2,842,792 matches
-
Manifestări de naționalism; 3. Tendințe obiectiviste; 4. Încercări de propagare a misticismului; 5. Diverse greșeli politice.” (vezi p. IX) În funcție de acești parametri cenzorii puteau să dea verdictul „bun de tipar”, să solicite rescrierea unor fragmente sau să interzică apariția unor articole, poeme, eseuri, povestiri și chiar cărți întregi. Obiecțiile pe care cenzorii le aduc operelor literare suferă transformări în funcție de evoluțiile din viața politică. La începutul perioadei realitatea literară românească nu diferă cu nimic de proletcultismul pur și dur cultivat în anii
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
mai celebri reprezentanți ai grupării: Cioran, Eliade și Ionesco. Înainte însă de a-l discuta propriu-zis, o observație: nici prefațatorul ediției (Mihai Șora), nici îngrijitorul acesteia (Fabian Anton) nu precizează destinația inițială a celor mai multe dintre textele publicate aici și, cu excepția articolelor din Vremea și a scrisorilor, ele nu sînt nici datate. Nu este o carte concepută unitar, ci conține fragmente diverse (articolele sînt scrise și publicate în anii ’30, scrisorile merg pînă în 1990, anumite texte le putem data ca fiind
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
Mihai Șora), nici îngrijitorul acesteia (Fabian Anton) nu precizează destinația inițială a celor mai multe dintre textele publicate aici și, cu excepția articolelor din Vremea și a scrisorilor, ele nu sînt nici datate. Nu este o carte concepută unitar, ci conține fragmente diverse (articolele sînt scrise și publicate în anii ’30, scrisorile merg pînă în 1990, anumite texte le putem data ca fiind din 1984). Prin urmare, stilul lor și contextul în care au fost scrise diferă simțitor, iar anumite scene sînt povestite de
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
în aceea că ținea gura constant întredeschisă, ca într-un fel de moliciune dezabuzată, opusul exact al unei guri căscate de uimire; nu răspundea niciodată întrebărilor pe care i le puneau vînzătoarele, își lăsa mîinile înmănușate să zăbovească peste diverse articole și, pretinzînd totodată, fără nici o delicatețe, că nu se oprește la nimic, se mira în secret de absolut tot. Pentru întoarcerea la Ritz, afișa dimpotrivă o gură închisă, sau, mai bine spus, încordată, căci își ținea buzele strînse cu un
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
candela aprinsă. În casă, nimeni. Imaginea se plimba prin camerele goale. Operatorul filmează fotografiile de pe un album, de la Washington cu Lăcrimioara râzând printre lacrimi. Comentariu scris: Gazdă e În capitală. Își primește actele de cetățenie. Alte comentariile apărute Într-un articol dintr un ziar românesc din America. Fost profesor universitar ...nu i s-au recunoscut studiile din România. A dat diferențele. A reușit! Carieră de excepție... Ultima lui dorința a fost să fie Înhumat lângă părinți, În țară. A murit cu
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
li se dau, emigranților li se iau! Alte știri. Lăcrimioara NU plânge de bucurie! Ea trăiește o mare dramă, pe care n-o poate explica. Eu am impresia că Lăcrămioara Îi Înjură mental pe cei care au chemat-o aici! Articolul e lung. Scris de o femeie. Îmi place. Și ea cred că citește dincolo de sticlă ecranului! Ea Își plânge soțul lăsat acasă. Face asta după ce credea că i-au secat lacrimile. Nu-l plânge, nu blestema, nu-și face reproșuri
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
trăiește de peste 13 ani a organizat că permanent cineva să facă de priveghi la catafalc. Ar vrea să le zâmbească cu aceeași căldură cu care crede că e compătimita. Simte că pe fata i-a Înghețat un zâmbet “oficial”. Alt articol. “Ce faptă glorioasa! Câtă omenie pe statul nostru! America nu mai este mamă vitregă pentru alți peste 200 de fericiți!”. Prostul! Oare o spune cu intenție? America a fost, este și va mai fi Încă multe secole mama vitregă pentru
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
drogați, certați cu legea din lumea lor provine. Afară cu imigranții” Semnează un roman. Ce, cine i-a vârât otravă naționalismului șovin În suflet? De ce-i miroase urât mexicanii, sudamericanii care-i tund gazonul, spală copiii de mizeria omenească? Alt articol, la fel de jegos. De ce na rămas babă asta acasă? S-a săturat de salamul cu s-o ia mama Dracului? În fond și-a trădat țară, lăsându-i pe alții să muncească acolo. No, acum dacă tot are cetățenie, de ce nu
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
și pe domnișanii săi dragi cărora timpul și capacitățile sale le stau la dispoziție. Este un român adevărat și-i mai trebuie o viață pentru câte mai are Încă de Înfăptuit. Cea de-a doua carte reunește studiile, eseurile și articolele publicate În Franța, Germania și Statele Unite de scriitorul prof. univ. Titus Bărbulescu, Într-o perioadă de aproape patru decenii. Tematica abordată este din domenii diferite: istorie, filozofie, critică și istorie literară, memorialistică și socio-politică. Eugen Simion Îl numește pe autor
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
sunt lipsiți de orgolii și echilibrați, toate acestea aduc un plus de Încredere că nimic din ce e publicat nu e de umplutură sau de neînțeles. Când te respecți pe tine și Îți respecți cititorii nu le bagi sub nas articole kilometrice sau poezii din care ideile lipsesc, nu alergi după cuvinte care nu se leagă, o harababură, o vorbărie chipurile savantă, filozofică cu care se Împăunează poetul sau „lectorul”, și atunci trebuie să Întorci foaia. Trebuie să știi să alegi
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Olte?ului, avându-l În memoria inimii pe acest mare inspirat al duhului locurilor și locașurilor. ÎNTÂLNIRI CU BARTOLOMEU ANANIA München, 7 februarie, 2011 Mulțumim scriitorului Nicolae Stroescu Stânișoară și redacției revistei Convorbiri Literare, pentru permisiunea de a publica acest articol În Destine Literare.
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
psalmice, puterea genezica a cuvîntului. Încît, scăpînd din strînsoarea trupului, mîngîiat de gîndul morții (curățat Însă de „otravă”) va zări - eliberat - izbăvitoarele „lumine”. N.B.: Mulțumim scriitorului Adrian Dinu RACHIERU și redacției revistei Convorbiri Literare, pentru permisiunea de a publica acest articol În Destine Literare. (Redacția)
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
literaturii române e obiectivă (atitudine rară la un literat), în orice caz, lipsită de parti-pris-uri. E drept că autorul nu se aventurează niciodată până în actualitate, interesul său nevizând producția literară din zilele noastre. Despre aceasta nu se pronunță, în schimb, articolele sale despre perioadele mai vechi reușesc să le confere câtorva scriitori de mult clasicizați un aer viu, să-i smulgă din insectarul studiilor literare și să-i surprindă în dinamica întregii literaturi. Iată care sunt scopurile volumului, formulate chiar de
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
p. 35-36). Când scrie despre Caragiale - specialitatea lui, s-ar putea spune -, o face cu o precizie de chirurg. Se declară împotriva modei "contemporaneizărilor" și se întreabă, la final, ce se află dincolo de toate interpretările date operei lui Caragiale. În articolul Rebreanu versus Rebreanu, notează diferențele dintre stilul nuvelelor și cel al romanelor autorului lui Ion, observând că primele nu anunțau deloc creațiile epice următoare. La Camil Petrescu, autorul ține să demistifice, avertizân-du-și cititorii în privința personajelor din Patul lui Procust: "Orice
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
de Ion Grama ce-l slujea pe V. Alexandrescu Urechia. Istoricul Îl găzduiește, Îl plimbă prin muzeele Bucureștiului, Îl duce la Liga culturală unde cunoaște personalități cărora le cere cărți pentru românii din Transilvania și ajunge personajul principal al unor articole din ziarele vremii <endnote id="1"/>. Revine de multe ori ca sol al Transilvaniei la București și ca militant al Ligii culturale pe pământul Transilvaniei, trecând prin „vama cucului” ziare și cărți românești. Povestea pe care Badea Cârțan o citea
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
însușesc întrebările ce mi le pui, făcându-le, adică, ale mele și, apoi, punându-ți-le eu, e cert că ai putea răspunde mult mai bine, la ele, decât am să fac eu în continuare. Ion Barbu disocia, într-un articol (nu mai știu dacă matematic), între problemele pe care noi le punem și acelea care ni se pun. Problemele pe care mi le pui și/sau temele pe care mi le propui, în ocurență, sunt foarte dificile pentru mine, din
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
sau Al. Ivasiuc. Despre eliminarea tabuurilor privitoare la experiența sexuală într-o literatură care fusese pudică până la el. Despre respingerea calofiliei , ca "reacție motivată într-o proză preponderent lirică", inițiativă reluată în anii '60 de Marin Preda, autorul unui faimos articol îndreptat împotriva "făcătorilor de cuvinte". Despre numeroasele personaje inedite aduse de Eliade în proza românească (de ex. "tânărul european care descoperă Asia", "femeia cultă și concupiscentă", "tânărul cinic și ispititor", "adolescenta asiatică naivă și rafinată", "tinerii huligani care urăsc de-
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
ta științifică. Mă voi ghida Între altele după revista ”The Orthodontic Materials Insider”, În traducere liberă Revista intimă a materialelor ortodontice. Publici această revistă de specialitate de 23 de ani și o trimiți În multe țări. În fiecare număr ai articole personale și observații critice, care judecând după scrisorile pe care le primești sunt foarte apreciate. Personal, sunt tentat să cred că trăsătura care te caracterizează cel mai bine este cea de cercetător și om de știință. Cred că ai ajuns
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
spre alte activități, precum cercetarea În sens mai larg. Având fără să vreau dea face cu mii de aparate ortodontice de diferite tipuri și proveniențe, a trebuit să fac generalizări și analize: la Început timid, le-am publicat În diverse articole În revistele de specialitate, ajungând, cu cele de chimie, la peste o sută. Deosebite de lucrările medicilor, acestea au prezentat atât de mult interes Încât În timp mi s-a oferit să predau la University of Illinois din Chicago și
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
specialitate se simt obligați să le facă, m-am bucurat de libertatea de a scrie ce, și cum Îmi place. Trecusem și eu prin faza În care voiam să arăt editorilor că Îmi fac datoria, și știam că decretarea unui articol ca fiind publicabil fără corecturi aduce un blam consultantului, și ca atare, găsirea nodului În papură este indispensabilă. Cititorii ‘Insider’-ului mi au Încurajat inițiativa, apreciind atât conținutul cât și prezentarea. În numerele mai vechi arătam comentariile acestora: astăzi, nu
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
părerile și mi-au elogiat contribuțiile. Ciudat este că pe măsură ce Îmbătrânesc, În loc să-mi scadă ideile, acestea cresc. Îndrăzneț, În numărul din primăvară al acestui an, Anno Domini 2010, cu ocazia Împlinirii a 80 ani, mi-am provocat cititorii cu un articol intitulat: ‘Orthoarmamentarian, or a vain octogenarian,’ adică ‘specialist În materialele ortodontice, sau un Îngâmfat octogenar?’ Ca să nu risc, cum ar spune probabil unii, am alăturat Însă și părerea unor ortodonți faimoși. ACTIVITĂȚI POLITICO-SOCIALE ND: Claudiu, ce poți arata cititorilor despre
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
2000, când am contribuit substanțial la realegerea lui George W. Bush ca președinte al SUA. Episodul este atât de senzațional Încât prefer să-l redau ad literam, așa cum se găsește În organul Partidului Republican FrontPage Magazine, Sept. 27, 2007 În articolul meu ”Should the U.S. Back Down?” (http://97.74.65.51/readArticle.aspx? ARTID=28071): Dorința de a mai susține acest partid mi-a dispărut Însă când nu ni s’a răspuns la cererea de a face parte, alături de Lia
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
al Fundației Naționale a Românilor de Pretutindeni care scoate Romanian Global News și care m-a sărbătorit recent cu ocazia Împlinirii a 80 ani. (http://www.rgnpress.ro/content/view/42 533/27) Din păcate, În afară de câte o conferința sau articol ținut cu o anumită ocazie, colaborarea celor din România cu cei de peste Ocean lasă de dorit. În ceea ce privește colaborarea Între româno-americani, lucrurile stau mai bine deși plutește mereu acuzația de dezbinare. Astfel, pe când trăia părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa am făcut parte din
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
În țară a unor tablouri celebre care fuseseră sustrase de la muzeul Bruckenthal din Sibiu. Ce ne poți spune despre acel episod care a dovedit o foarte bună colaborare Între țară și exil? CGM: Episodul este redat pe larg Într-un articol intitulat “The return of artwork will bring relief” apărut În ziarul “The Herald” din Miami În ziua de 10 Iulie 1998. În articol se arată (și traduc ad literam) “Guvernul Român este bucuros că patru picturi de mari maeștri, care
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
dovedit o foarte bună colaborare Între țară și exil? CGM: Episodul este redat pe larg Într-un articol intitulat “The return of artwork will bring relief” apărut În ziarul “The Herald” din Miami În ziua de 10 Iulie 1998. În articol se arată (și traduc ad literam) “Guvernul Român este bucuros că patru picturi de mari maeștri, care fuseseră furate, au fost recuperate după 30 ani. U.S. Customs Service (Serviciul vamal american) este bucuros că a jucat un rol pivotal În
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]