3,972 matches
-
familie politică unită atît din punct de vedere al scopurilor cît și al mijloacelor a dus la nașterea și înflorirea unor formațiuni distincte? Toți oamenii politici și toate forțele politice care constituie constelația "dreptei" europene au un puternic numitor comun: atașamentul față de societatea liberală, de libera inițiativă și de economia bazată pe profit. În definitiv, atît atașamentul lor față de libera inițiativă și de moștenirea patrimoniului cît și faptul că posedarea unui patrimoniu, chiar modest, constituie cel mai bun argument al electoratului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
la nașterea și înflorirea unor formațiuni distincte? Toți oamenii politici și toate forțele politice care constituie constelația "dreptei" europene au un puternic numitor comun: atașamentul față de societatea liberală, de libera inițiativă și de economia bazată pe profit. În definitiv, atît atașamentul lor față de libera inițiativă și de moștenirea patrimoniului cît și faptul că posedarea unui patrimoniu, chiar modest, constituie cel mai bun argument al electoratului lor, justifică alegerea denumirii de "partide patrimoniale". Ca și în cazul partidelor muncitorești, vom face efortul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
antagoniștii conflictului de clasă fie s-au fragmentat, fie și-au văzut potențialii alegători atrași cînd de partidele clericale, cînd de cele agrariene. Cît privește multitudinea de sigle și denumiri, rezultat al evenimentelor istoriei, aceasta nu reușește să mascheze un atașament comun la libera inițiativă, la concurență, la beneficiu și la autoritatea patronală din întreprinderi. Intensitatea variabilă manifestată de acest atașament, precum și gradul lor de deschidere față de schimbare creează mai degrabă curente diferite în sînul diferitelor partide decît partide distincte. Legăturile
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de cele agrariene. Cît privește multitudinea de sigle și denumiri, rezultat al evenimentelor istoriei, aceasta nu reușește să mascheze un atașament comun la libera inițiativă, la concurență, la beneficiu și la autoritatea patronală din întreprinderi. Intensitatea variabilă manifestată de acest atașament, precum și gradul lor de deschidere față de schimbare creează mai degrabă curente diferite în sînul diferitelor partide decît partide distincte. Legăturile cu patronatul, pe cît de strînse în Scandinavia, rămîn foarte oficioase, ca să nu spunem clandestine, în țările latine. Unele partide
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
anticlericale. Formațiuni pur anticlericale se găseau în Boemia, dar și în Franța sau Belgia. De altfel, aproape întreaga țară era ostilă Bisericii: dăinuiau vechi amintiri despre martirul Jan Huss și se identifica catolicismul cu cauza habsburgilor. În Polonia, din contra, atașamentul față de Biserica Catolică s-a arătat, chiar de la împărțirea țării, fiind principalul semn catalizator al conștiinței naționale. După mai bine de patruzeci de ani de regim comunist, chiar dacă remarcăm existența unor diferențe considerabile în practicile religioase din Europa centrală, atitudinea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
pe J. Antall. MDF cuprinde trei curente. Primul și principalul curent se definește ca "linie națională", iar celelalte se impun ca național-catolice. Este vorba de o tradiție politică ce își are rădăcinile în secolul trecut și care îmbină naționalismul cu atașamentul față de valorile catolice, combinație pe care o regăsim în Slovacia și Polonia, dar și în Irlanda sau, altădată, în Quebec. Al doilea curent se vrea liberal și regrupează militanții cei mai atașați de ideea trecerii rapide la economia de piață
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ODA este un partid de idei pentru care liberalismul constituie mai mult decît o viziune economică, o filozofie, referința la Hayek fiind explicită. Ministrul ceh al Privatizării, T. Jezek, era un apropiat al călugărului de pe muntele Pelerin, iar pentru ODA atașamentul față de economia de piață semnifică o fervoare religioasă, în timp ce pentru FIDESz unguresc acesta provine dintr-o pasiune iconoclastă. Într-adevăr, străluciții tineri intelectuali care o compun au înțeles că trebuie să rupă complet cu trecutul, fie el comunist sau precomunist
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
nu există norme școlare care să-l menționeze și să-l interzică explicit; cu toate acestea se prezintă ca având legatură cu alte probleme de comportament ale elevilor. Factorii de risc În sinuciderea la copii sunt: frustrarea afectivă precoce, lipsa atașamentului părinților, care determină absența identificării afective, sentimentele de insecuritate și angoasă În condițiile abuzului de autoritate ce declanșează o teamă permanentă de pedeapsă, plecarea părinților la mică În străinătate și abandonarea copilului la rude sau prieteni. IX. Cauze ale comportamentului
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
principală a vieții cuiva. 6. Valorile explicite sunt enunțate spontan de către apărătorii valorilor sau sunt enunțate ca răspuns la un chestionar de anchetă. Valorile implicite sunt observabile prin semne exterioare, după cum o plăcuță cu inscripția "proprietate privată intrarea interzisă" denotă atașamentul proprietarului pentru casa sa, un pumn ridicat semnalează o valoare politică, iar intonarea entuziastă a imnului național ne duce cu gândul la patriotism. Valorile latente nu se manifestă în cursul normal al vieții, dar în circumstanțe excepționale pot fi ridicate
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pe deplin decât de cel care pătrunde regula ascunsă, care cunoaște liturghia, sensul atitudinilor și comportamentelor, doctrina religioasă, concepția acestei confesiuni în ceea ce privește raportul între Dumnezeu și oameni. Se presupune că cei care asistă sunt "credincioși și practicanți", dar care este atașamentul lor la valoarea numită "religie"? Este religia valoarea lor structurantă, sunt ei prezenți din obișnuință, la presiunea controlului social sau din cu totul alt motiv? Trebuie interpretat. Să luăm alt exemplu. Biografii îl descriu pe Joseph Fouché în unanimitate drept
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fi pusă la încercare printr-o întrebare care îl invită să aleagă între mai multe valori. Se pot introduce istorioare care imită situații trăite: reacțiile celui interogat vor scoate la lumină valoarea (valorile) sa (sale). Alte întrebări permit evaluarea intensității atașamentului față de o valoare etc. În afara întrebărilor care urmăresc să descopere valorile, altele își pot găsi locul în chestionar, destinate să adune datele care definesc coordonatele sociologice ale celor anchetați și care vor folosi drept variabile explicative ale valorilor. Acest demers
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a se împlini. Pentru noua sensibilitate, mai ales în cazul tinerilor, ea devine un scop în sine, o valoare "finală". Nu este un instrument, ci o stare permanent căutată. Înseamnă eliberarea de orice constrângere, deschiderea zăvoarelor vieții cotidiene, neîncrederea față de atașamentele durabile care sunt cunoscute drept privative: angajamentele, adeziunile, fidelitățile. Societatea se schimbă atât de repede, trebuie să avem libertatea de a acționa pentru a putea să luăm mereu inițiativa și să ne recăpătăm independența. Această concepție libertară a libertății duce
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
predomină una sau cealaltă, lucru care contribuie la contradicțiile care pot fi observate în jurul nostru. Fidelitatea (B. 8.) a cunoscut și ea devalorizarea, apoi o anume mișcare de întărire. Altădată era ținută la mare stimă, deoarece garanta durata și soliditatea atașamentelor vitale. Trebuia să fii în întregime fidel patriei, familiei politice sau ideologice, instituțiilor, superiorilor, partenerului... Odată cu ascensiunea individualismului și a libertății a devenit normal ca fiecare să își facă bagajele și să plece dacă unul din angajamentele sale se arăta
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Dar schimbarea aspirațiilor nu este urmată de o schimbare observabilă a comportamentelor. Se subliniază mai des importanța fidelității pentru sudarea cuplului, dar există la fel de multe despărțiri ca și înainte. Interpretăm acest fenomen ca o dorință mai puternică de a statornici atașamentele afective. Valorile centrale A treia grupă de valori "în circulație" este formată din valori centrale. Ele sunt în centrul culturii noastre și fac obiectul acordului general. Traversează epoci de tulburări și de metamorfoze. Se pot modifica în anumite moduri, dar
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în legătură cu altă valoare sau chiar să ne schimbăm părerea. Vorbind despre intensitate, întâlnim frecvent două atitudini care merită să fie menționate. Una este certitudinea. O resimțim atunci când am aderat pe deplin la o opinie, o alegere, o persoană. Credem că atașamentul nostru este de nezdruncinat și credem că acesta exclude orice îndoială. Dar experiența dovedește că drumul inflexibilității poate fi alunecos... Cealaltă atitudine este cea a convingerii, adoptată deoarece a primit dovezi grăitoare. Aceste dovezi pot fi și imaginare, ca în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
etnice ca primordială. Această idee este dezvoltată parțial pe baza concepției lui Tönnies asupra comunității (Gemeinschaft) și a lui Cooley asupra grupului primar. Shils argumentează că oamenii nu sunt legați între ei doar prin interacțiune 23, coerciție, interes 24 sau atașament față de "un sistem de valori centrale"25, ci și prin altceva, alte proprietăți sau credințe. Acele caracteristici care trebuie luate în considerare sunt anumite proprietăți organice și fizice, precum și ale organismelor în relație cu mediul, care nu au legătură cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care trebuie luate în considerare sunt anumite proprietăți organice și fizice, precum și ale organismelor în relație cu mediul, care nu au legătură cu structura socială și de aceea nu derivă din interacțiunea socială. "Oricine se gândește la tăria și tensiunea atașamentului familial înțelege că atașamentul nu este către celălalt membru al familiei doar ca persoană, ci și ca posesor al unor calități "relațional semnificative" speciale, care pot fi descrise numai ca primordiale. Atașamentul către alt membru al grupului de rudenie nu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
considerare sunt anumite proprietăți organice și fizice, precum și ale organismelor în relație cu mediul, care nu au legătură cu structura socială și de aceea nu derivă din interacțiunea socială. "Oricine se gândește la tăria și tensiunea atașamentului familial înțelege că atașamentul nu este către celălalt membru al familiei doar ca persoană, ci și ca posesor al unor calități "relațional semnificative" speciale, care pot fi descrise numai ca primordiale. Atașamentul către alt membru al grupului de rudenie nu este doar o funcție
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
socială. "Oricine se gândește la tăria și tensiunea atașamentului familial înțelege că atașamentul nu este către celălalt membru al familiei doar ca persoană, ci și ca posesor al unor calități "relațional semnificative" speciale, care pot fi descrise numai ca primordiale. Atașamentul către alt membru al grupului de rudenie nu este doar o funcție a interacțiunii. [...] El se datorează unei anumite semnificații inefabile care este atribuită legăturii de sânge" (Shils, 1957:142). Interpretarea clasică este că etosul grupului primar nu este un
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu este doar o funcție a interacțiunii. [...] El se datorează unei anumite semnificații inefabile care este atribuită legăturii de sânge" (Shils, 1957:142). Interpretarea clasică este că etosul grupului primar nu este un produs interacțional ci altceva, ceva în care atașamentul primordial, preexistent, joacă un rol foarte important. Acesta derivă dintr-o semnificație sacră și nerostită pe care toți actorii sociali o acordă legăturilor lor de sânge. Cu toate că miezul concepției lui Shils este și a fost interpretat de regulă ca fiind
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fiind de natură esențialistă, alt sens este la fel de vizibil. Pe lângă ideea unor calități / proprietăți care "există" în toți membrii unei societăți, datorate legăturilor de sânge și de aici identitatea ca naturală, sine die, diacronică -, se remarcă și ideea că acest atașament nu e doar ceva transcendental, ci este și în funcție de percepție: "Chiar și acolo unde afecțiunea nu e mare, tangibilitatea atașamentului către altă persoană este evidentă, în virtutea percepției noastre asupra calității sale de membru în grupul de rudenie" (Shils, 1957:142
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
societăți, datorate legăturilor de sânge și de aici identitatea ca naturală, sine die, diacronică -, se remarcă și ideea că acest atașament nu e doar ceva transcendental, ci este și în funcție de percepție: "Chiar și acolo unde afecțiunea nu e mare, tangibilitatea atașamentului către altă persoană este evidentă, în virtutea percepției noastre asupra calității sale de membru în grupul de rudenie" (Shils, 1957:142). Cu alte cuvinte, caracterul inefabil al legăturii își are geneza într-o atribuire cognitivă. Mai mult decât atât, Shils nu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
regiune, religie, limbă și anumite practici sociale. El se referă atât la caracteristici biologice, cât și culturale, dar în loc să accentueze pe "legătura de sânge" sau, mai precis, pe percepția și semnificația ei, lărgește perspectiva accentuând pe cele din urmă: "Prin atașament primordial se înțelege acel lucru care vine din "datul" sau, mai precis, de vreme ce cultura este implicată în asemenea chestiuni, din "datul" asumat existenței sociale: contiguitate 27 imediată și legături de rudenie în principal, dar dincolo de acestea "datul" ce provine din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și ignorată mai ales de cei care critică esențialismul ca perspectivă, fără a intra în profunzimea versiunilor / exprimărilor sale. Este vorba despre ideea atribuirii sau cogniției, întâlnită pe rând, așa cum am arătat, în fiecare concepție de mai sus: la Shils atașamentul față de ceilalți se face în virtutea percepției calității de membru, la Geertz în baza atribuirii unei nemăsurate importanțe legăturii sociale înseși, iar la van den Berghe în baza atribuirii făcute în funcție de recunoașterea unor markeri biologici sau culturali comuni. Iată așadar că
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din motivația semnificației pe care ființele umane o atribuie relațiilor primordiale prezente la naștere: familia, localitatea și semenii poartă, transmit și protejează viața. Acesta este motivul pentru care oamenii au atribuit întotdeauna și continuă să atribuie sacralitate obiectelor primordiale și atașamentelor pe care le au față de acestea" (Grosby, 1994:169). Pe aceleași coordonate, Connor (2004:45) afirmă că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală, ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]