2,000 matches
-
Pretutindeni în lume, clădirile au căpătat o formă mai elegantă și mai putin greoaie. Ornamentele sculptate din templele khmere, acoperișurile palatelor și templelor Ming din China și remarcabila lemnărie japoneză sunt repere ale unei perioade fecunde din punct de vedere arhitectonic. Pentru construirea unui castel era nevoie de o echipa numeroasa de lucrători, condusă de un zidar (mason) cu experiență. Materialele erau aduse în poziția necesară folosindu-se frânghii, scripeți, schele de lemn și cai. Cioplirea pietrei era o serie importantă
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
au fost folosite și de coloniștii din Vestul Americii. În sudul Africii, zulușii trăiau în gospodării împrejmuite cu palisade, concentrate în jurul unui țarc pentru vite (kraal). Colibele erau construite din lemn și acoperite cu împletituri din ierburi și paie. Stilul arhitectonic al unei clădiri poate depinde de mai mulți factori: Principala caracteristică a arhitecturii secolului XIX din Occident a fost dorința de-a utiliza toate stilurile grandioase din trecut. Dar spre sfârșitul secolului, s-a dezvoltat un nou tip de arhitectură
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
se află un tavan drept, nepictat. Monumentul se remarcă prin ornamentele cu care este împodobit, tipice sculpturii în lemn din Bucovina și întâlnite și pe lăzile de zestre, pe blidare, pe stâlpii de cerdac ai caselor, precum și prin particularitățile sale arhitectonice, comune și specifice întregii arhitecturi populare tradiționale din această parte a țării. Se remarcă prezența ca element decorativ a rozetei, realizată în diferite variante, întâlnită și pe obiectele de mobilier care au aparținut bisericii de lemn din Românești, construită în
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
aflat acum în clopotnița bisericii noi, dezvăluie faptul că a fost construită în anul 1665, prin părțile Bradului, unde a și servit multă vreme ca lăcaș de cult. Din păcate cu noul domiciliu, biserica a primit și o altă “identitate” arhitectonică. Astfel a fost mărit pronaosul, s-a schimbat intrarea principală din fațada sudică pe cea nordică, afectându-se calitativ detaliile de mare artă ale construcției originale. Mai mult “martelarea” bisericii a fost desăvârșită, între anii 1965-1969, cu prilejul lucrărilor de
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
unităților muzeale din municipiul Fălticeni, cu 24.682 de persoane. În 2009 s-au terminat lucrările de reabilitare la clădirea cu valoare de patrimoniu ce adăpostește muzeul, care au constat în înlocuirea în totalitate a acoperișului, refacerea și restaurarea elementelor arhitectonice, schimbarea tâmplăriei exterioare, a rețelei electrice și reparații la plafoanele interioare. Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes științific. Astfel, două săli conțin exponate rămase din vechiul muzeu, înființat în 1914. Aceste exponate reconstituie în special activitatea de
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
poetic al unei arhitecturi, în accepția de artă, arta că oglindă a identității naționale. Ideile cheie ale acestei analize sunt: lumină, umbră și reflex de lumină. „În istoria arhitecturii universale se disting cu claritate, în afară de orice considerație stilistica, două concepții arhitectonice, oricare ar fi epoca sau stilul: a) arhitectură cu fațade închise, în care plinul domină, deci lumină modelează, pune în valoare materialul oricare ar fi el, colorat sau nu, prețios sau vulgar; liniaturile modenaturii, modenatura însăși fiind alfabetul în care
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
luptă între lumină și umbră. Fără să fie o viziune picturala a spațiului, e un joc al structurii în umbră, în loc să fie al luminii pe material și structura, ca în arhitecturile istorice. Arhitectură românească nu e joc compozițional de elemente arhitectonice sub lumina, ci suflul unei unități expresive integral puse sub semnul umbrei." Constantin Joja este un admirator al casei țărănești, cu care are o profundă legătură interioară. Dar atenția lui o îndreaptă în special către arhitectură orășeneasca a secolelor 18-19
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
interior și exterior, tencuirea exterioară a bisericii, montarea a două mozaicuri cu icoanele hramurilor pe peretele sud-vestic al pridvorului și văruirea interioară și exterioară a lăcașului de cult. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Iași se aseamănă din punct de vedere arhitectonic (plan, decorație exterioară și împărțire a spațiului interior) cu alte biserici construite în vremea domniei lui Miron Barnovschi (Biserica Barnovschi din Iași și biserica Mănăstirii Bârnova). Biserica are un plan dreptunghiular, având abside laterale dreptunghiulare (la exterior), sub forma unui
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
prelungirea căreia se desfășura târgul zilnic de pe strada principală. Datorită refluxului economic european de după anul de criză 1873, noua construcție a fost executată la parametri restrânși față de proiectul inițial (cel al lui Lechner), cu concursul firmei arădeanului Francisc Pekar. Bijuterie arhitectonică, de plan patrulater, în forma literei "U", lipsită de calcan, un adevărat „Palazzo del Municipio”, clădirea reflecta posibilitățile și, totodată, voința cetățenilor de a ține pasul cu modernizarea europeană. Nu întâmplător, aspectul rural al principalei trame stradale municipale începuse să
Palatul Administrativ din Arad () [Corola-website/Science/318336_a_319665]
-
o mare cantitate de obiecte, totuși acestea reprezintă numai o mică parte din cele existente sub apă. La Tomis (Constanța), în perioada 1968-1969, cercetările arheologice subacvatice românești au pus în lumină existența unui mare depozit submarin de resturi monumentale (fragmente arhitectonice de marmură, sarcofage romane, etc.) sub forma unei platforme continentale (litorală) de 2 Mm (3.700 m), ocupând o suprafață de aproximativ 10.000 m. În cercetările subacvatice s-a remarcat prezența unor cheuri portuare antice cu dane de acostare
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu reușita reprezentare a Blagoveșteniei, pe fond arhitectonic, a lui Simion zugravul de la Laz, din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
lăsat neasimilat și ieșit din context. A respins de la început motivul brâurilor în torsadă din picturile murale din vechile biserici românești, ca element decorativ aplicat pe cutiile de chibrituri. Similar, a avut reticențe și a criticat deplasarea culei, ca formă arhitectonică a cărei destinație este specifică locului ei de obârșie, în spațiul urban modern. Baltazar a militat pentru integrarea motivelor țărănești din meșteșugurile artistice populare în arta decortivă modernă, asta pentru că: Artistul a folosit în arta decorativă motive preluate din arta
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de la Belioara poate fi atribuită zugravului Gheorghe Șpan, autorul icoanei împărătești a lui Iisus Hristos, cumpărată de Boze Mitrea din Poșaga de Sus. Iconografia picturii, de pe tâmplă, păstrează vădit atmosfera celor tradiționale: o amplă compunere a Răstignirii, cu bogat decor arhitectonic, amintind reprezentările, respective, de la Valea Largă, Brăzești și Sărtăș; câte două medalioane cu prooroci, de o parte și de alta a deschiderii semicirculare (practicate în secolul al XIX-lea); friza apostolilor, așezați în lavițe, în veșmintele preoților de țară, alternând
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
de ani, până în anul 1452. Acest proiect include două serii de câte cinci panele care reprezintă, fiecare dintre ele, scene biblice. Părăsind total stilul neogotic, Ghiberti a folosit prespectiva - nou introdusă de Paolo Uccello, primul maestru al perspectivei și enunțată arhitectonic și matematic de Brunelleschi - într-un basorelief stratificat și neexagerat în profunzime, pentru a putea cuprinde un mare număr de personaje, pe diferite planuri. Uccello a lucrat în atelierul și sub îndumarea lui Ghiberti, ca și Donatello, considerat ca autorul
Lorenzo Ghiberti () [Corola-website/Science/316553_a_317882]
-
lucrări de restaurare, cu purtarea de grijă a protoprezbiterului Cassian Tușinschi și al preotului paroh Mihail Sârbu, pereții interiori fiind zugrăviți de pictorul Vladimir Mironescu. Biserica a fost restaurată din nou între anii 1974-1980 după proiectul Direcției Monumentelor Istorice și Arhitectonice București, arhitect proiectant fiind Nicolae Diaconu și paroh - preotul iconom stavrofor Severin Brăteanu. Atunci s-au efectuat reparații curente, înlocuiri ale pardoselii și a învelitorii din tablă de fier cu una din tablă de cupru. Cu acest prilej, deasupra ușii
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
Arhitectură bizantina este stilul arhitectonic dezvoltat în cadrul Imperiului Bizantin. Această terminologie este folosită pentru a desemna arhitectură medievală din partea de răsărit a Imperiului Român, deoarece a evoluat că o entitate artistică și culturală distinctă având în centru nouă capitala Constantinopol, spre deosebire de Romă și zona de
Arhitectură bizantină () [Corola-website/Science/316623_a_317952]
-
de Apus în anul 476, partea Răsăriteana a imperiului a supraviețuit suferind numeroase schimbări politice și teritoriale. Tot în acest timp au avut loc numeroase progrese tehnologice, ce s-au manifestat și în arhitectură, ducând treptat la dezvoltarea unui stil arhitectonic distinct față de cel român. Cele mai multe modificări în domeniul arhitecturii au avut loc în timpul domniei împăratului Iustinian (527-565). O primă inovație a fost modificarea planului bisericilor din cruce latină (cu brațele inegale) în cruce greacă (cu brațele egale). O altă inovație
Arhitectură bizantină () [Corola-website/Science/316623_a_317952]
-
încadrată într-un chenar liniar compus din baghete încrucișate la colțuri. Deasupra pisaniei se află un altorelief cu doi îngerași (putti) sculptați care țin o coroană de frunze de stejar în interiorul căreia se află stema Moldovei, elemente ce aparțin stilului arhitectonic renascentist. Acoperișul Bisericii "Sfântul Dumitru" a fost inițial executat din plumb. Deasupra naosului se află o turlă octogonală construită din cărămidă și așezată pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă se află firide alungite, patru ferestre
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
și este în stil baroc. Altarul original în stil gotic dedicat sfinților Petru și Ioan Botezătorul se găsesc în Muzeul de Artă din Budapesta. În patrimoniul bisericii se găsesc mai multe obiecte de cult datând din același secol 17. Restricțiile arhitectonice ale Congresului din Sopron (1681) au dus la apariția așa zisei arhitecturi articulare. Conform hotărârilor sinodului, biserica trebuia construită într-un singur an, fără componente metalice și fără turle. Construcția bisercii din Hronsek a început pe 23 octombrie 1725, fiind
Bisericile de lemn din Carpații Slovaciei () [Corola-website/Science/316676_a_318005]
-
de biserică, patru în colțul de sud-vest al refectoriului, cinci pe latura sudică a claustrului și una lângă drumul forestier care leagă satul de pădure, suprafața totală investigată fiind de 400 m2. Materialul arheologic descoperit cuprinde, în primul rând, fragmente arhitectonice (capiteluri, imposte, colonete, componente de paviment) la care se adaugă ceramică uzuală, sticlărie, podoabe, piese de metal și monete. Cele mai valoroase sunt mozaicurile bisericii (4, 20 m lungime și 1,20 lățime) din fragmente îne 8-9 culori, așezate în
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
clădirea identificată palat abațial, latura nordică a clădirii identificate la vest de turnul-fântână, spațiului de la est de refectoriu, suprafața totală investigată fiind de 350 m2. Principalele descoperiri constau din amprenta unei bărci (lotcă), datată în secolul al XII-lea; fragmente arhitectonice (capiteluri, imposte, colonete, componente de paviment), la care se adaugă ceramică fină și uzuală, sticlărie, podoabe, piese de metal și monete.
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
rapida dezvoltare a tehnicii în Egiptul primelor dinastii. În acea perioadă, hieroglifele se aflau în primele faze ale evoluției lor. Caracteristica artei acestei perioade poate fi definită succint prin: semeție, grandoare, mister, liniște interioară, seninătate și echilibru. Primele mari manifestări arhitectonice ale Vechiului Regat sunt mormintele faraonilor din primele dinastii, adevărate palate-fortăreață. În perioada celei de-a treia dinastii, sub îndrumarea arhitectului Imhotep, care îi era și consilier, faraonul Djoser construiește, la Saqqara (lângă Memphis), o piramidă în trepte spre a
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
stilizarea coloanelor, care imită tulpinile de arbori sau tijele florale. Astfel avem coloane: Mentuhotep al II-lea, ajutat de arhitectul Senmut, a edificat vastul complex funerar situat în zona Deir el-Bahri ce urma să-i fie loc de veci. Ansamblul arhitectonic, integrat foarte bine în peisaj, se compune din mai multe edificii. Se remarcă templul ca o platformă scobită în stâncă, la care vârful colinei alăturate ține loc de piramidă și utilizarea peristilului. Interiorul templului este decorat cu reliefuri înfățișându-l
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
Colegiul Național „Roman Vodă” este o instituție de învățământ liceal din municipiul Roman, România, situată pe str. Mihai Eminescu nr. 4. Clădirea colegiului este monument istoric, înscrisă în lista monumentelor istorice din județul Neamț cu codul . Din punct de vedere arhitectonic este identic cu Colegiul Național Unirea din Focșani și cu Colegiului Național „Ion C. Brătianu” din Pitești. La 30 septembrie 1872 își deschidea larg porțile o nouă instituție de învățământ, ce va fi un liceu model al Romanului și al
Colegiul Național „Roman Vodă” din Roman () [Corola-website/Science/315237_a_316566]
-
peretelui de sud, cu o suită de arcade, amintind structura târnațului de la casa țărăneasca. Amplă tâmpla, a cărei compoziție sintetizează teme de bază ale iconografiei răsăritene, inclusiv dverele împărătești, de o reală valoare artistică, dezvăluie prin realizarea chipurilor, prin cadru arhitectonic, elemente decorative, vesmintele cu broderie de perle, penelul ușor zugravi de tradiție postbrâncovănească. Numele acestora, ca și data realizării, au fost citite de pe epitaful, aflat din întâmplare, pictat „Stan zugravul Filip sin popii Radu, Toma, 1771“. Dacă prin activitatea să
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]