1,975 matches
-
discuției centrale. Pe întreg parcursul lecturii, nu trebuie să uităm că Bloom însuși a scris din interiorul „marii transformări” (ca să reiau în acest cadru celebra analiză făcută modernității de Karl Polanyi în anii ’40), deci nu are sens să căutăm aserțiunile (pretins) neutre valoric ale unui weberian - să nu uităm că Max Weber predica știința „obiectivă”, wertfrei, în contextul luptei sale împotriva marxiștilor! -, ci meditațiile unui „spectator angajat” de tip aronian. Bloom respinge ca „imaginară” distincția weberiană între fapte și valori
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
întreaga organizare, cu toate funcțiile și aptitudinile caracteristice speciei respective, conservate în genotipul nou format. Ulterior, prin diviziune și multiplicare celulară, se va realiza organizarea celulară în țesuturi și organe după un plan care a fost întotdeauna același pentru om, aserțiune valabilă pentru orice ființă viețuitoare pluricelulară, fie ea plantă sau animal. “Dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine - spune Paulescu - când cugetă că oul fecundataceastă microscopică masă de protoplasmă - este el însuși artistul desăvârșit care va construi minunea ce se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o contrazic. Ca și doctrina materialistă darwinismul recurge la forțarea unor interpretări, generalizarea unor aspecte observate în l umea viețuitoarelor, utilizarea unor noțiuni care trebuie să spună mai mult decât reprezintă de fapt. În fața experimentului și logicii științifice multe din aserțiunile teoriei lui Darwin nu rezistă. Fără parti pris (așa cum îi plăcea să spună), aplicând regulile metodei experimentale și logicii științifice, Paulescu reușește să demonstreze că multe din aceste aserțiuni sunt false și unele din ele chiar antiștiințifice. Așa de exemplu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
decât reprezintă de fapt. În fața experimentului și logicii științifice multe din aserțiunile teoriei lui Darwin nu rezistă. Fără parti pris (așa cum îi plăcea să spună), aplicând regulile metodei experimentale și logicii științifice, Paulescu reușește să demonstreze că multe din aceste aserțiuni sunt false și unele din ele chiar antiștiințifice. Așa de exemplu toate observațiile acumulate în biologie și care ar atesta transformarea, fie ea directă (în natură) sau indirectă (artificială), ca și observațiile din domeniul paleontologiei sau embriologiei, se referă la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Guerin Menville pentru animale și Naudin pentru plante au demonstrat fără echivoc aceste aspecte. Speciile care nu se adaptează sunt sortite dispariției și nu transformării. Supraviețuiesc speciile care au capacitatea de a se adapta mediului în continuă schimbare și această aserțiune este valabilă pentru lumea viețuitoare în totalitatea ei. Selecția naturală invocată de Darwin prin cele trei mecanisme: variabilitatea care ar fi nelimitată și nedeterminată, transmiterea ereditară a caracterelor noi dobândite prin variabilitate și lupta pentru existență în care exemplarele speciei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la concluzia că cel mai aproape de legile naturale ce guvernează lumea viețuitoarelor (între care omul nu face excepție) se află principiile creștine. Pentru că numai creștinismul propovăduiește iubirea aproapelui și facerea de bine, cale sigură pentru înțelegere și apropiere între oameni. Aserțiune cu atât mai valabilă cu cât, dincolo de credința profundă, Paulescu gândește și demonstrează științific adevărul Evangheliei după cum afirma mitropolitul Transilvaniei Nicolae Mladin. Un alt aspect al demersului său științific a fost și acela al compatibilității între știință și religie, aspect
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fericită a unui destin”. De fapt, așa cum sublinia chiar T., titlul corect al studiului ar fi trebuit să fie „poetica lui Ion Barbu și transformările ei, de la primii imitatori până la poeții care, după câteva decenii, au revenit parțial la ea”. Aserțiunea se justifică, deoarece, într-un capitol intitulat Descendența barbiană, este analizat modul în care s-a exercitat influența poetului asupra unor congeneri precum Dan Botta, Emil Gulian, Simion Stolnicu, Vladimir Streinu, Virgil Gheorghiu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, iar în capitolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
indecidabile, fie contradictorii. Teorema lui Gödel exprimă un apofatism matematic și logic, ca un ecou al apofatismului religios 13. Ea ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Această ultimă aserțiune este adesea uitată în lucrările de popularizare a acestei teoreme. Teorema lui Gödel are o importanță considerabilă pentru orice teorie modernă a cunoașterii. Mai întîi, ea nu privește doar domeniul aritmeticii, ci și orice matematică ce include aritmetica. Or, matematica
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lui Schleiermacher, Dilthey, Hirst, Habermas și cunoștințele actuale În privința interpretării textelor antice. În mod similar, strategia poate fi folosită la fel de bine de către un istoric În formularea unor ipoteze pe marginea unui anumit eveniment, sau de un om de știință În aserțiunea unei legi cauzale. Este tragic faptul că tendințele majore din domeniul științelor sociale folosesc termenul hermeneutică cu subînțelesuri de renunțare la scopul validității și de abandonare a disputelor În legătură cu cine a interpretat corect. Astfel, pe lângă abordarea cantitativă și cvasiexperimentală a
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
surprind doar secvențial problema. CÎt privește sinteza, aceasta se pare că mai are de așteptat. Dennis Deletant a mai scris despre rezistența armată anticomunistă și În alte lucrări. Se Înțelege, este vorba despre o privire generală asupra fenomenului. SÎnt cîteva aserțiuni care pun bine problema. Prima: „În timpul lui Dej, acțiunile Împotriva regimului comunist au fost rare și nici una nu a amenințat să-l răstoarne” este chiar prima frază a capitolului (p. 176; aceeași idee este reluată la p. 180). Cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de comunicare/ interpretare a mesajelor (filosofia analitică a limbajului, teoria discursului, gramatica textului). De aici modificarea de perspectivă în metaștiința contemporană, mutație denumită pragmatic turn (pragmatische Wende), ce reprezintă impactul socialului în producția științifică, integrarea dimensiunii istorice și personale (modalizarea aserțiunilor prin atitudini propoziționale de tipul "Știu că p", "Cred că p", "Sînt sigur că p"), altfel spus transformarea științei din "context free" în "context sensitive". Erodat de geometriile neeuclidiene, de fizica cuantică, modelul cartezian al dihotomiilor tranșante adevăr/fals, parte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ipoteză din cunoștințe anterioare, mai puțin generale, mai puțin distinctive și mai puțin vii, existente în conștiință și care derivă la rîndul lor din alte cunoștințe mai puțin generale, mai puțin distincte și mai puțin vii" (C.P. 5.311). Această aserțiune conține in nuce ideea istoricității formulată în filosofia și istoria științei, ca și cea a intertextualității (în sensul cel mai larg al cuvîntului). Pe baza indisociabilității realitate-gîndire-limbaj, Peirce propune înlocuirea teoriei corespondenței cu o teorie consensuală a adevărului din perspectiva
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu structura compozițională a intrigii, ci valorile sale, lecția morală indusă și/sau dedusă. "De fapt, în ficțiune lectorii caută aserțiuni despre lume" (J. Smarr, apud Kibedi-Varga, 1989: 68). În raport cu lumea reală, lumea posibilă a basmului, de pildă, oferă o imagine compensatorie, idealizată a victoriei binelui și pedepsirii răului (C. Bremond, 1973, Les bons récompensés et les méchants punis), sinteză de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
G. Péninou propune (1981) o corelație interesantă, între sintagmatica narativă și efectul persuasiv (altfel spus între sintaxa și pragmatica mesajului publicitar) în ceea ce el numește modelul salvării, modelul pradoxului, modelul enigmei și al unicității. Modelul salvării propune ca incipit o aserțiune banală urmată de evocarea unei situații concrete dificile la care intervine agentul salvator printr-o anumită prestație; această "épreuve glorifiante" este urmată de o concluzie care generalizează rolul benefic al agentului. Aserțiunea introductivă Situația dificilă Prezentarea agentului salvator Concretizarea intervenției
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al unicității. Modelul salvării propune ca incipit o aserțiune banală urmată de evocarea unei situații concrete dificile la care intervine agentul salvator printr-o anumită prestație; această "épreuve glorifiante" este urmată de o concluzie care generalizează rolul benefic al agentului. Aserțiunea introductivă Situația dificilă Prezentarea agentului salvator Concretizarea intervenției, a rolului benefic Solidaritatea există E greu să învingi singur dificultățile Atunci am ales o bancă a cooperării: am ales Banque Populaire În asociații profesionale, sindicale am învățat că sîntem puternici doar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este un act guvernat de reguli precise, act ce modifică universul epistemic al interlocutorului și/sau atitudinea sa comportamentală. Corelativ, a înțelege un enunț înseamnă a identifica în afara conținutului său informațional finalitatea pragmatică (adică forța sa ilocuționară de ordin, cerere, aserțiune etc.). PRESUPOZIȚIE Componentă a unui element lingvistic ce rezistă la proba negației și interogației. Presupoziția aparține nivelului lingvistic (dicționarului), fiind independentă de situația de comu-nicare ("Mai fumezi?" adverbul mai semnalează existența acțiunii a fuma într-o perioadă anterioară dialogului actual
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
9.3.2.1. Modelul relațiilor obiectuale 250 9.3.2.2. Terapia familială multigenerațională 251 9.3.3. Alte abordări 252 9.3.4. Abordarea sistemică și redescoperirea individului: terapia cognitivă 254 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive 257 Capitolul 10 Principii metodologice și tehnici de asistență și terapie 10.1. Metode nonverbale 263 10.2. Arta de a pune întrebări 265 10.3. Metafora 267 10.4. Inventare, contracte contingențiale, injoncțiuni paradoxale și conotații pozitive 268
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
esențială existența unui referent ontic și a unei variante perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face apel la fapte și deaceea dă randament sporit în combinație cu terapia comportamentalistă (vezi 9.3.1.3.). 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctivetc " 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive" Cât din producțiile spiritului uman sunt idei noi și cât doar invenție expresională este nu numai o problemă majoră filosofică, ci și una practică. Cariere și acreditări științifice - formale și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
perceptiv-inferențiale corecte, fundamentată rațional. Ea face apel la fapte și deaceea dă randament sporit în combinație cu terapia comportamentalistă (vezi 9.3.1.3.). 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctivetc " 9.3.5. Echivalențe enunțiale. Concepte și aserțiuni distinctive" Cât din producțiile spiritului uman sunt idei noi și cât doar invenție expresională este nu numai o problemă majoră filosofică, ci și una practică. Cariere și acreditări științifice - formale și informale - depind de acestea. Astăzi, din ce în ce mai mult, problema menționată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de specialitate, multe dintre ele dispar. (Desigur, pentru vorbitorul de limbă română se adaugă dificultatea de traducere.) Oricum, dincolo de posibilele nuanțe, pornind de la ideea suprapunerilor și echivalențelor, vom proceda în continuare la o selecție și sistematizare a principalelor concepte și aserțiuni întâlnite în literatura de specialitate după criteriul distinctivității lor, al puterii lor discriminativ-teoretice: - familia funcționează ca un sistem, cu granițe (limite) bine conturate față de exterior. Ea este un teritoriu - termen pe care analiștii socioumani l-au împrumutat din biologie (etiologie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mult?", în acest caz, expresia "ca să nu uit" este folosită pentru a masca faptul că întrebarea despre bara de protecție îndoită este, de fapt, problema cea mai importantă. Asemenea expresii ne avertizează că ceea ce urmează este, de fapt, nucleul întregii aserțiuni. "John, apreciem într-adevăr ceea ce ai făcut la acest proiect, a fost o treabă bună. Dar, fiindcă veni vorba, vacanța ta de o săptămână trebuie să fie amânată pentru luna viitoare". Ce putem face împotriva clișeelor dacă si noi înșine
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
cyberfeminismul își poate articula perspectivele alternative ale subiectivității sociale și politice: diferența ca deviere sau ca amenințare, ca opoziție la orice formă de dominare, o diferență în aspectul de calitate pozitivă. Chiar dacă recunoaște că accentuarea diferenței feminine poate conduce la aserțiuni esențialiste, autoarea acceptă asumarea acestui risc în vederea adoptării unei strategii politice de către femei. Feminista reușește să racordeze proiectul politic al subiectivității nomadice la dimensiunea diferenței sexuale și să propună o contrapoziție pozitivă și constructivă la discursul „falogocentric”. Dacă discursul teoreticienei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
economică a actului chirurgical. Evidențiem de asemenea (alături de alți chirurgi și medico-istorici contemporani) funcția inseparabilă, obligatorie și permanentă a urgenței în orice serviciu chirurgical pentru că, chirurgia are în ea „gena” urgenței. Mai mult decât atât, putem afirma cu siguranța unei aserțiuni de mare actualitate: un medic nu poate să știe de toate din profesiunea sa, dar din cele obligatorii, noțiunea de urgență nu poate lipsi. Pentru a explica tematica limitată a acestei lucrări, facem precizarea că am înțeles dintotdeauna și înțelegem
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
printr-una bună, care să aducă un folos Întregii comunități.) „Nimic nu-i apropie mai mult pe oameni de zei, decât faptul de a-i face fericiți pe alți oameni.” (Cicero) Haina face pe om. Haina nu face pe om. Aserțiunea primă este adevărată atunci când Îmbrăcămintea aleasă a fost obținută prin muncă cinstită, dar reciproca este și ea la fel de adevărată: „și sub zdrențe poți afla un om”; Frumusețea cui nu-i place? Dar nu știi În ea ce zace”.) „Sufletul e
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
2004. 58 Dumitru Tucan, art. cit., p. 232. 59 Ibidem, p. 232. 60Ibidem, p. 232. 61 Ibidem, p. 10. 62 Cf. J. Hillis Miller, Etica lecturii, București, Editura Art, 2007, în Prefață, p. 7: Nu întâmplător, deconstructiviștii duri resping orice aserțiune concluzivă, orice referință la adevăr și orice judecată asupra erorii". 63 Dan Negruț, op. cit., p. 7, " Fiind o formă de analiză relativ recentă, volumul Despre Gramatologie al lui Derrida fiind tradus și lansat în România abia în iunie 2009, deconstrucția
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]