2,333 matches
-
să nu cadă. Strigătul lui în vacarmul nopții răsună ca un hohot de plâns. Pregătiți-vă să săriți! Vă deschid ușa! Izbi ștanga-n acoperișul vagonului, apoi se târî pe coate și genunchi cu senzația ascuțită, care-l înnebunea, că arcadele podului vin peste el, să-i trăsnească fruntea. Se prăvăli moale, amețit. Sub pleoape-i săreau așchii de metal ca de la un polizor. Din vagon meșterul strigă ceva, dar nu putea înțelege. Vocile se îngrămădeau și se-nmulțeau, silindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
la interesul pentru arhetipuri: m-am referit aici la teoretizări, dar hipertrofierea nivelului arhetipal (astfel aș numi eu "direcția arhetipală"), poate ignora explicațiile conștiente, după cum ea le-a precedat în orice caz - dacă ne gândim, de pildă, la Brâncuși, la Arcadele lui Aurel Stroe sau Isonurile lui Ștefan Niculescu, dintr-o perioadă în care încă nimeni nu vorbea despre arhetipuri. în context post-modern, unde există practic orice, nu mai văd totuși o asemenea tendință generalizată. (O întâmplare amuzantă, ce dovedește totuși
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
alcătui o listă de preferințe. Elementul comun al cărților analizate îl constituie faptul că ele au apărut recent. Ștefan Caraman, Constantin Abăluță, Mariana Bojan, G. Călinescu, Christian Tămaș, Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Bujor Nedelcovici, Herta Müller, Alexandru Papilian, L. M. Arcade, Mariana Șora, Lia Savu, Vintilă Horia, Victor Frunză, Mircea Zaciu, Jeni Acterian, George Tomaziu, Gabriel Țepelea, Nicolae Breban, Alexandru Vlad, Mihai Sin, Ion Simuț ș.a. sunt aduși rând pe rând în prim-plan, cu aceeași receptivitate. Caracterul eterogen al opțiunilor
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
stare de comfort și vioiciune. Camera avea pereți de culoarea laptelui și o podea din lemn lăcuit. Lîngă perete se aflau cinci paturi cu cuverturi albastre, iar Lanark, aflat în patul din mijloc, avea în față un perete cu cinci arcade. Dincolo de ele, se vedea un coridor cu o fereastră imensă acoperită cu storuri venețiene albe. Ceasul se afla deasupra arcadei din mijloc, iar circumferința lui era împărțită în douăzeci și patru de ore. La cinci și jumătate, se aprindea lumina și două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
aflau cinci paturi cu cuverturi albastre, iar Lanark, aflat în patul din mijloc, avea în față un perete cu cinci arcade. Dincolo de ele, se vedea un coridor cu o fereastră imensă acoperită cu storuri venețiene albe. Ceasul se afla deasupra arcadei din mijloc, iar circumferința lui era împărțită în douăzeci și patru de ore. La cinci și jumătate, se aprindea lumina și două asistente veneau cu apă caldă și obiecte de bărbierit și aranjau patul. La orele șase, douăsprezece și optsprezece, aduceau masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
perlată și mobilă care venea din mai multe surse, mișcîndu-se și sporind sau scăzînd pe măsură ce își schimba locul, cu toate acestea, mișcarea era prea impunătoare, sugerînd distanțe imense, pentru a veni de la mașini. Pe Lanark îl liniștea. Fiecare stîlp al arcadei arunca mai multe umbre în cameră în diverse nuanțe de cenușiu, toate alunecînd lin într-o direcție sau alta. Mișcarea obscură, ritmică, și totuși neregulată a umbrelor era liniștitoare în comparație cu presiunea oribilă, întunecată pe care apăsarea pernei pe obraz i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
șir de dinți sparți. Această priveliște îi produse lui Lanark o asemenea plăcere neașteptată, că ochii i se umeziră. Reveni în cameră și se trînti pe pat, întrebîndu-se de ce. — Oricum, își spuse, o să mă duc acolo. Munro intră printr-o arcadă și Lanark se ridică să-l întîmpine, adresîndu-i-se: — înainte de a spune ceva, doresc să vă asigur că nu vreau să fiu doctor. — Așa deci. Cum plănuiești să-ți petreci timpul cît vei sta aici? Nu vreau să stau. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dorm în salonul pacienților, dar, fără îndoială, aceasta este cea mai neînsemnată condiție. Bine, lasă cărțile. O să-ți prezint cîte ceva din aria de preocupări a institutului, apoi o să-l vizităm pe Ozenfant, șeful tău de departament. Ieșiră printr-o arcadă, spre o ușă circulară. Draperia din plastic împletit se dădu la o parte să le facă loc, apoi se trase în spatele lor. Coridoarele institutului erau total deosebite de camerele între care făceau legătura. Lanark îl urmă pe Munro într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
O să te surprind. O să mă-ntorc mai iute decît crezi. Panoul se închise cînd îi întoarse spatele. La capătul coridorului, o draperie roșie îi permise să intre într-o zonă de trecere dintre o fereastră imensă și un șir de arcade. Cu un sentiment de familiaritate, recunoscu cele cinci paturi din salonul lui. I se părea ciudat că dragonul de argint fusese atît de aproape de el încă de cînd ajunsese aici. Se duse la dulap, scoase cărțile și se grăbi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
șervetului alb era vîrît între doi nasturi ai vestei. Tăia o bucățică de pe farfurie cu o plăcere vădită, dar își ridică privirea și-i făcu semn lui Lanark. Locul era luminat de două lumînări puse pe masa lui și din arcadele joase din pereți, cu modele maure, părînd să se deschidă spre niște încăperi luminoase, aflate la un nivel inferior. Prin cea mai apropiată, Lanrak văzu un ring de dans pe care valsau picioare în pantaloni negri și fuste lungi. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
care și-l ascunse ridicîndu-se și adresîndu-i-se brusc: — Mulțumesc de avertizare, dar mă așteaptă un pacient. Unde este monseniorul Noakes? — La ora asta, se află de obicei în sala pentru fumători, urmărindu-i pe cei care se scaldă. Treci prin arcada din spatele meu și mergi drept înainte. Apoi ia-o la stînga cînd intri în a treia încăpere; îl găsești în spatele arcadei din față. Lanark ieși din restaurant și intră într-o încăpere luminoasă, unde niște vîrsnici jucau bridge. încăperea următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ora asta, se află de obicei în sala pentru fumători, urmărindu-i pe cei care se scaldă. Treci prin arcada din spatele meu și mergi drept înainte. Apoi ia-o la stînga cînd intri în a treia încăpere; îl găsești în spatele arcadei din față. Lanark ieși din restaurant și intră într-o încăpere luminoasă, unde niște vîrsnici jucau bridge. încăperea următoare era întunecată și plină cu mese de biliard, luminate de becuri joase. Apoi urma o încăpere cu o piscină. Printre ecouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
hîrîite cîțiva bărbați și femei cu bronzul uniform pe care-l capeți doar prin expunerea la ultraviolete săreau în apă, alergau sau discutau pe margine. Lanark o luă la stînga pe gresia lunecoasă pînă ajunse la un zid străpuns de arcadele obișnuite. Urcă două-trei trepte și ajunse într-o cameră învăluită într-o lumină blîndă, cu fotolii din piele și covoare groase. Noakes stătea lîngă trepte și fuma un trabuc subțire, privind pe furiș trupurile bronzate refractate de apa albastrui-verzuie. Sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Văd că nu vrei să încerci să-i salvezi pe ceilalți. Roagă-te lui Dumnezeu să te poți salva singur. E un lift în colțul îndepărtat. Lanark trecu printre scaune și găsi un lift deschis într-un perete, între două arcade. Intră și spuse: — Camera de ardere unu. — Ce departament? — Al profesorului Ozenfant. Ușa se deschise spre o suprafață familiară de stofă cafenie. O dădu la o parte și pătrunse în studioul cu tavan înalt și tapiserii, așteptîndu-se să fie cufundat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu gesturi exagerate. Lanark se duse la pat. Rima părea că doarme. El lunecă delicat lîngă ea și adormi. Cineva părea că-i pune o lanternă în ochi, așa că îi deschise. Salonul era cufundat în întuneric, dar fereastra de dincolo de arcadă era plină de stele. Apăruse o lună aproape plină și lumina ei pală strălucea pe pat și pe Rima care, sprijinită în cot, îl urmărea cu un mic surîs grav, ciugulindu-și vîrful unei bucle aurii-argintii. Numai tu m-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o tortură și am leșinat. Asta s-a întîmplat cu mult timp în urmă și, iată-mă, vorbind cu voi, într-o cameră frumoasă și curată. — Vei fi bine îngrijită aici, spuse Lanark brusc. Se ridică și se îndreptă spre arcada ce mai apropiată. Povestea lui Nan îi amintise de propria coborîre ucigătoare, făcîndu-l să-și dorească peisaje însorite, cu dealuri și ape. Plin de speranță, ridică marele stor venețian, dar ecranul pe care-l crezuse cîndva o fereastră nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
printre care se auzeau sunete de fanfară. Deschise ochii. Zgomotul nu era imaginar. Aerul vibra de larma trompetelor. Lanark se ridică, la fel și Rima. Trompetele deveneau asurzitoare, apoi tăcură cînd o figură neagră și argintie apăru și rămase sub arcada din mijloc. Era un bărbat îmbrăcat într-o haină neagră, cu nasturi de argint, cu pantaloni negri pînă la genunchi și ciorapi albi. La gît și la încheieturile mîinii avea dantele și paftale de argint la pantofi. Pe cap purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
încet printr-o navă laterală, iar Lanark avu timp să observe că această catedrală fusese folosită în diverse scopuri de la fondarea ei. Deasupra atîrnau steaguri zdrențuite; pe lîngă pereți erau memoriale ornamentate în cinstea soldaților care invadaseră continente îndepărtate. înainte de arcadele de sub turlă, o luară la stînga și coborîră cîteva trepte, apoi la dreapta, și pășiră pe altele, intrînd într-o capelă mică. O lampă portocalie atîrna de plafonul cu nervuri de piatră, dar piatra era văruită, iar efectul era odihnitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Pe onoarea mea, Viermii marini or s-o ia pe cocoașă! Cîteva trepte îi duseră spre o pasarelă între tuburile orgii și încă două-trei, la capătul unui pod lung și jos. Plafonul era înclinat de la podea spre un zid cu arcade de deasupra naosului. în timp ce coborau, Lanark observă că la stînga, podul era împărțit în nișe, fiecare conținînd cîteva mobile. într-una din ele, un bărbat într-o haină murdară încerca să repare o cizmă veche. în alta zăcea o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe gura cascată a surpriză. Ea îl dădu la o parte, rîzînd și spunîndu-i: — Pătimaș, îîm? — Cum se simte? — Dormea cînd am plecat, dar am chemat sora să fie în siguranță. — Mulțam, Frankie, ești o fată bună. Trecu pe lîngă arcadele de-a lungul podului și intră fără zgomot în dormitorul luminat. Rima îi zîmbi cu blîndețe de pe pernă. — Salut, îi zise el, și se ghemui pe o pernă de lîngă pat. — Au început contracțiile. — în regulă. Vine și o soră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
furios. Universul reveni la viteza normală. Sora îi dădu Rimei copilul și-i spuse lui Lanark pe un ton sever: — Du-te și adu două farfurii de supă din bucătărie. — De ce? Fă ce ți se spune. El alergă pe lîngă arcade, auzind sunetele liturghiei care veneau de la parterul catedralei. O voce depărtată de preot psalmodia: „Gătit-ai înaintea mea masă den preajama celor ce mă năcăjăsc...“. Jack stătea în bucătărie, ascultîndu-l pe Ritchie-Smollet, care se sprijinea de o masă. — Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe treptele de marmură roză, strunjită în volute și contravolute, ale unei scări pornind chiar din valuri și urcând spre o fațadă grandioasă. Coloanele porticului erau poate de cincizeci de ori mai groase ca trupul meu. Statuile de sus, din arcadele înroșite de lună, simbolizau poate vicii sau virtuți. Ferestre oarbe, rotunde și dreptunghiulare, se profilau pe fațada translucidă și netedă ca oglinda. Intram în palatul de marmură, gol de orice mobilier, de orice tapiserii, de orice picturi, și până la urmă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sex, sex infinit, nuanțe infinite ale celor două aripi, femeia și bărbatul, cu care animalul uman lopătează prin dragoste. Dintr-un trup neutral se modela acum un trup de bărbat, dopat chimic, impregnat de hormoni androgeni, cu prognatism voluntar al arcadelor, lărgime mărită a umerilor, musculatură sporită în volum și în forță, pilozitate aspră și laringe mai rezonant, dominanță de emisferă stângă, secvențială și spațiala, tendințe dominatoare și exploratoare. Penisul și testiculele, în punga lor de piele vasculanzată, atârnau acum moi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ca niște poze colorate din care fiecare napolitan și-ar fi dorit una atârnată în sala de ospețe - altul, sălbăticit cu desăvârșire, ca să-și arunce-n afară, pe pânza tremurătoare, maiestuoasele, apocalipticele halucinații: "Regele Asa și distrugerea idolilor", "Ruine și arcade","Legenda sfântului Augustin","Năruirea celor două Turnuri", ca și cele douăsprezece fabuloase picturi din seria "Viețile faraonilor". Doar serile ieșeau, de mână, pe țărmul golfului, privind orașul buretos, de turf vulcanic, ce-și troznea-n vânt rufele puse la uscat în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tristă și mai disperată schimbare se zărea totuși pe fața băiatului: dulcea visătorie din ochii lui, curbura de fetiță a obrazului, buzele drăgălașe, mereu desfăcute, cu pielița crăpată de vânt, toate dispăruseră cu încetul. Stânca facială crescuse și se remodelase, arcadele deveniseră proeminente, fălcile tari, bărbia agresivă și voluntară. Era ca și când marea strălucire a visului s-ar fi retras de pe plaja feței sale, și refluxul, indus de luna plină a pituitarei, ar fi lăsat teren aspru, pietros și plin de scoici
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]