2,401 matches
-
și "Raiul", schemele imaginative ASCENSIUNE vs. CĂDERE, RODNICIE vs. PUTREZICIUNE, LUMINĂ vs. ÎNTUNERIC și opozițiile etice și ontologice BINE vs. RĂU, CREDINȚĂ vs. NECREDINȚĂ, VIRTUTE vs. PĂCAT, MATERIAL vs. SPIRITUAL îndeplinesc, prin forța lor evocativă, un rol crucial atât în articularea cuantelor, cât și în aceea a câmpurilor referențiale. Totodată, relația amintită se dovedește relevantă și în ceea ce privește încadrarea romanului în planul textual-tipologicului, demers care depășește, însă, obiectivul cărții noastre. Ne mulțumim să semnalăm că, potrivit tipologiei textelor poetice elaborate de către Borcilă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
romanului este, evident, acela al fanteziei (i.e., al artei)430; însă cea mai mare parte a textemelor cărții indică faptul că acest "univers" este mediat de/prin universul credinței. Tocmai de aceea, sensul "poetic" al romanului ia naștere printr-o articulare specifică a textemelor, a simbolurilor și a ideilor mitico-religioase. 4.5. Chiar dacă nu vizează o relație de tip "evocator" (semnic), considerăm necesar să consemnăm la finalul demersului nostru și funcția "reprezentativă" a textemelor în ipostaza ei de funcție trans-semnificativă. Ea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sindicatele, anumite forme de adunare parlamentară - bazate pe reprezentarea funcțională și corporativă a intereselor [vezi mai jos] - sisteme electorale diverse, comandamente militare, organe constituționale ad hoc și alte organe specifice) diferite de cele ale regimurilor precedente. Figura 2.1 prezintă articularea exemplicativă a celor patru dimensiuni principale și, mai ales, relaționarea lor. Este astfel posibil să pornim, în primă instanță, de la două modele nedemocratice polare cărora le corespund extremele fiecărei dimensiuni. Primul pol poate fi dat de autoritarismul perfect, caracterizat prin
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Principala structură civilă este partidul unic; numai în anumite cazuri sunt admise alte partide, mici, fără să existe o competiție reală. Este vorba despre așa-zisul "sistem cu partid hegemonic". Acest model prevede și o semnificativă inovare instituțională, fie în privința articulării structurilor politice, fie în ceea ce privește organele de conducere (ale societății și ale economiei) ce urmează a fi create. Regimurile care configurează un astfel de model promit stabilitate, chiar dacă nu se poate emite acum o opinie definitivă deoarece fenomenul la care se
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dispare, luând formele unui socialism cu caracteristici ambigui. Mobilizarea nu este efectiv menținută nici măcar în cazurile în care independența este obținută ca urmare unei lungi perioade de lupte, susținute de o mișcare de eliberare națională. Acest regim are o solidă articulare a structurilor politice locale și naționale, la nivel de partid, și nu numai. Marea parte a cazurilor atribuite acestui model se găsește pe continentul african. Aceste regimuri au fost instaurate în anii șaizeci, ca urmare a decolonizării; ideologia naționalistă și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
clar de "ancore" instituționale. Se va ilustra o astfel de ipoteză din analiza unor cazuri concrete. 4. Analiza empirică: Europa de Sud În acestă etapă se cere analizarea tuturor conexiunile empirice dintre instituțiile statului, partidele politice și populația obișnuită, descrierea articulării intereselor lor, precum și modul în care este afectat procesul decizional în cele patru cazuri luate în considerare și în intervalele de timp selectate. De o importanta majoră este identificarea (empirică) a principalelor mecanisme operaționale de "ancorare", capabile să contribuie la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
există un dominio (de o intensitate mai mare sau mai mică) asupra societății, exercitat prin organizațiile de partid, gatekeeping, clientelism și diferite acțiuni ale corporatismului; la cealaltă extremă a aceluiași continuum avem o societate civilă mai activă, autonomă, cu o articulare scăzută a organizațiilor de partid, cu o prezență limitată sau chiar cu absența altor "ancore" (prin urmare, cu o autonomie largă față de instituțiile de stat și de partid a intereselor care rămân, astfel, pe poziții de neutralitate, chiar și în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în acest joc, totuși, partidele sunt implicate într-o logică care creează, în termeni de consolidare, un cerc vicios, ce se hrănește cu propria substanță. Competiția dintre partide determină o adaptare a acestora, apariția unor structuri intermediare de reprezentare, precum și articularea structurilor organizate cu societatea civilă. Atunci când societatea civilă a asimilat atitudinile procedurale ale concurenței în contextul normelor și valorilor democratice, această adaptare necesită o schimbare substanțială în atitudinile și comportamentul al grupurilor și partidelor inițial ostile regimului. Nereușita adaptării este
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
politică, adică două dintre cele mai obișnuite procese de schimbare din întreaga Europa Occidentală, urmate de "dezagregarea" culturii catolice și de declinul radicalizării conflictelor. Toate acestea au sfârșit prin a slăbi "ancora" partinică, atât de importantă pentru înțelegerea consolidării italiene. Articularea unei societăți civile din ce în ce mai complexe și mai autonome, multiplicarea centrelor decizionale cruciale, importanța crescândă a Uniunii Europene și a deciziilor luate la aceste reuniuni (în special după Actul Unic din 1987, și, mai ales, după intrarea în vigoare a Tratatului
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și o realitate sindicală și asociativă în cadrul societății civile, iar aceste condiții lipsesc cu desăvârșire în țările analizate. Poate doar în Polonia, cu o prezență catolică puternică (amplificată, indirect, prin influența lui Papa Ioan Paul al II-lea), există o articulare ulterioară a societății civile, dar nu în sensul descris mai sus. A fost posibilă dezvoltarea unor forme de patronaj, cu elemente de continuitate cu perioada comunistă, manifestate neîntrerupt în mai multe țări din zonă; chiar și aici, însă, absența unor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
unor rezerve, Slovenia poate fi considerată, la rându-i, un caz de consolidare comunitară în care, pe fundalul omogenității culturale și naționale, se observă rădăcinile sistemului de partide constituit după mai multe alegeri parlamentare și locale, dar și o discretă articulare a societății civile și o evoluție a legitimității instituțiilor. În schimb, Lituania este singurul caz în care un design instituțional manipulator, combinat cu un sistem de partide oarecum instabil și mai puțin structurat, stimulat puternic de Uniunea Europeană, au plasat instituțiile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Prin pluralismul social se definește neapărat o societate pluralistă sau divizată cultural; această expresie poate însemna "ordine socială pluralistă", în contextul unei culturi destul de omogene din punct de vedere social și cultural. Cu alte cuvinte, pluralismul social presupune existența unei articulări largi și diferențierea societății în diferite grupuri sociale cărora resursele economice le sunt distribuite pe scară largă. Acest tip de pluralism este considerat terenul cele mai favorabil structurilor politice democratice. Se înțelege că există, de fapt, o relație - nu chiar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de jos în sus sunt cele mai relevante și nu invers. În acest fel, trecerea de la nivelul național la nivelul supranațional, oricât de dificilă și complexă ar fi, se poate realiza prin menținerea elementelor care caracterizează fiecare dimensiune. Este necesară articularea calității democratice prin diversele dimensiuni menționate mai sus, dacă se dorește înțelegerea complexității fenomenului analizat. Această articulare implică două aspecte. În primul rând, fiecare dimensiune se poate manifesta în forme și grade diferite, ceea ce presupune elaborarea indicatori, pentru a detecta
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
național la nivelul supranațional, oricât de dificilă și complexă ar fi, se poate realiza prin menținerea elementelor care caracterizează fiecare dimensiune. Este necesară articularea calității democratice prin diversele dimensiuni menționate mai sus, dacă se dorește înțelegerea complexității fenomenului analizat. Această articulare implică două aspecte. În primul rând, fiecare dimensiune se poate manifesta în forme și grade diferite, ceea ce presupune elaborarea indicatori, pentru a detecta în ce fel și în ce grad fiecare dimensiune apare în diferite țări, dar și pentru a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dou? pavilioa-ne simetrice �nainte de a intra �n curte. ?i mai mult? grandoare acestei scenografii la palatul Luxembourg, �nceput �n 1615 la Paris, pentru Maria di Medici. Palatul de Juști?ie din Rennes (1618), �ns?, �?i extrage monumentalitatea sobr? din articularea unui nivel de funda?ie cu bosaje, cu un etaj ritmat de pila?tri ?i cu acoperi?uri �nalte f?r? lucarn?. �n 1616, de Brosse deseneaz?, pentru Saint-Gervais, o biseric? gotic? ț�rzie, prima fă?ad? clasic? din Paris
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mica m?n?știre de la Sf�ntul Carol de la cele Patru F�nt�ni, la Romă (m?n?știre, 1635; biseric?, 1638; fă?ad?, 1664), denot? singularitatea geniului s?u ne�ncre-z?tor. Pe un plan, �n esen??, eliptic, o articulare riguroas? a coloanelor lise, cu secven?e murale concave altern�nd cu drepte, imprim? �nveli?ului intern o pulsa?ie inefabil?. Aceast? dilatare virtual? a spa?iului atinge culmea �n acoperi?ul ale c?rei structuri curbe tangente se �nl
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și slabă, dar care nu străpunge mai puțin întunericul nopții, în care ne lasă inteligență 109. Soluția pentru acest impas al cunoașterii, întrevăzuta de Platon, Republica, Cărțile 2-3, reprezintă cea de-a doua etapă a invențiunii poetice. Este vorba de articularea reflectiva, care printr-un efort conștient asupra unei materii definite și prin îmbunătățirea mijloacelor de expresie, organizează aceste date spontane, oferite de intuiție, pentru a realiza o finalitate ordonată, i.e., operă de artă. Ideea apropierii poeziei de "știință" (neapărat vizionara
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
determinate de acțiunile oraanelor din jur (tracțiunile mușchilor, pulsațiile arterelor) sau ale factorilor de aravitație. Accidentele pot fi arupate în: eminențe osoase, cavități, aăuri și canale. 1. Eminențele osoase sunt structuri anatomice care proemină la suprafața osului. Eminențele pot fi: - articulare; - nearticulare: - protuberanțe/tuberozități: proeminențe puternice, nereaulate, nedetașate de suprafața osului; - eminențe mamilare: suprafața proeminenței nedetașată este netedă; - tuberculi: suprafața proeminenței nedetașată este nereaulată; - spine: proeminență ascuțită; - creastă: proeminență liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de suprafața osului; - eminențe mamilare: suprafața proeminenței nedetașată este netedă; - tuberculi: suprafața proeminenței nedetașată este nereaulată; - spine: proeminență ascuțită; - creastă: proeminență liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și se descriu ca fiind: - articulare; - nearticulare: - cavități de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor și pot fi: - aăuri și canale de transmisie: - mai
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nivelul maselor laterale ale atlasului pleacă procesele transversare. Axis (axis) este vertebra C2. La nivelul axisului este modificat numai corpul. Acesta prezintă dintele (dens) vertebrei - o proeminență verticală căreia i se poate descrie: - o față anterioară (facies articularis anterior) destinată articulării cu fața corespondentă de la nivelul feței articulare anterioare a atlasului; - o față posterioară (facies articularis posterior) aflată în raport cu liaamentul transvers. Cea de-a șasea vertebră cervicală prezintă tuberculul anterior al procesului transversar mult mai bine evidențiat ceea ce-l face a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
laterale sunt larai în partea superioară și înauste în partea lor inferioară și prezintă pentru descriere: -o suprafață auriculară (facies auricularis), în formă de pavilion de urechea situată în porțiunea anterioară și superioară, de fiecare parte; prin intermediul acesteia se realizează articularea cu osul coxal; -aropița ciuruită pentru vasele sanauine poziționată posterior față de suprafața auriculară; - tuberozitatea sacrală (tuberositae sacralis), suprafață ruaoasă pentru inserția liaamentelor sacro-iliace posterioare; - șanțul preauricular al osului sacrum situat anterior față de suprafața auriculară, în care se vor insera liaamentele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
față de orificiul sacrat: se află extremitatea superioară a crestei sacrate; -apofizele articulare superioare sunt sub forma a două ridicături verticale ce privesc înapoi și înăuntru. Vârful sacrumului (apex ossis sacri) este format : - în partea anterioară de o fațetă eliptică pentru articularea cu baza coccisului; -în partea posterioară se observă orificiul inferior al canalului sacrat - hiatusul sacrat; - ramurile de bifurcație ale crestei sacrate, coarnele sacrate, se articulează cu cele corespondente de la nivelul coccisului. Osul sacrum este străbătut în toată lunaimea sa de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchii: sternocleidomastoidian, sterno- tiroidian, triunahiularul sternului, diafraamul. Extremitatea superioară sau baza prezintă pe linia mediană un șanț profund - furculița sternală sau incizură juaulară. Lateral de această incizură se aăsesc două fețe articulare alunaite, transversale (incizura claviculară) prin care se realizează articularea cu extremitatea internă a claviculei. Extremitatea inferioară este constituită din apendicele xifoid, structură care rămâne cartilaainoasă până la vârste înaintate. Marginile laterale au formă de S italic și prezintă pe fiecare parte 13 șanțuri intercostale (dintre care șapte sunt articulare și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dintre cele două inserții musculare marainea posterioară prezintă raport cu mușchii omo-hioidieni, scaleni, precum și cu vasele subclaviculare și cu vârful plămânului. Extremitatea externă sau acromială (extremitas acromialis) este mult efilată în sens craniocaudal fiind transformată într-o fațetă articulară pentru articularea cu una similară de la nivelul acromionului. Extremitatea internă sau sternală (extremitas sternalis) prezintă o fațetă articulară pentru articularea cu o suprafață corespondentă de la nivelul manubriului sternal. La nivelul extremității interne se realizează și inserția fasciculul clavicular al mușchiului sterno-cleido-mastoidian. OMOPLATUL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu vârful plămânului. Extremitatea externă sau acromială (extremitas acromialis) este mult efilată în sens craniocaudal fiind transformată într-o fațetă articulară pentru articularea cu una similară de la nivelul acromionului. Extremitatea internă sau sternală (extremitas sternalis) prezintă o fațetă articulară pentru articularea cu o suprafață corespondentă de la nivelul manubriului sternal. La nivelul extremității interne se realizează și inserția fasciculul clavicular al mușchiului sterno-cleido-mastoidian. OMOPLATUL (SCAPULA) Omoplatul este un os lat, pereche situat în partea posterioară și superioară a cutiei toracice și corespunde
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]