9,111 matches
-
încheiate înainte de intrarea în vigoare a ordonanței. Exprimându-și opinia, instanța de judecată arată că excepția este neîntemeiată potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, neintervenind nici un element nou care să justifice schimbarea jurisprudenței. Totodată instanță apreciază că prin dispozițiile legale atacate nu s-a adus atingere drepturilor și obligațiilor "ce incumba părților în temeiul contractului de credit, ci s-au modificat efectele acestui contract în sensul că acesta constituie titlu executoriu". În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 75 din 11 mai 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, coroborat cu art. 5, din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria lt; lt;pierderi gt; gt; la Banca Agricolă - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124455_a_125784]
-
timp, ci numai constatarea dacă dispozițiile respective sunt constituționale". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, notele scrise ale părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să
DECIZIE nr. 75 din 11 mai 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, coroborat cu art. 5, din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 43/1997 pentru întocmirea bilanţului contabil special şi regularizarea unor credite şi dobânzi clasificate în categoria lt; lt;pierderi gt; gt; la Banca Agricolă - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124455_a_125784]
-
drepturilor lor", deoarece față de copiii care au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu răspund penal, aceste dispoziții prevăd aceleași măsuri educative că și cele din Codul penal, pentru minorii care răspund penal. Instanță consideră că dispozițiile atacate contravin și prevederilor art. 20 din Constituție, potrivit cărora "Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte
DECIZIE nr. 47 din 23 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23-30 cuprinse în cap. III din Ordonan��a de urgenta a Guvernului nr. 26/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124454_a_125783]
-
domeniu, în contraponderea măsurilor educative privitoare la internare". Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului și dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Convenției cu privire la drepturile copilului, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională este competența
DECIZIE nr. 47 din 23 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23-30 cuprinse în cap. III din Ordonan��a de urgenta a Guvernului nr. 26/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124454_a_125783]
-
1998 a Curții de Apel București - Secția de contencios administrativ, Curtea Constituțională a fost sesizată cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 și 18 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/1997 privind protecția copilului aflat în dificultate. Textele atacate au următorul cuprins: - Art. 17: "(1) Față de copilul aflat în situația prevăzută la art. 16, Comisia pentru protecția copilului este obligată să ia o măsură educativa, la sesizarea oricărei persoane, a procurorului, a organelor de poliție sau a părinților acestuia
DECIZIE nr. 47 din 23 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23-30 cuprinse în cap. III din Ordonan��a de urgenta a Guvernului nr. 26/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124454_a_125783]
-
care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu răspunde penal" din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/1997 , republicata. ÎI. Pentru a stabili în ce măsură excepția de neconstituționalitate este întemeiata, Curtea urmează să examineze prevederile legale atacate, spre a constata dacă acestea sunt în concordanță cu dispozițiile art. 45 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor". Dispozițiile legale analizate își
DECIZIE nr. 47 din 23 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23-30 cuprinse în cap. III din Ordonan��a de urgenta a Guvernului nr. 26/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124454_a_125783]
-
celorlalte prevederi legale de care "dispoziția legală nu poate fi disociata". În motivarea obiecției formulate se arată că prevederile legale atacate sunt neconstituționale pentru următoarele motive: "Verificarea constituționalității unui act normativ se face în raport cu Constituția în vigoare", insă dispoziția legală atacată prevede că "valabilitatea titlului de proprietate al statului" dobândit în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 "nu se raportează la Constituția din 1991". Dispozițiile art. 6 din lege sunt neconstituționale pentru că ele legitimează conformitatea efectelor actelor de naționalizare sau
DECIZIE nr. 136 din 21 octombrie 1998 cu privire la constituţionalitatea art. 6 al Legii privind proprietatea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122261_a_123590]
-
care însă au conotații politice sau vizează politică legislativă ori norme de tehnica legislativă. Astfel, se afirma că repunerea foștilor proprietari în situația anterioară nu poate fi "soluționată prin introducerea controversatului art. 6 în cuprinsul unei legi-cadru" cum este legea atacată, "ci numai prin intervenția unor acte legislative cu aplicabilitate specială", cu caracter reparatoriu. În conformitate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicata, s-au solicitat puncte de vedere președinților celor două Camere ale
DECIZIE nr. 136 din 21 octombrie 1998 cu privire la constituţionalitatea art. 6 al Legii privind proprietatea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122261_a_123590]
-
sesizării nu au invocat în cuprinsul acesteia vreun text constituțional care să fie încălcat de art. 6 din legea contestată. În punctul de vedere al Guvernului se arătă, în esență, următoarele: - deși se invocă neconstituționalitatea dispozițiilor art. 6 din legea atacată, "autorii sesizării nu indică textele din Constituție în raport cu care ar trebui să se verifice pretinsa neconstituționalitate a art. 6", iar critică de neconstituționalitate "este imprecisa, abstractă" și motivele sesizării "sunt în realitate divagații politice și istorice"; - se creează o gravă
DECIZIE nr. 136 din 21 octombrie 1998 cu privire la constituţionalitatea art. 6 al Legii privind proprietatea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122261_a_123590]
-
vedere. În temeiul prevederilor art. 54 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, în scopul soluționării obiecției s-a solicitat opinia domnului academician profesor doctor docent Ion Filipescu, care, în esență, consideră că dispozițiile art. 6 din legea atacată sunt neconstituționale numai în măsura în care textul stabilește că bunurile intrate în proprietatea statului în perioada avută în vedere aparțin domeniului public, inlaturandu-se astfel posibilitatea reparației abuzurilor, și în măsura în care noțiunea "cu titlu valabil" nu este precis determinată, fiind pusă alături de formularea
DECIZIE nr. 136 din 21 octombrie 1998 cu privire la constituţionalitatea art. 6 al Legii privind proprietatea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122261_a_123590]
-
vedea, de pildă, deciziile nr. 5/1992, nr. 392/1997 și nr. 412/1997). Într-adevăr, astfel cum va rezulta din analiza principalului argument adus de autorii sesizării, acesta ar putea presupune punerea în discuție a caracterului retroactiv al textului atacat, asadar a concordantei acestui text cu art. 15 alin. (2) din legea fundamentală. 5. Aprecierile cu caracter moral și politic cu referire la regimul comunist, cuprinse în sesizare, oricât ar fi de îndreptățite, nu pot servi la soluționarea de către Curtea
DECIZIE nr. 136 din 21 octombrie 1998 cu privire la constituţionalitatea art. 6 al Legii privind proprietatea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122261_a_123590]
-
ne-a vorbit de la inimă la inimă despre Viața lui Hristos, tradusă de curând de dânsul, „pâine și apă” sufletelor noastre flămânde și însetate de darurile dumnezeiești. Ne-a spus și despre marile necazuri ce le are de suportat Biserica atacată direct de comuniști, care profanau vestigiile Sale sfinte. S-a bucurat că aveam grijă cât de cât de această relicvă ortodoxă. L-am rugat să nu ne uite în rugăciunile sale. Ne-a îmbrățișat cu lacrimi în ochi și a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rug. La Huși (după cum arată și numele), pe la 1500, s-a stabilit o numeroasă comunitate husită. Înainte de deceniul 1820-1830, puținii evrei care trăiau acolo nu au fost niciodată forțați să locuiască în ghetouri, iar sinagogile lor nu au fost niciodată atacate. Dacă românii au rămas creștini ortodocși, acest lucru a avut drept scop prevenirea expansiunii culturale, deci naționale, a ungurilor și polonezilor. Chiar și convertirile la Biserica Unită din Transilvania au urmărit obținerea sprijinului habsburgilor pentru păstrarea identității românești. Imigranții evrei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
idiosincrazii, "Neamul românesc" nu prea semăna cu ziarul "Times" de la Londra sau New York, cu "The Christian Science Monitor", "Le Monde" sau cu presa elvețiană. Dar condițiile din România difereau de cele din țările occidentale. Atunci cînd Iorga își vedea principiile atacate, își dubla erudiția cu o capacitate de admonestare pe care numai cele mai bune tradiții ale jurnalisticii est-europene o pot oferi. El îi anatemiza tunător pe detractorii României și se delecta bătîndu-și joc de numele de familie al adversarului (chiar dacă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la adresa Legiunii)42. Exista un dezacord clar între Iorga și goga-cuziști în privința politicii externe și a antisemitismului lor comun. Cu toate acestea, atît goga-cuziștii cît și Iorga erau apropiați de rege și de regimul politic. Întrucît Maniu va fi adesea atacat, atît de către dreapta cît și de către stînga (mai ales de Iorga), din cauza pactului electoral cu Legiunea, credem că este corect să reproducem explicația lui. În mai 1938, atunci cînd a depus mărturie (împreună cu generalul Antonescu și cu Mihai Manoilescu) în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
doi dintre ei au rămas în curte, lîngă mașină, sau dacă numai șoferul, d-l Iacobuță, a rămas acolo. Asasinatele comise asupra lui Iorga și Madgearu au fost cele mai de nejustificat dintre toate nelegiuirile legionarilor. Boeru a fost violent atacat, pentru ele chiar și de către Horia Sima. Sub povara vinovăției, Boeru a încercat să nege participarea lui directă la asasinarea lui Iorga. Cu toate acestea, după război, s-a lăudat în cercurile românești cu această participare. Unii dintre români (oameni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să nu atragă privilegii și discriminări. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 49 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 lit. a) din Legea nr. 47/1991 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128598_a_129927]
-
de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției, susținând că, potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, coroborate cu alin. (6) al aceluiași articol, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă atunci cand actul normativ atacat nu mai este în vigoare, în cauză, Legea nr. 32/1991 fiind abrogata prin Ordonanță Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 8 septembrie 1999, pronunțată
DECIZIE nr. 41 din 14 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128596_a_129925]
-
că prin necomunicarea motivării hotărârilor se îngrădește accesul liber la justiție prevăzut la art. 21 din Constituție nu poate fi reținută, deoarece partea nemulțumită poate exercita, în termen rezonabil, calea de atac - apel sau recurs -, iar după primirea motivării hotărârii atacate are posibilitatea, tot în termen rezonabil, să motiveze propriul apel sau recurs, combătând motivele avute în vedere de instanță. ... h) Referitor la încălcarea dreptului de petiționare, prevăzut la art. 47 din Constituție, s-a arătat că dreptul de petiționare al
DECIZIE nr. 77 din 25 aprilie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129590_a_130919]
-
1 din lege, iar nu și în cele prevăzute la alineatul ultim al acestui articol. Tribunalul Brașov, exprimându-și opinia, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor alineatului ultim al art. 9 din Legea nr. 112/1995 este întemeiata, textul atacat fiind neconstituțional, deoarece limitează liberul exercițiu al atributelor dreptului de proprietate, si anume prerogativă dispoziției, ceea ce reprezintă încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție. În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale nr. 485 din 2 decembrie 1997, prin care s-a respins
DECIZIE nr. 169 din 2 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127839_a_129168]
-
Articolul 13 Ministerul Silviculturii execută, în pădurile tinere neajunse la exploatare, tăieri de îngrijire - degajări, curățiri și rărituri -, în funcție de stadiul de dezvoltare a pădurii, asigurînd extragerea selectivă a arborilor care împiedică creșterea celor de calitate superioară, precum și a celor uscați, atacați, doborîți sau rupți de vînt. Articolul 14 Tăierile de once fel de arbori din fondul forestier și din afara acestuia se autoriza, în condițiile prevăzute de lege, de Ministerul Silviculturii. C. Cu privire la amenajarea, întreținerea și exploatarea drumurilor din fondul forestier Articolul
DECRET nr. 320 din 13 septembrie 1982 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127833_a_129162]
-
una dintre următoarele date: ... a) data respingerii autorizației de funcționare, dacă solicitantul nu a atacat în justiție decizia de respingere în termenele prevăzute de dreptul comun; ... b) data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești care se pronunța asupra deciziei atacate, în cazul în care solicitantul ataca în justiție cererea de respingere a autorizației de funcționare a fondului ipotecar. Dizolvarea fondului ipotecar obliga consiliul de încredere sa convoace adunarea membrilor fondului pentru lichidarea acestuia, conform clauzelor contractului de societate. ... Articolul 10
NORME METODOLOGICE din 24 martie 2000 de aplicare a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127867_a_129196]
-
constituționalitate, conform dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicata, se poate face doar în cazul admiterii excepției ridicate în fața unei instanțe de judecată, Curtea Constituțională urmând a se "pronunța și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare", iar în cauză de față excepția de neconstituționalitate nu este admisă nici cu privire la textele de lege criticate prin sesizare. În al treilea rând, Curtea reține
DECIZIE nr. 21 din 3 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91^1 -91^5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127890_a_129219]
-
una dintre următoarele date: ... a) dată respingerii autorizației de funcționare, daca solicitantul nu a atacat în justiție decizia de respingere în termenele prevăzute de dreptul comun; ... b) dată rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești care se pronunța asupra deciziei atacate, în cazul în care solicitantul atacă ��n justiție cererea de respingere a autorizației de funcționare a fondului ipotecar. Dizolvarea fondului ipotecar obligă consiliul de încredere să convoace adunarea membrilor fondului pentru lichidarea acestuia, conform clauzelor contractului de societate. ... Articolul 10
REGULAMENT nr. 2 din 18 aprilie 2000 de aplicare a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128033_a_129362]
-
de soluționare a litigiilor de muncă, care a pronunțat hotărîrea. Unitatea respectivă va putea cere suspendarea executării hotărîrii pronunțate de comisia pentru soluționarea litigiilor de muncă, numai după consemnarea sumei la care a fost condamnată. Judecătoria Populară va anula hotărîrea atacată și va judeca în fond dacă: a) prin acesta se înrăutățesc condițiunile de muncă ale angajaților față de dispozițiunile de muncă ale angajaților față de dispozițiunile legii, deciziunilor sau reglulamentelor; ... b) prin acesta se violează dispozițiunile privitoare la alcătuirea, procedura sau competința
LEGE nr. 3 din 30 mai 1950 cuprinzînd Codul Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127571_a_128900]