2,884 matches
-
-un fel de respect față de locul în care își găsește rădăcinile. Domnul Ștefan Boboc-Pungeșteanu e chiar aici la Radio-Iași : - Bine-ați venit alături de noi ! Ș.B-P: -Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație, cu respect și toată stima față de dumneavoastră și ascultătorii radioului-Iași! Rep.: - Eu vă mulțumesc dumneavoastră pentru faptul că ne-ați semnalat că de la Pungești -Vaslui au plecat oameni care niciodată n-au uitat de ceea ce au lăsat acasă, cel puțin eu așa înțeleg intenția dumneavoastră, de-a realiza o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Aveți această datorie. Sigur, în cadrul Academiei Libere „Păstorel”. Iași Ș.B.P. :(zâmbind) : - Da... mulțumesc! Red.: - Eu vă mulțumesc încă odată, și într-un fel de respect și față de dumneavoastră domnule Ștefan Boboc-Pungeșteanu și față de oamenii din Pungești-Vaslui și față de toți ascultătorii noștri, din sat sau cu rădăcini la sat, aș oferi un cântec interpretat de către Ion Hagiu, Balada plugarului, se numește. Ș.B.-P.: - Vă mulțumesc foarte mult. Red. : - Sper să fie pe placul celor ce ne ascultă. (se audiază balada
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
e arab. Al doilea indiciu e data nenorocirii : un 11. Următoarele indicii sînt eseurile radiofonice în care Erica pare să se identifice cu orașul și vorbește despre sentimentul de nesiguranță care a pătruns peste tot. Mai tîrziu, ea își invită ascultătorii să sune în direct și să-și spună părerile despre misteriosul justițiar ; majoritatea îl aprobă din toți rărunchii, excepția notabilă fiind o ascultătoare care observă că aceeași isterie vindicativă a băgat America și în războiul din Irak. Toate astea înseamnă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ieșire, singura licărire, singura geană de lumină, era cuvântul Partidului nostru, imprimat în condiții eroice pe manifeste minuscule, sau câte o pagină a scriitorilor sovietici ajunsă până la noi prin miracol, pe calea unor emisiuni radiofonice captate în ascuns de către un ascultător devotat. Am citit atunci, cu respirația tăiată, pe Ehreburg, cu pamfletele lui nimicitoare, pe Simonov, cu poeziile lui pline de avânt, pe Gorbatov, cu schițele lui răscolitoare, pe Surkov, trimițând acasă, de pe front, buletine de luptă și de victorie, în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în același mod la reprezentațiile oferite de Vadim. Uneori acesta este capabil să trezească interesul unui public de obicei apatic, folosind un limbaj emoționant despre nedreptăți trecute sau despre misiunea istorică a românilor iar aceasta are un efect hypnotic asupra ascultătorilor, lăsându-i aproape în întregime în puterea sa. Un asemenea spectacol a fost reprezentația de o oră oferită de Vadim la televiziunea de stat pe 6 decembrie 2000, când denunțarea de către el a lui Iliescu ca trădător al poporului român
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mele. Acum văd și eu, îmi zise el cu oarecare ironie, că ești vânător desăvârșit; știi bine împușca și... istorisi. He, în materie de istorisiri putea el să-mi deie multe puncte înainte. Avea un talent de a interesa pe ascultător, o căutătură în ochi, un gest, o intonațiune a voacei, care colora, sublinia înțelesul cuvintelor, o artă în alegerea expresiunelor, încât nimene din tot cuprinsul județului nu era în stare pe terenul glumelor și al păcălelelor să susție lupta cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca artă!) și care se opintește din răsputeri să fie actuală (prin radicalism și sfidare), năucitoare, transformându-se într-o acțiune ciudată, grotescă, în așa-numit performance gestual-textual (sau... a-textual!), în provocație, în stare să excite sau să enerveze ascultătorul (cititorul?), impunându-i să ia oarecare hotărâri, să facă ceva acolo, în mintea lui, pentru a înțelege oarece din cele ce i se citesc. Îi cere ascultătorului / cititorului să se autoidentifice. Asta e: pierzând (sau renunțând la?) câte ceva din nuanțele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
gestual-textual (sau... a-textual!), în provocație, în stare să excite sau să enerveze ascultătorul (cititorul?), impunându-i să ia oarecare hotărâri, să facă ceva acolo, în mintea lui, pentru a înțelege oarece din cele ce i se citesc. Îi cere ascultătorului / cititorului să se autoidentifice. Asta e: pierzând (sau renunțând la?) câte ceva din nuanțele artei și esteticii autentice, o parte a scrisului contemporan, aidoma teatrului, vrea să provoace, să bulverseze, cerându-i adresantului să se autoidentifice. Ba chiar douămiiștii noștri mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai văd la televizor indivizi suspuși, care iau apărarea pensionarilor și bugetarilor din interese care nu pot scăpa unui ochi atent. Ar fi bine ca înainte de a vorbi despre măsuri de redresare, altele decât reducerea pensiilor și salariilor, să prezinte ascultătorilor fișa averii posedate și acumulate din funcții și afaceri dubioase. Că au fost și sunt modalități de colectare a unor venituri de miliarde de lei la buget, nu încape îndoială, însă cei cu banii, cu evaziunea, cu economia subterană, cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bogată În manifestări culturale, a orașului Fălticeni. Până acum nu era prea cunoscut, În special pentru ardeleni (...). Nu știu dacă și impresia naturii brașovene v-a Încântat; eu cred că tocmai aceasta a salvat buna dispoziție a Dvs. (...). Pentru noi, ascultătorii, conferința, cu tot ce am văzut, a fost o revelație (...). Cateluța mi-a răspuns că a fost Încântată de ideea Dvs. de a prezenta Ardealului, și lumina Moldovei noastre! Mi-a trimes și un ziar, „Flacăra Iașului”, În care e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
socot că va adera cu entuziasm la proiectul nostru de a se Înființa - chiar În vara acestui an - o Universitate populară permanentă, la Fălticeni . Primul conferențiar permanent m-aș Înscrie eu, și vă asigur că aș face epocă În conștiința ascultătorilor. Împreună cu Dv. și tovarășa Manolache, vom putea face lucruri minunate. Cu venirea mea la Suceava, voi impulsa din nou ideea și voi merge eu la tov. Președinte al Consiliului Județean, om de mare cultură. În dorința de a Vă revedea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
omul fără griji e ca pădurea fără copaci sau că atunci când te podidesc grijile e mai bine să nu dai cu pălăria de pământ, ci să stai cu ele la taclale, însă astfel de vorbe nu lăsau urme în ochii ascultătorilor. De la un timp, nu-i mai trecuse nimeni de poarta aia legată cu sârmă. Auziseră că Zamfir se luase la bătaie, în celulă, și înfipsese un cuțit în burta unuia. Și că avea să stea acolo, după gratii, mult și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
părea rău că nu-i venise altceva, nici el nu știe de ce alesese un astfel de detaliu, pe cât de neplauzibil și nespectaculos, pe atât de trainic. Mai târziu, după ce trecuseră vreo două sute de ani de la noaptea aceasta parfumată, pe când toți ascultătorii lui se făcuseră oale și ulcele, într-o seară de vară o auzise pe-o femeie bătrână povestind, aproape cu același cuvinte, despre vampirul care lua înfățișare de vițel roșu. Povestitoarea susținea că străbunicul ei însuși văzuse arătarea. Apoi peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
fi golit În mai puțin de lună, mă unsese la inimă și mi se pare astăzi aproape profetic. Bellow se dovedește un excelent observator al unei lumi de care nu‑l leagă decît originea soției; este, cel puțin, un bun ascultător al celor care‑i pun observațiile directe În context și Îi povestesc tot restul. Chiar și paginile despre America (pornind de la Chicago) din Iarna decanului, pentru care cele despre România (pornind de la București) sînt un fel de contrapunct, cîștigă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
când ajung în situație aceasta. Dar cred că ar trebui să vă povestesc câte ceva ca să înțelegeți drumul meu până am ajuns aici.” Și a început omul acela să povestească, avea un meșteșug nemaipomenit al vorbelor, știa cum să aprindă imaginația ascultătorilor și noi am rămas acolo ceasuri întregi ascultându-l, timp în care Murgoci a mai mers de vreo trei ori în beci după alte sticle. Se vede că străinul fusese cineva la viața lui, călătorise foarte mult și acum ne
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și acum, rezultatul fiind că în unele episcopii există trei episcopi care se pretind titulari: unul e arian, și doi, catolici, unul fiind în favoarea, și altul opunându-se celor Trei Capitole. Aceste lămuriri au avut un singur rezultat în rândurile ascultătorilor mei: satisfacția de a fi păgâni și de a se fi lepădat de ambele botezuri primite. Fiindcă n-aveam nici cea mai mică dorință de a fi un misionar al creștinismului, acest lucru nu m-a deranjat. Ultima întrebare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
arată, care întărește un sens. Și: deictic. (MDA s.v. ). 14 În lingvistica românească, denumirea de prezentativ este utilizată pentru prima dată de Sextil Pușcariu, pentru a se referi la una dintre modalitățile utilizate de către locutor "ca mijloc de legătură cu ascultătorul": "Înainte de toate avem, ca mijloc de legătură cu ascultătorul, apelul care se poate asemăna cu alo, alo! cu care începem o conversație telefonică. Interjecțiile de felul lui mă, fă bre, hăi..., sau cele prezentative, ca na, ian, iată... sunt asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
14 În lingvistica românească, denumirea de prezentativ este utilizată pentru prima dată de Sextil Pușcariu, pentru a se referi la una dintre modalitățile utilizate de către locutor "ca mijloc de legătură cu ascultătorul": "Înainte de toate avem, ca mijloc de legătură cu ascultătorul, apelul care se poate asemăna cu alo, alo! cu care începem o conversație telefonică. Interjecțiile de felul lui mă, fă bre, hăi..., sau cele prezentative, ca na, ian, iată... sunt asemenea apeluri. Evoluția de sens pe care a suferit-o
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
spuse el. Din experiența Îndelungaților ani de muncă, lucrătorii știau să-și folosească trupurile În moduri dibace. Dădeau impresia că se străduiau din răsputeri, dar, de fapt, nu depuneau un efort neobișnuit. Rezistau găsindu-și o ușoară consolare arătându-se ascultători În aparență, dar fără a munci cu adevărat din răsputeri. Viața trecută a lui Tokichiro fusese Înecată În sudoare a cărei valoare și frumusețe el le cunoștea. E fals a crede că munca ține de trup. Dacă nu se pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ca vasal, se Înclina În fața lui ca profesor și Îl privea ca pe instructorul său În știința militară, Încredințându-i instruirea vasalilor. Disciplina militară se Îmbunătăți vizibil. Când Hanbei preda lecții despre Sun Tzu sau despre clasicii chinezi, În rândul ascultătorilor erau Întotdeauna oameni ca Hikoemon. Singura problemă consta În faptul că Hanbei nu era prea robust. Din acest motiv, lecțiile erau, uneori, contramandate, iar vasalii rămâneau dezamăgiți. Și În ziua aceea, Hanbei făcuse eforturi prea mari și spusese că anula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Cristos. Totuși sigiliul divin nu e natural: el consistă în puterea și gloria care se cuvine unui Dumnezeu, care strălucește în Cristos. Prin aceasta El a voit să se facă cunoscut, și prin faptele sale să‑i înalțe sufletește pe ascultători la contemplarea sa cu toate că îl acoperea carnea vizibilă. Cuvântul, prin umilința sa și prin asumarea condiției noastre, a reflectat și pe chipurile noastre și în inimile noastre splendoarea gloriei care e proprie lui. Așadar nu o imagine sau un model
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a fost folosit cu un scop social - colaborarea, avertizarea, amenințarea, Învățarea - și abia mai târziu a devenit un instrument pentru a se influența pe sine. Intenția vorbitorului - semnalează Schlesinger - este, În primul rând, imperativă: vrea să dirijeze conștiința sau atenția ascultătorului. Devenind interior, limbajul se transformă Într-un instrument intern și subiectiv al relației cu sinele. Deja nu mai discut cu altcineva, ci cu mine Însumi. Reușesc asta cu ajutorul unei abilități de natură socială, care se imprimă pe Întreaga mea activitate
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de operațiuni undeva la granița dintre inferență și divinație și să creeze un sens asemănător celui pe care eu doresc să-l dau. Cel care vorbește furnizează o serie de piste sau indicii - mai mult sau mai puțin precise - pentru ca ascultătorul să reconstruiască intenția inițială. Un scriitor cu o exprimare limpede reușește asta cu ușurință, În timp ce un scriitor opac generează mai multe interpretări. În poezie poate fi convingător, Însă În filosofie și În viața de zi cu zi mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
moarte. O altă condiție a participării copiilor de sportivi la competiții este reprezentată, de disciplina sportivilor proveniți din națiunile orientale, care transformă uneori trupurile copiilor comunității în executanți (succesele sportive la Olimpiada de iarnă, 2010 a orientalilor mici de statură, ascultători), pe de altă parte în sistemul comunist rațiunile profund sociale se bazau pe lipsa de independență social al individului. În mileniul al treilea a apărut, în cultura sportivă o altă presiune, aceea a relației cu mijlocul de transmitere al competiției
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și importanța sunetelor, care au stat la formarea lumii, sportivul organizează stadionul după forma corpului său și a mișcării personale, în echipă, cu adversari și mai ales, în relație cu suporterii, cu publicul spectator. Ordinul lui Pitagora cerea ca akusmaticii/ascultătorii/ novicii să învețe psihologie, fiziologie, exerciții liturgice, simbolismul. Stadionul este un edificiu spiritual și material social. Pentru stadioane a fost necesară aranjarea luminii, care marchează relația dintre spațiul de joc și acela al privitorilor, un stadion poate să aibă gazon
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]