idei și argumente fără putință de contrazicere: caietele eminesciene arată "laboratorul unui geniu", aduc "prezența fizică a lui Eminescu în lumea noastră", stau mărturie despre "un Eminescu al haosului germinativ", sunt de aceeași relevanță pentru cugetul omenesc precum caietele lui Leonardo da Vinci și caietele lui Paul Valéry. Unele din
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
te citesc/ s-a spus tot ce era de spus/ tu doar încerci să găsești sinonime/ ești o dresoare de mâna a treia/.../ în poezie trebuie să fie multă ordine/ deja poetul-crainic-de-știri s-a demodat/ în poezie e politicos să arăți cu degetul/ și să fii indiscret/.../ fiecare poem e ultimul/ fiecare vers e penultimul/ o poetă bună trebuie să excite/ nu să recite/ să lingă cornee/ nu să privească la stele..." (Căsnicia unui șoarece cu tigrul ) Ca și la ceilalți
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
bat cu dinții 1) să pară guru ai națiunii... Aha! Deci, ăsta era chițibușul: bătaia cu dinții!... Bravo! Așadar, mai erau speranțe - nu aveam motive suficiente să fim disperați din moment ce însuși Domnul Președinte ne-a refăcut moralul care, e drept, arăta cam zdrențuit... Iar când Domnul Prim-ministru Tăriceanu a anunțat victorios la televiziune că s-a renunțat la abonamentul la gaz, ne-a inundat mintea și inima un val de fericire și parcă nici austrul nu mai șuiera atât de
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
-în buna sa tradiție comunistă, Păunescu îi dedică ode (și) lui Ion Iliescu: Un zaț amar s-a risipit prin sală/ Un fum intoxicat cu vanități/Te simt cum suferi, clipa Te înșală,/Deși atât de calm și demn Te-arăți." Ehe, ce înseamnă un mare și respectuos poet!... ZICERI la televiziuni. Domnul Mircea Geoană: unii colegi de-ai noștri pleacă din PSD direct la "înalta poartă". Precum alții la Constantinopol ? Călin Popescu Tăriceanu: remanierea este la mâna primului ministru și
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
fost considerate a sugera o îndepărtare de eshatologia biblică, înlocuirea cu înălțarea elenistică a sufletului spre nemurire 9. Dar în toate scrisorile Sfântului Ignatie, dimensiunea ecleziastică este de maximă importanță. Împotriva individualismului „falșilor învățători” docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru acei în nenorocire 10. Adevărații creștini nu sunt cei care își urmează propria voință, ci acei care sunt uniți cu semenii lor sub conducerea episcopului 11. Starea lor finală 5 Ideea fundamentală a
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
285. 8 murdărie, la fel precum se scoate albeața de pe un ochi bolnav incapabil să vadă lumina soarelui deoarece acesta e prea arzător. Tot astfel, slava Domnului e atât de puternică încât nu poate fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
ochi bolnav incapabil să vadă lumina soarelui deoarece acesta e prea arzător. Tot astfel, slava Domnului e atât de puternică încât nu poate fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
acesta e prea arzător. Tot astfel, slava Domnului e atât de puternică încât nu poate fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și pe pământ și fac totodată deosebire între lumină
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
slava Domnului e atât de puternică încât nu poate fi privită. „Iar dacă îmi spui: «Arată-mi pe Dumnezeul tău!», atunci îți voi spune și eu: «Arată-mi omul din tine și-ți voi arăta și eu pe Dumnezeul meu!». Arată-mi că ochii sufletului văd și că urechile inimii tale aud! După cum cei care privesc cu ochii trupului înțeleg cele ce se petrec în viață și pe pământ și fac totodată deosebire între lumină și întuneric, între alb și negru
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Irineu despre recapitulare. În concepția Sfântului Ipolit, Logosul nu e numai om, ci și „Dumnezeu peste toate”, care spală ființa omenească de păcat și face creatură nouă din omul cel vechi. Îl numește pe om de la început chipul Său, aceasta arătând că El Și-a revelat dragostea față de acest om, prin propriu-i chip. Dacă omul se supune poruncilor Logosului, și devenind bun urmează pe Cel bun, va fi asemenea Acestuia și cinstit de El. „Nu sărăcește Dumnezeu dacă te face
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
îndumnezeirea omului e împrumutată tot de la Sfântul Irineu 62. Asemenea Sfântului Irineu și lui Origen, „autorul nostru a elaborat și o interesantă doctrină despre desăvârșire, care iradiază din același Logos, Fiul lui Dumnezeu. Acesta S-a făcut om pentru noi, arată o dragoste și o bunăvoință egală pentru toți, pătrunde în sufletul sfinților ca un medic priceput pentru nevoile noastre, pentru că El cunoaște neputințele omenești. El nu urăște femeia din cauza neascultării de la început și nu reproșează omului călcarea poruncii. Dorind mântuirea
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
a deschis festivalul cu pelicula sa intitulată Ae fond kiss. Care, departe de a fi de calitatea la care mă așteptam, a reușit să câștige aprecierea juriului de la Cesar pentru că la modă e corectitudinea politică, iar Europa trebuie să se arate deschisă, dacă nu la granițe, măcar la minte. Nu l-a păcălit însă pe acela de la Berlin unde a pierdut Ursul de aur, câștigând în schimb un soi de premii minore, pe post de consolare: "Premiul juriului ecumenic" și cel
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
vreme: beneficiază de un umor incisiv, induce tensiune în situații cotidiene și complet nedramatice, exudă poezie și demonstrează un grad de cultură pe care l-ar invidia și unii academicieni, fără a fi livresc. Unica tragedie din film nu e arătată, ci relatată la telefon în timp ce camera alunecă peste și printre straturi de flori. Primul episod (infernul) e un montaj exultând de violență, la care, în opinia lui Godard, se reduce întreaga istorie a omenirii. Acest montaj alcătuit din secvențe, majoritatea
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
aduc, omului Dinu Patriciu, în condiția căruia sîntem cu toții, trebuie să i se respecte drepturile fundamentale și inalienabile în integralitatea lor. Faptul că el avea vocea înecată în lacrimi, la ieșirea sa aproape de orele dimineții din captivitatea unor procurori medievali, arată perfect care au fost instrumentele cercetării și anvergura abuzului psihic. Iar ochii holbați, paroxistici, ai lui Ilie Botoș spun totul. În anumite zone ale ei, justiția românească este una de exterminare.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
Un pat mare, pe jumătate vârât în alcov, se afla în fața unei uriașe sobe de tuci pe care servitorii o umpleau cu lemne printr-o deschizătură făcută de cealaltă parte a peretelui despărțitor. Când și când, unul dintre ei se arăta pe furiș, golea o găleată cu apă pe pereții de metal încins și dispărea cu o discreție complice. Aburul astfel întreținut era atât de gros, încât Vasia, orbit și cu răsuflarea tăiată, a avut curând impresia că se mișcă într-
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
total neașteptate, mai ales după înscăunarea nazismului. Cum s-a întâmplat, între alții, cu Nichifor Crainic. Un prim document de această natură a fost un raport al consulatului german din Brașov, datat 14 septembrie 19331). O precizare din fruntea lui arăta că se referea la solicitarea altor exemplare din broșura "Lupta Germaniei pentru cultura occidentală". Mi-am aruncat doar privirea asupra filelor îngălbenite de vreme și eram gata să trec mai departe când atenția mi-a fost brusc atrasă de cuvântul
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
mîntuială, cum se zice, ba s-a aflat că un fost ministru pesedist se află în spatele unora dintre aceste diguri și întărituri de maluri care au fost făcute cu o criminală neglijență. Parchetul și PNA-ul, deprinse să li se arate cu degetul împotriva cui să se autosesizeze, nu sînt deloc impresionate de ceea ce scrie presa, cu probe, despre asemenea sabotaje ale siguranței naționale. La Buzău, apele au stricat două poduri strategige, nu mai știu ce podișcă lăturalnică. În paralel cu
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
principiul adecvării la diferite structuri de sensibilitate. Problema este că susținătorul ei nu reușește (sau nu dorește) să o ilustreze prin comentariul critic curent, în care derapează, de mai multe ori, spre un evident parti pris "progresist". Mircea Cărtărescu se arată și în acest volum foarte preocupat de lupta pentru putere simbolică în spațiul literaturii noastre. Amplifică enorm orice obiecție, are senzația că s-a format o cabală împotriva lui și că, oricât de bine ar scrie, îi este dat să
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
nu se potrivește cu spațiul realului. Fiecare are o logică distinctă, o conformație pe care, spre binele nostru moral și psihologic, o respectăm. Publicistul trece cu facilitate dintr-o parte în alta, aplicând legi progresiste în spațiul comentariului literar și arătându-se fantezist în judecarea societății românești. Curios și nu prea, pentru cei care i-au parcurs și menționatul Jurnal. Cu cât se apropie de literatura pe care o scrie, splendidă, Mircea Cărtărescu este mai autentic; și cu cât micșorează distanța
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
dă titlul volumului, Marele Clepsidru/The Great Sand Glass. Poemul este datat 1966, adică la doi ani după ce sculptorul își nota semnele revelațiilor: "mă simțeam atras (probabil era o trezire) de aspectele ascunse ale realităților vizuale (...). Lucrările mele de atunci arată tocmai asta, o reflectare a unei căutări haotice a ordinii și priorităților, dislocare întîmplătoare, furie mută împotriva convențiilor și mult experiment din nevoia de a merge dincolo de suprafețe". Pe parcursul lecturii îți revin cîteva întrebări: în ce măsură poți detașa poezia de sculptură
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
poeme în italiană și le-am trecut prin urechile și pe sub ochii câtorva prieteni italieni. Aceste nepretențioase versiuni aveau să-mi servească drept "cărți de vizită". Plecat din Umbria la Florența, m-am încumetat să le citesc și să le arăt lui Mario Luzi (dedicația sa pe culegerea Su fondamenti invisibili este datată noiembrie 1973) și lui Carlo Betocchi (dedicație pe Un passo, un altro passo, din 5 decembrie). Pentru că pomenesc asemenea infime "documente", consacru un paragraf după-amiezii de lecturi poetice
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Righi. Un șef de întreprindere, căruia "binomul de clasici în viață" îi vorbise despre mine. L-am făcut să râdă spunându-i că avea fața unui partizan din filmele sovietice, în genul lui Serghei Bondarciuk... Mi-a cerut să-i arăt cărțile mele publicate în România pe care le aveam asupră-mi, într-o mică sacoșă. Le-a răsfoit, încercând să înțeleagă cuvinte românești, apoi m-a bătut pe umăr: "Cazzo, quanti libri ai pubblicato!" Brusc, s-a hotărât să mă
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
prieteni florentini față de poezia mea, ei aveau perfectă dreptate! Vine, cum zice locutorul popular, vine "poetul lui pește" pe Arno, cu niscaiva poeme pe care și le tradusese singur (într-o limbă învățată la București), și are tupeul să le arate unor personalități de seamă ale liricii italiene - una din cele mai considerabile din Europa (trei premii Nobel în trei decenii: Salvatore Quasimodo, Eugenio Montale, Mario Luzi)!
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]