7,924 matches
-
Dâmbovița. ... 58. Într-o altă opinie s-a apreciat că sporurile cuvenite personalului din familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ pot depăși limita de 30% prevăzută de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 (Tribunalul Teleorman). ... 59. S-a argumentat că neacordarea sporurilor de 45% ar conduce la existența unei discriminări în cadrul aceleiași familii ocupaționale între cei care au obținut prin hotărâri judecătorești definitive aceste sporuri în procent de 45% și cei cărora li se aplică limita de 30%
DECIZIA nr. 43 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290352]
-
penal, împotriva altui inculpat-participant la aceeași infracțiune de încăierare, prevăzută de art. 198 alin. (1) din Codul penal, având ca obiect pretenții civile decurgând din leziunile suferite ca urmare a încăierării, este admisibilă. ... 52. În susținerea acestei opinii, s-a argumentat că, spre deosebire de Codul penal anterior, care reglementa infracțiunea de încăierare în titlul IX - Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, potrivit Codului penal în vigoare, infracțiunea de încăierare este reglementată în titlul I al Părții speciale
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
problema a cărei dezlegare se solicită reprezintă o problemă reală de drept, reflectată atât de practica neunitară, cât și de punctele de vedere divergente exprimate în acest sens de către curțile de apel și instanțele arondate acestora, precum și opiniile argumentate juridic formulate cu privire la obiectul sesizării. ... 163. De asemenea, este îndeplinită și condiția negativă prevăzută în conținutul art. 475 din Codul de procedură penală, în sensul că asupra chestiunii de drept supuse dezlegării nu sa statuat anterior printr-o
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
al sumelor care se solicită pentru deschiderea de credite bugetare 6.2. — Stabilirea sumelor solicitate în funcție de creditele deschise și neutilizate 6.3. — Existența justificărilor, inclusiv cu privire la ordonatorii principali, secundari și terțiari, dacă este cazul, prin care ordonatorul principal argumentează că nu va înregistra, în sold, sume neutilizate la finele perioadei pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare 6.4. — Respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor 6.5. — Concordanța semnăturilor de pe cererea pentru deschiderea de credite bugetare cu cele
NORME METODOLOGICE SPECIFICE din 19 noiembrie 2014 (*republicate*) () [Corola-llms4eu/Law/290147]
-
repartizare sunt cuprinse în cererea pentru deschiderea de credite bugetare sau sunt acoperite prin disponibilizări pe seama redistribuirii de credite deschise anterior 4.3. — Existența justificărilor, inclusiv cu privire la ordonatorii secundari și terțiari, dacă este cazul, prin care ordonatorul principal argumentează că nu va înregistra sume neutilizate la finele perioadei pentru care se solicită repartizarea de credite 4.4. — Încadrarea sumei prevăzută pentru repartizare în cererea pentru deschiderea de credite bugetare, nivelul dispoziției bugetare privind retragerea creditelor bugetare (când este cazul) și
NORME METODOLOGICE SPECIFICE din 19 noiembrie 2014 (*republicate*) () [Corola-llms4eu/Law/290147]
-
lit. b) și c) din Legea nr. 263/2010, întrucât perioadele asimilate și necontributive prevăzute de lege trebuie avute în vedere la stabilirea stagiului de cotizare. ... 15. Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, argumentând că, pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 se are în vedere doar timpul efectiv lucrat în baza contractului de muncă, când este achitată contribuția pentru asigurări sociale. ... 16. Prin Sentința
DECIZIA nr. 51 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291427]
-
2024, contestatorul a arătat că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 22. Astfel, contestatorul a învederat că problema de drept este nouă, argumentând că derivă din reglementarea recentă, adoptată prin Legea nr. 303/2022, că nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și că nu a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o hotărâre prealabilă
DECIZIA nr. 42 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289758]
-
sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 56. De asemenea, nici prin adresa înaintată la dosar la 12 august 2024, instanța de trimitere nu a argumentat, în concret, existența legăturii directe dintre lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării și soluționarea pe fond a cauzei, învederând doar că temeiul cererii privind acordarea pensiei de serviciu îl reprezintă dispozițiile art. 211 alin. (4) din Legea nr.
DECIZIA nr. 42 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289758]
-
aflat în plată pentru funcții similare se poate ține seama de drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive prin care au fost interpretate și aplicate norme de lege cu aplicabilitate generală. ... 53. În susținerea acestei opinii s-a argumentat referitor la situația din speța de față că, în analiza temeiniciei drepturilor solicitate, cauza diferențelor salariale nu mai prezintă relevanță, iar Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 31 din 17 mai
DECIZIA nr. 40 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289338]
-
16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 23 referitor la libertatea individuală și ale art. 24 privind dreptul la apărare. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției nu argumentează neconstituționalitatea prevederilor art. 188 alin. (1) și ale art. 189 alin. (1) lit. f) din Codul penal prin raportarea acestora la dispozițiile Legii fundamentale invocate, ci determină neconstituționalitatea dispozițiilor criticate prin compararea lor cu prevederile art. 194 din Codul penal
DECIZIA nr. 98 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284507]
-
într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că în calculul termenului de preaviz nu intră ziua în care s-a comunicat notificarea și nici ziua în care s-a împlinit acest termen. ... 18. În fundamentarea acestei orientări s-a argumentat că aplicarea regulii de calcul al termenelor pe zile libere conduce la neincluderea în calculul termenului de preaviz a primei și ultimei zile, în calculul acestui termen intrând numai zilele lucrătoare. Dat fiind că momentul de la care începe să
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că în calculul termenului de preaviz intră atât ziua în care s-a comunicat notificarea de preaviz, cât și ziua în care s-a împlinit acest termen. ... 21. S-a argumentat că modul de calcul prevăzut de art. 2.553 din Codul civil nu este incident în privința termenului de preaviz, întrucât sintagma „zile lucrătoare“ determină incompatibilitatea dispozițiilor Codului muncii cu cele ale Codului civil. Astfel, legiuitorul a prevăzut expres la art.
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
că prima orientare jurisprudențială este în acord cu litera și spiritul legii, în calculul termenului de preaviz nefiind incluse ziua în care s-a comunicat notificarea de preaviz și nici ziua în care s-a împlinit termenul. ... 29. S-a argumentat că în Codul muncii nu există vreo dispoziție care să reglementeze modul de calcul al termenului de preaviz acordat la concediere. Or, art. 278 alin. (1) din Codul muncii prevede că dispozițiile din respectivul cod se întregesc cu cele cuprinse
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
deosebire de natura si izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de respectivul titlu. ... ... VIII. Opiniile specialiștilor consultați 38. Institutul Național al Magistraturii a apreciat că în calculul termenului de preaviz nu intră prima și ultima zi. ... 39. S-a argumentat că art. 75 alin. (1) din Codul muncii constituie o normă cu caracter special care reglementează conținutul termenului de preaviz, stabilind în mod expres că acest termen este alcătuit din zile lucrătoare. ... 40. Dat fiind că art. 75 alin. (1
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
Vest din Timișoara a prezentat două opinii ale colectivului didactic asupra problemei de drept aflate în divergență. ... 50. Într-o primă opinie s-a apreciat că dispozițiile art. 2.553 din Codul muncii nu sunt compatibile cu specificul raporturilor de muncă, argumentându-se că modul de calcul al termenelor pe zile calendaristice este diferit de cel al termenelor pe zile lucrătoare. ... 51. Astfel, spre deosebire de termenele pe zile calendaristice în care sunt incluse și zilele nelucrătoare, termenele pe zile lucrătoare includ
DECIZIA nr. 8 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284151]
-
stat de personal și asigură actualizarea acestora; ... b) redactează și fundamentează propunerile de suplimentare a numărului de posturi, de transformare sau modificare a nivelurilor acestora; ... c) răspunde de respectarea condițiilor cerute de lege pentru încadrarea personalului Școlii; ... d) formulează și argumentează puncte de vedere cu privire la drepturi de personal sau alte solicitări din partea angajaților Școlii ori a unor instituții; ... e) gestionează dosarele profesionale ale angajaților Școlii și asigură confidențialitatea acestora; ... f) elaborează fișele postului, fișele și rapoartele de evaluare
HOTĂRÂRE nr. 138 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284557]
-
și producând efecte juridice. Devine, astfel, incidentă dispoziția de excepție prevăzută de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu mai erau posibile revocarea actului și, deci, atingerea scopului efectuării procedurii prealabilei. Excepția lipsei de interes a fost argumentată prin invocarea prevederilor art. 9 alin. (2^1) din Legea nr. 360/2001, dar această motivare se referă la temeinicia cererii de chemare în judecată, și nu la una dintre condițiile procedurale de formulare a acțiunii civile. Pe fondul cererii de chemare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 690 din 10 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284033]
-
polițist a persoanelor care anterior, deși erau polițiști, au comis fapte penale. Această condiție este concordantă interesului superior de apărare a siguranței publice și de asigurare a încrederii publice în instituție și în angajații săi. De altfel, cum s-a argumentat anterior, imposibilitatea reîncadrării polițistului căruia i-a încetat raportul de serviciu ca urmare a comiterii unei fapte penale reiese chiar din lege, nu din actul administrativ normativ a cărui anulare se solicită. Față de considerentele arătate, constatând că prevederile art.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 690 din 10 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284033]
-
la cerințele alin. 1 a) și b) trebuie să cuprindă următoarele: a) motivul derogării; ... b) perioada derogării; ... c) data și ora punerii în aplicare a derogării; și ... d) o analiză de siguranță subliniind mijloacele de reducere a riscurilor pentru a argumenta derogarea. ... ... Anexa nr. 6 la RACR-ATS CERINȚELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL RISCULUI INDUS DE STAREA DE OBOSEALĂ (FRMS) Notă - Materialul de îndrumare privind elaborarea și implementarea regulamentelor specifice privind managementul stării de oboseală este cuprins în Documentul OACI 9966 "Manualul
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281873]
-
27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, este limitată la nivelul indemnizației lunare pentru anul 2022, conform art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 25. S-a argumentat că Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015 a Înaltei Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu înlătură de la aplicare dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât textul de lege
DECIZIA nr. 3 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282524]
-
de prejudiciu moral, susținând că eventuala constatare de către Curte a unei încălcări în cauză ar constitui, în sine, o reparație suficientă și că, în orice caz, suma solicitată este excesivă. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, Guvernul a argumentat că facturile prezentate de reclamantă nu au furnizat suficiente informații pentru a se stabili dacă respectivele cheltuieli efectuate au fost necesare și justificate în mod corespunzător. ... 26. Curtea consideră că reclamanta a suferit cu siguranță un prejudiciu moral, care nu
HOTĂRÂREA din 18 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283378]
-
civilă, în vederea preîntâmpinării generalizării practicii neunitare. ... 48. Astfel, deși curtea de apel a înțeles să inițieze demersul de față, aceasta nu a justificat, în concret, în ce constă dificultatea de aplicare a dispozițiilor art. IV din Legea nr. 42/2020, neargumentând caracterul îndoielnic, neclar ori susceptibil de mai multe interpretări al acestora. ... 49. De altfel, distinct de împrejurarea că din încheierea instanței de trimitere lipsește orice argument referitor la ambiguitatea, neclaritatea sau plurivalența textului legal a cărui lămurire se solicită, se
DECIZIA nr. 15 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283137]
-
Prin raportare la aceste precizări, pârâtul a susținut faptul de a nu cunoaște componența comisiei de contestație nu poate să fie încadrat ca o justificare în sensul cerut de legiuitor. De asemenea, pârâtul a învederat instanței că reclamantul nu a argumentat și nu a dovedit nici paguba iminentă care ar justifica suspendarea actului administrativ, suspendare care implică existența unui prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență, sau perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. În
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
dispozițiilor legale, ci completarea unei norme de incriminare, ceea ce depășește nu numai obiectul sesizării, dar și prerogativele instanței supreme stabilite în art. 126 alin. (3) din Constituția României. ... 56. Pentru a concluziona în acest sens, în esență, s-a argumentat că, în ceea ce privește noțiunile de locuință, încăpere sau dependință de pe lângă aceasta din cuprinsul art. 226 alin. (1) din Codul penal, este clară opțiunea legiuitorului pentru accepțiunea uzuală a termenilor, deci prin încăpere se înțelege camera, odaia
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
la care face referire art. 226 alin. (1) din Codul penal sunt echivalente cu cea de domiciliu prevăzută la art. 224 din Codul penal, neincluzând spațiile care nu pot fi calificate drept domiciliu în sensul legii penale. ... 63. S-a argumentat că analiza modului în care legiuitorul penal s-a raportat, de-a lungul timpului, la aceste noțiuni denotă că, în cadrul incriminării violării vieții private, legiuitorul a recurs la folosirea unor noțiuni din legislația penală anterioară; inclusiv la legitima apărare
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]