4,701 matches
-
Mușat și a rudei sale, marele boier Vâlcea, la curtea Marelui Duce al Lituaniei, a calmat pornirea inițială a tânărului voievod. Spre această concluzie ne duce strecurarea știrii de către însuși domnul Moldovei, la 30 iulie 1401, în actul înființării Episcopiei armene din Suceava, când se arată că Chanes episcopul este recomandat de către Vitold. Alexandru cel Bun și-a dat seama de situația în care se afla și de calea pe care trebuia să o urmeze, pentru a rezolva, în favoarea țării sale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
întâietate față de celelalte culte”, ambele au fost declarate biserici naționale. La recensământul din 1930 uniții au reprezentat 7,9% din populația țării. Concordatul dintre Vatican și România (1927-1929) a confirmat existența în România a trei rituri catolice: grec, latin și armean. Pentru ritualul grec s-a precizat structura organizatorică cu o mitropolie la Blaj și cu patru dieceze sufragane: Oradea, Lugoj, Cluj-Gherla și Maramureș. Biserica Unită a fost însoțită de asociații laice ca: Asociația Generală a Românilor Uniți (AGRU, 1928), Asociația
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în limba română modernă e asemănătoare cu denumirea folosită astăzi în limbile italiană (ebreo), rusă (yevrey), sârbă, bulgară și greacă (evréos). Denumirea israelian desemnează pe cetățenii statului evreiesc modern Israel, majoritatea evrei, dar și de alte naționalități minoritare - arabi, cerkezi, armeni etc. Originea poporului evreu Poporul evreu este originar din Orientul Apropiat, îndeosebi din regiunea numită în antichitate Țara lui Israel. Poporul evreu e numit în limba ebraică עם ישראל, „poporul (lui) Israel”, cu atestări arheologice din perioade antice (cea mai
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
și cunoscutele mânăstiri de la Golia, Frumoasa , Galata, Cetățuia, Bârnova, Hlincea, bisericile - începând cu Catedrala mitropolitană și continuând cu cele 46 l a număr, dintre care nu putem omite a le pomeni pe cele ale Episcopiei catolice, ale cultului mozaic și armean, continuând cu bisericile (și mănăstirea Trei Ierarhi), Sfântul Ioan Zlataust, Socola, Pogorârea Duhului s fânt, Sf. Gheorghe, Sf. Sava, Sf. Neculai Domnesc, Barnovschi, Nicoriță, Bărboi, Sf.Spiridon, Sf. Teodor, Sf. Ioan Botezătorul, Talpalari, Sf. Lazăr, Sf. Cuvioasa Parascheva, Sf. Nectarie
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sunt deloc simple. Este foarte greu să-ți păstrezi limba în mijlocul unei majorități care vorbește altă limbă și care posedă toate pârghiile economice, politice, culturale și instituționale din statul respectiv. Exemple ilustre în istorie sunt evreii, într-o oarecare măsură armenii și chiar țiganii, iar în ultimele 7-8 decenii, ungurii; în ce ne privește, basarabenii merită toată admirația noastră pentru păstrarea limbii române într-un imperiu în care limba rusă era covârșitoare. Mai dificilă, în prezent, este starea limbii române în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
putea să mă înșel, dar până la proba contrarie nu am altă explicație pentru cotitura pe care o încearcă Patriarhul Alexei în relațiile cu Vaticanul. 11 octombrie 2007 A fost sau n-a fost? Nu revoluție în România, ci genocid împotriva armenilor. De 90 de ani două popoare dau răspunsuri total opuse acestei întrebări: armenii spun DA, a fost genocid împotriva lor, turcii spun hotărât NU, n-a fost, ci doar victime colaterale. Și cifrele victimelor diferă: armenii vorbesc de un milion
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cotitura pe care o încearcă Patriarhul Alexei în relațiile cu Vaticanul. 11 octombrie 2007 A fost sau n-a fost? Nu revoluție în România, ci genocid împotriva armenilor. De 90 de ani două popoare dau răspunsuri total opuse acestei întrebări: armenii spun DA, a fost genocid împotriva lor, turcii spun hotărât NU, n-a fost, ci doar victime colaterale. Și cifrele victimelor diferă: armenii vorbesc de un milion și jumătate, turcii "doar" de vreo cinci sute de mii, număr nu cu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
România, ci genocid împotriva armenilor. De 90 de ani două popoare dau răspunsuri total opuse acestei întrebări: armenii spun DA, a fost genocid împotriva lor, turcii spun hotărât NU, n-a fost, ci doar victime colaterale. Și cifrele victimelor diferă: armenii vorbesc de un milion și jumătate, turcii "doar" de vreo cinci sute de mii, număr nu cu mult mai mare decât cel al turcilor morți în conflictul cu armenii. Cu alte cuvinte, spun turcii, au murit oameni și de-o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
n-a fost, ci doar victime colaterale. Și cifrele victimelor diferă: armenii vorbesc de un milion și jumătate, turcii "doar" de vreo cinci sute de mii, număr nu cu mult mai mare decât cel al turcilor morți în conflictul cu armenii. Cu alte cuvinte, spun turcii, au murit oameni și de-o parte, și de cealaltă, așa cum se întâmplă în orice război; așadar, unde e genocidul? Evenimentele în discuție s-au petrecut în timpul Primului Război Mondial, între anii 1915-1918. În Imperiul Otoman erau
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
alte cuvinte, spun turcii, au murit oameni și de-o parte, și de cealaltă, așa cum se întâmplă în orice război; așadar, unde e genocidul? Evenimentele în discuție s-au petrecut în timpul Primului Război Mondial, între anii 1915-1918. În Imperiul Otoman erau mulți armeni, ca, de altfel, și numeroși arabi, kurzi, evrei etc. Armenii spun că Imperiul, în agonie, a recurs la mijloace de o cruzime inumană împotriva minorităților, dar mai ales împotriva lor, a armenilor. Turcii spun că armenii erau un fel de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
între anii 1915-1918. În Imperiul Otoman erau mulți armeni, ca, de altfel, și numeroși arabi, kurzi, evrei etc. Armenii spun că Imperiul, în agonie, a recurs la mijloace de o cruzime inumană împotriva minorităților, dar mai ales împotriva lor, a armenilor. Turcii spun că armenii erau un fel de coloană a cincea a Imperiului Rus aflat în război cu cel Otoman și că era normal să se adopte măsuri de autoapărare. Oricum ar fi fost, conflictul turco-armean, în interiorul aceluiași stat, a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Imperiul Otoman erau mulți armeni, ca, de altfel, și numeroși arabi, kurzi, evrei etc. Armenii spun că Imperiul, în agonie, a recurs la mijloace de o cruzime inumană împotriva minorităților, dar mai ales împotriva lor, a armenilor. Turcii spun că armenii erau un fel de coloană a cincea a Imperiului Rus aflat în război cu cel Otoman și că era normal să se adopte măsuri de autoapărare. Oricum ar fi fost, conflictul turco-armean, în interiorul aceluiași stat, a provocat victime mult mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Armenia era republică sovietică acuzațiile la adresa Turciei nu s-au domolit. Este drept că și Uniunea Sovietică avea interes să lovească în Turcia, membră a NATO, aliat al americanilor aflat chiar în coasta lor. Iar atunci când URSS avea interes ca armenii să mai scadă tonul, lipsa era compensată, cu vârf și îndesat, de diaspora armenească, numeroasă și foarte influentă în toate marile state ale lumii. După căderea URSS, relațiile încordate dintre armeni și turci au căpătat consacrare oficială sub forma lipsei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în coasta lor. Iar atunci când URSS avea interes ca armenii să mai scadă tonul, lipsa era compensată, cu vârf și îndesat, de diaspora armenească, numeroasă și foarte influentă în toate marile state ale lumii. După căderea URSS, relațiile încordate dintre armeni și turci au căpătat consacrare oficială sub forma lipsei totale de relații diplomatice, economice culturale între noul stat armean și statul turc; ba chiar ele s-au și amplificat ca urmare a conflictului când înghețat, când fierbinte dintre Armenia și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și îndesat, de diaspora armenească, numeroasă și foarte influentă în toate marile state ale lumii. După căderea URSS, relațiile încordate dintre armeni și turci au căpătat consacrare oficială sub forma lipsei totale de relații diplomatice, economice culturale între noul stat armean și statul turc; ba chiar ele s-au și amplificat ca urmare a conflictului când înghețat, când fierbinte dintre Armenia și Azerbaidjan pe tema enclavei Nagorno-Karabah, azerii fiind musulmani și, deci, sprijiniți de turci. De multe decenii, armenii nu obosesc
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
noul stat armean și statul turc; ba chiar ele s-au și amplificat ca urmare a conflictului când înghețat, când fierbinte dintre Armenia și Azerbaidjan pe tema enclavei Nagorno-Karabah, azerii fiind musulmani și, deci, sprijiniți de turci. De multe decenii, armenii nu obosesc în efortul de a convinge lumea, cancelariile diplomatice, organizațiile internaționale etc. că au fost victime ale unui genocid. Eu însumi am văzut în multe capitale ale Europei, dar și la New York grupuri de armeni în fața sediilor parlamentelor și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
turci. De multe decenii, armenii nu obosesc în efortul de a convinge lumea, cancelariile diplomatice, organizațiile internaționale etc. că au fost victime ale unui genocid. Eu însumi am văzut în multe capitale ale Europei, dar și la New York grupuri de armeni în fața sediilor parlamentelor și reședințelor șefilor de stat, cu steaguri, broșuri, fotografii și alte documente, cu scopul de a convinge de realitatea genocidului. În septembrie 2004, ca membru al unei delegații NATO, am fost în Armenia și am vizitat, între
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
convinge de realitatea genocidului. În septembrie 2004, ca membru al unei delegații NATO, am fost în Armenia și am vizitat, între altele, și monumentul închinat genocidului. Este un complex uriaș, pe două nivele, plin cu mărturii, unele zguduitoare, privid tragedia armenilor din fostul Imperiu Otoman; doi deputați turci care erau împreună cu mine au refuzat să intre în muzeu. Eu cred că ura dintre armeni și turci este comparabilă cu cea dintre evrei și palestinieni, chiar dacă nici armenii, nici turcii nu folosesc
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
monumentul închinat genocidului. Este un complex uriaș, pe două nivele, plin cu mărturii, unele zguduitoare, privid tragedia armenilor din fostul Imperiu Otoman; doi deputați turci care erau împreună cu mine au refuzat să intre în muzeu. Eu cred că ura dintre armeni și turci este comparabilă cu cea dintre evrei și palestinieni, chiar dacă nici armenii, nici turcii nu folosesc, deocamdată, bombe, mitraliere și altele asemenea. Dar, în fond, de ce statele de azi, cancelariile diplomatice, organizațiile internaționale ar fi interesate de niște evenimente
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
unele zguduitoare, privid tragedia armenilor din fostul Imperiu Otoman; doi deputați turci care erau împreună cu mine au refuzat să intre în muzeu. Eu cred că ura dintre armeni și turci este comparabilă cu cea dintre evrei și palestinieni, chiar dacă nici armenii, nici turcii nu folosesc, deocamdată, bombe, mitraliere și altele asemenea. Dar, în fond, de ce statele de azi, cancelariile diplomatice, organizațiile internaționale ar fi interesate de niște evenimente de acum 90 de ani și atât de controversate? În realitate, nu evenimentele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
minte cu ocazia unui vot interesant dat de deputații americani din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, în data de 10 octombrie a.c. Ei au recunoscut, după ani și ani de zile, că turcii au comis un genocid împotriva armenilor, în anii 1915-1918. Statul turc a reacționat ferm și a declarat prompt: că "aprobarea acestei rezoluții este o inițiativă iresponsabilă care va complica relațiile întreținute timp de generații cu un stat prieten și aliat, precum și cu un partener strategic". Votul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
că lucrurile vin de se leagă. Întrucât turcii nu vor să renunțe la ofensiva lor contra kurzilor din Irak, americanii s-au gândit să le arate pisica. Și ce "pisică" ar fi mai supărătoare pentru turci decât recunoașterea genocidului împotriva armenilor? Dar pe scenă mai există un actor: Armenia. Din cauza urii față de Turcia, Armenia a rămas legată destul de strâns de Rusia chiar după desprinderea de URSS. Caucazul, însă, este o zonă strategică foarte importantă pentru americani. El se află în coasta
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
zonă strategică foarte importantă pentru americani. El se află în coasta Rusiei și, mai ales, este locul obligatoriu de trecere a conductelor de gaz și petrol dinspre Caspica și Asia Centrală spre Europa. De aceea, americanii vor să-i atragă pe armeni spre NATO, iar armenii, la rândul lor, nu se lasă prea mult rugați. Am constatat acest lucru la fața locului, la Erevan. Nu este exclus, însă, ca armenii să fi pus o condiție: recunoașterea oficială de către americani a genocidului. Este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pentru americani. El se află în coasta Rusiei și, mai ales, este locul obligatoriu de trecere a conductelor de gaz și petrol dinspre Caspica și Asia Centrală spre Europa. De aceea, americanii vor să-i atragă pe armeni spre NATO, iar armenii, la rândul lor, nu se lasă prea mult rugați. Am constatat acest lucru la fața locului, la Erevan. Nu este exclus, însă, ca armenii să fi pus o condiție: recunoașterea oficială de către americani a genocidului. Este adevărat că eu n-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și Asia Centrală spre Europa. De aceea, americanii vor să-i atragă pe armeni spre NATO, iar armenii, la rândul lor, nu se lasă prea mult rugați. Am constatat acest lucru la fața locului, la Erevan. Nu este exclus, însă, ca armenii să fi pus o condiție: recunoașterea oficială de către americani a genocidului. Este adevărat că eu n-am auzit la Erevan de o asemenea pretenție, dar asemenea chestiuni nu se discută decât în spatele ușilor închise. Diaspora armenească a făcut, la rândul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]