2,025 matches
-
modulărilor instinctelor prin procesul de învățare, adică modificarea comportamentului instinctiv prin experiență. Au existat și există și astăzi diverse modalități de a vedea și înțelege comportamentul uman, după cum este vorba de biologi, psihologi, filosofi, psihiatri, sociologi etc., fiecare susținându-și argumentația conform propriei viziuni. Până la începutul secolului al XX-lea, și ca un reviriment din anii 0 ai ultimului secol, se considera că forța care inițiază, organizează și direcționează activitatea individului este sufletul. Printre aceștia se numără și Paulescu care, cu ajutorul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sub egida Ministerului Școlilor, unde nu rareori predau dascăl i atei. În al doilea rând a avut de suferit din cauza atacului neîntrerupt al sectelor protestante și neoprotestante, îndeosebi Adventismul pe care Paulescu îl consideră ca un element de disoluție națională. Argumentația este una de fond, pentru că adventi smul preia de la elbionism înlocuirea Duminicii cu Sâmbăta, de la iconoclaști necinstirea crucii, icoanelor și prigonirea celor ce invocă sfinții, dar cel mai periculos lucru este nerecunoașterea nici unei autorități sau jurământ de credință. Împotriva acestei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de limitele naționalismului Paulescu cere creștinilor să se ridice deasupra acestui sentiment instinctiv, pentru că numai așa vor găsi calea spre pace și armonie. Prin urmare biseri ca ar fi unica soluție pentru pacificarea omenirii. Deși pare utopică la prima vedere, argumentația lui Paulescu în Biserica Ideală izvorăște tocmai din logica științifică pe care savantul o stăpânea la perfecție. Convingerea creștină a lui Paulescu își are originea nu atât în educație, cât mai ales în cercetarea lumii vii cu instrumentele științei. La
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și demonstrează științific adevărul Evangheliei după cum afirma mitropolitul Transilvaniei Nicolae Mladin. Un alt aspect al demersului său științific a fost și acela al compatibilității între știință și religie, aspect larg dezbătut și astăzi în cercurile filosofice și ecleziastice. Cu toată argumentația sa bazată pe logica științifică, prin care demonstrează că între știință și religie nu există incompatibilitate, ci dimpotrivă, și că cele două se completează reciproc ca o necesitate a armonizării între natural și supranatural, gândirea paulesciană nu este acceptată și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fundamentând astfel creaționismul științific (nu dogmatic). „Demonstrarea existenței unei cauze primare a vieții, imateriale, unice și înțelepte este terme nul sublim la care ne conduce Fiziologia’’ afirma răspicat Paulescu în lecția din l8 februarie 105 în fața studenților săi fascinați de argumentația omului de știință și încheia la fel de răspicat „ Această cauză primară este Dumnezeu. Prin urmare omul de știință nu se poate mulțumi să spună Cred în Dumnezeu ci trebuie să afirme: Știu că Dumnezeu este’’. Demonstrează științific ceea ce avea să exprime
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
altfel, cercetarea asupra inspirației cognitiviste, se străduiește să pună în evidență schemele antrenate de individ în prelucrarea informației. Construcția realității politice, cu mecanismele sale de reificare și de instituționalizare a sensului, se realizează prin comunicare; sub toate formele sale (informație, argumentație, narațiune, ilustrare etc.) se elaborează și se difuzează clasificările (Schütz), definițiile situației (Thomas), etichetarea (Becker) care vor orienta schemele percepției politice. Principalele curente care plasează comunicarea politică într-un cadru interpretativ sînt deci interacționismul simbolic, etnometodologia, dramatismul și narativismul 25
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
un dat primordial al conștiinței umane, însă, datorită unor conjuncturi istorice nefavorabile, aceasta a fost estompată și retrogradată undeva în fundalul conștiinței. Odată înlăturate acele contingențe istorice inhibatoare, identitatea națională reiese din nou la suprafață din subteranele conștiinței. Desigur, această argumentație primordialistă este iremediabil defectă, trădând dorința naționaliștilor de a naturaliza națiunea și identificarea națională. Una dintre cele mai solide concluzii la care au ajuns cercetările din științele sociale istorice este modernitatea națiunii și implicit și a reflectării acesteia în conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
suportau cea mai mare pondere din povara fiscală a Transilvaniei (sub forma dărilor plătite pentru acoperirea cheltuielilor publice). Apelul la vechime, corelat cu invocarea originii nobile (romane) - cărora li se adăugau și argumentele demografic și fiscal -, constituia ideea forță din argumentația lui I. Micu în zbaterea sa pentru emanciparea a românității din condiția de împilare politică, socială și economică în care s-a cufundat în decursul secolelor. Lupta politică pe calea petiției s-a dovedit a fi fără efecte, după cum o
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vizorul investigației. Capitolul 3 Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare Faimoasa sentință postulată de K. Marx și F. Engels în Manifestul Partidului Comunist din 1848 potrivit căreia "un spectru bântuie Europa" a fost puternic afectată de distorsiunile inerente oricărei argumentații pro domo sua. Nu unul, ci două spectre bântuiau imaginarul politic al gândirii europene, naționalismul fiind cel mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea națională ca având o forță transformativă care a modelat istoric
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
retragă în sine datorită faptului că nu au acces la viața publică, republicile populare creează premisele politice pentru ca "toți [cetățenii] să trăiască în patrie, și patria în toți" (Aaron, 1843, p. 30). Simplificând la maximul, concluzia care se desface din argumentația lui Aaron este că monarhia generează egoism, iar republica populară facilitează altruismul. În fapt, patriotismul pe care îl propune Aaron poate fi înțeles și ca o formă de altruism in-group, manifestat predilect față de membrii comunității politice cu care individul împărtășește
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
leagănul. Până la mormânt, sinele individului va mai fi șlefuit înspre devenirea "omului național" în instituția obligatorie a armatei, care acționează ca o a doua stație de naționalizare în cursul vieții individului. Ar fi relevator de văzut, în acest punct al argumentației, cum se leagă firele educației primare primite de copiii români în școlile publice de ațele instrucției militare pentru a se împleti în urzeala formativă a Românului devotat Patriei naționale. Prin școala primară, armată și educația adulților, subiecții erau permanent integrați
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
considerăm oportună zăbovirea prilejuită de întocmirea, în acest punct al analizei, unui bilanț provizoriu privitor la raporturile mutuale dintre educație și naționalism în context european, respectiv autohton românesc. Suita de analize pe care le-am detaliat până în acest moment al argumentației suportă ideea, dominantă în literatura sociologiei educației, cum că reacția unanimă a statelor europene la provocările antamate de secolul al XIX-lea a fost de a se angaja în construirea instituțională a unui sistem de învățământ public de masă. Resortul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Schuman (1950), unul dintre arhitecții politici ai noii ordini europene postbelice. Declarația Schuman poate fi instituită ca asigurând uvertura postnaționalismului. Europa postbelică deschidea așadar, simultan, și epoca Europei postnaționaliste. O serie de clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului desfășurat pe paginile acestui articol. Termenul de "postnaționalism" este utilizat ca descriptor al unei stări de fapt ideologice care ar caracteriza contemporaneitatea europeană în care naționalismul ca ideologie și-a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
imperativă. Vulnerabil la critici substanțiale formulate din diverse unghiuri de atac, cele mai multe fiind grupate în volumul Iluzia anticomunismului (Ernu et al., 2008), Raportul poate fi descris ca fiind un document paradoxal: în primul rând, deși este anunțat ca cercetare științifică, argumentația dezvoltată pe întreaga lungime a analizei are mai degrabă intenții acuzatorii decât merite analitice. Natura sa incriminatorie și sistematicitatea cu care sunt identificați vinovații morali pentru crimele comunismului conferă Raportului calitatea de dosar juridic mai curând decât statutul de document
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ibidem. 170 Ibidem, p. 85. 171 Ibidem, p. 106. 69 particular al logodnei cu Alessandro, mirele iubit, dragostea fizică nu mai cunoaște tabu uri, pudibonderii sau timidități artificiale nici din partea eroilor care o trăiesc, nici din partea naratoarei care o relatează. Argumentația fetei, în fața papei, pentru a motiva alegerea făcută, care părea imposibil de acceptat în epocă, datorită diferențelor sociale ce nu puteau fi ignorate, mai mult, încălcarea lor ducea la pedepse crâncene, dovedește o deplină stăpânire a retoricii, a tehnicii argumentative
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lucrările lor, pulverizându-le și fragmentându-le, tocmai pentru a impune sensurile dorite de ei.”310 Se resimte permanent în glasul ei revolta împotriva autorității încetățenite în epocă. 311 Discursul târgoveței se înscrie în maniera epocii de a structura o argumentație, de a face o exegeză, chiar și așa empirică, cum este cea a personajului feminin asupra căruia ne îndreptăm atenția. Alison devine comică, ba chiar hilară, pentru că nu înțelege întotdeauna citatele pe care le folosește sau doctrina pe care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în părerile ei, care stâtnesc nedumerirea naratarului. „Rămâne claustrată în închisoare limbajului masculuin” 335 , vocea ei nu se poate distanța prea mult de autoritățile patriarhale și de aceea eșuează, textele invadându-i monologul și stabilind mereu punctele de plecare în argumentația femeii, în cele din urmă este învinsă de o carte.336 Reprezintă produsul tehnicii masculine și reia, de fiecare dată, aceste tehnici retorice de a susține și argumenta o problemă. 337 Nu avem în cazul personajului feminin chaucerian ceea ce am
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Prologul târgoveței, Chaucer a creat un monolog subtil și dramatic, care ne înfățișează o femeie credibilă, ce a depășit barierele timpului. Comicul acestui autoportret are un patos al său, deoarece cititorul percepe, ceea ce personajul nu reușește, și anume că puterea argumentației ei acoperă și conține mirajul unei vieți care este de fapt o minciună.469 Stareța, un alt personaj feminin semnificativ din rama Povestirilor din Canterbury, devine, simbolic, exponenta celei de-a doua puteri în stat, după cea 464 H. Marshall
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeile, în totalitatea lor, să nu fie condamnate pentru vina unora dintre ele, și vine cu exemple biblice ale unor eroine ale căror sfaturi au fost mai mult decât benefice: Rebeca, Iudita, Abigal, Estera. Seria de proverbe care îi concluzionează argumentația dovedește că nimic nu este mai prețios decât o soție virtuoasă.774 Melibeus este convins de pledoaria soției sale și decide să se conducă după sfaturile ei, așa după cum afirmase și Toma d’Aquino, „un om prudent este unul bine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se poate răspunde că Eminescu-omul a fost sacrificat pentru inestimabila bogăție de idei din manuscrisele acestea. Se poate, însă, argumenta că poetul era rațional și n-ar fi distrus aceste manuscrise ale sale dacă i s ar fi dat. Iar argumentația ține, iată, de boala sa, de limitele ei, de impresiile altora despre ea. 14 martie: Referire la casa pe care trebuia s-o cumpere. 17 martie: „Iar mata, îngerul scăpător în toate privințele, mai scrie lui Mihai și cere-i
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
consideră pe critic direct implicat, părtinitor, „viclean” cum se exprimă de câteva ori procedează la respingerea fiecărei informații în parte, multiplicând adjectivita, folosind un arsenal întreg de imprecații pentru fiecare cuvințel din acest jurnalul intim. Acest aparat de vorbe suplinește argumentația care, atunci când se desfășoară totuși, nu convinge în recele logicii ei. Practic, Călin L. Cernăianu s-a înarmat cu un singur articol din Codul civil 1867, acela care stipulează că nu poate face parte din consiliul de familie cel care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Înțeles mai puțin pe alții.” (N. Iorga) Adică cei egocentrici, care Îi Înțeleg mai puțin pe alții, Însă nu atît din motive intelectuale, ci pentru că nu au o părere atît despre propriile idei, Încît nu sînt dispuși să ia din argumentația altora decît ceea ce se potrivește convingerilor lor sau care servește satisfacerii intereselor lor; altfel spus, Înțeleg doar atît cît este În folosul lor. * „Vina mea capitală este de a face erori de motivare În intuițiile mele juste despre oameni.” (George
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
caracterul duplicitar al lui Talleyrand. * „Cauze mici răstoarnă lucrurile cele mai mari.” (Tacitus) Înțelepciunea noastră populară spune: „Buturuga mică răstoarnă carul mare”. CÎnd este vorba de viața sufletească, se observă adesea cum un gest reflex (deci necontrolat) poate compromite Întreaga argumentație a cuiva despre intențiile sale pe care pretinde să le impună ca fiind oneste. * „Nu este nimic mai inconsecvent, decît cea mai mare consecvență.” (J.W. Goethe) O „consecvență” Încăpățînată, care nu ține cont de cerințele noilor Împrejurări apărute, creează
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să ne impună raționalul și, implicit, „adevărul”, pe cînd sentimentul să ne aducă satisfacția, „plăcerea”. * „Un singur om m-a Înțeles și nici acela nu m-a priceput.” (G.W. Hegel) Pentru că una este să Înțelegi aspectul logic al unei argumentații și alta, motivația pe care o susține. * „Pe cine Dumnezeu iubește Îl pedepsește, Îl Încearcă prin păcat.” (paradox creștin) Este poate cel mai nobil paradox prin semnificația lui: omul nu se maturizează sufletește, nu-și moralizează existența, decît prin Încercări
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și spune despre convingere că „se aprinde din convingere”: nu atît aspectul logic al unei demonstrații ne cucerește, cît patosul cu care este realizată acea demonstrație (succesul „paranoicilor” În a fi excelenți inductori, se explică tocmai prin acest fanatism al argumentațiilor lor). * „CÎte pasiuni ai În suflet, ai tot atîția cruzi stăpîni.” (Demophilos) Unele dintre cele mai frumoase exemple doveditoare ale acestui fapt le găsim În legendele și mitologiile popoarelor vechi. Astfel, Medeea sau Krimhilda sînt prototipuri ale femeii pătimașe și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]