52,791 matches
-
Iugoslaviei. Atacuri îndreptate asupra unui regim, nu asupra unei țări. Pe atunci, Rusia, și nu numai ea, putea miza anti NATO, apărînd ideea de suveranitate încălcată a Iugoslaviei. Liderul opoziției sîrbe, Koștunița, s-a dovedit mai puternic decît Miloșevici grație atitudinii sale pro-occidentale. Cu alte cuvinte, cel care a cîștigat alegerile în Iugoslavia, l-a bătut pe Miloșevici deschizîndu-se către cei care au bombardat Iugoslavia, către cei care adică, potrivit unei anumite părți din media din România, au comis crime în
Perdeaua de fum by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16708_a_18033]
-
află că Șoimul maltez i-a fost luat și încredințat unui alt debutant, John Huston." Eroul Manuelei Cernat este însă un fel de Zorba Grecul, care nu se descurajează niciodată, care știe să ia mereu totul de la început, cu frenezie. Atitudinea lui provoacă destinul, smulgându-i adeseori rezolvări fericite: "Înainte să îmbrace uniforma și să plece pe front, John Huston, persecutat de gândul că un glonte rătăcit îl poate expedia oricând la Judecata de Apoi, încearcă să-și facă iertată vina
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
a perspectivelor unui viitor comun.[...] În ceea ce ne privește, suntem sceptici că pericolul care planează asupra Moldovei este conștientizat de clasa politică de la Chișinău, și nu credem că exponenții săi vor fi dispuși să-și riște anumite avantaje printr-o atitudine curajoasă și pe drept cuvânt patriotică, cerută de mandatul cu care au fost învestiți de electorat. Dacă pronosticul nostru se va confirma, "Basarabia profundă" va trebuie să afle noi resurse pentru a se opune ofensivei rusești, să-și caute alți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
retoric cu un nelipsit "vă felicit cu sărbătoarea", chiar așa, de Ziua Limbii." Tînărul scriitor, care ar fi vrut ca această sărbătoare să fie și "o zi de igienă pentru verbul matern" mărturisește că n-a îndrăznit să intervină: "O atitudine exigentă față de inadvertențele înregistrate ici și colo, nu ar fi picat bine în zi de sărbătoare, nu ar fi fost bine primite, niște exagerări și pretenții intelectualiste, riscînd să fii taxat și bănuit de intoleranță, prețiozitate, nepolitețe, reavoință și alte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
a marcat o ruptură, ci o împăcare cu trecutul, iar coloniile engleze de peste ocean, în absența unui trecut de care să se rupă, și-au construit viitorul fără să privească înapoi. Ceea ce se pune în discuție în acest volum este atitudinea avută de istoricii francezi de-a lungul ultimelor două secole față de momentul 1789 și Teroarea iacobină. Benjamin Constant, istoricii lui iulie 1830, socialiștii, Edgar Quinet, Jules Michelet și, în sfîrșit, aproape necunoscutul Edmund Burke. Analizînd pe rînd fiecare argument pro
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
a confirmat: într-o băltoacă/ stătea fericită/ lăsîndu-se voluptuos contemplată de apa gălbuie/ de pămîntul întunecat/ o brîndușă/ am ridicat-o am mestecat-o puțin și am pus-o la loc/ cerul surîdea mohorît" (În clipa). În fond, e o atitudine înrudită cu "tristețea metafizică" blagiană. Pe urmele tot mai incerte ale unui "paradis în destrămare" se dezvoltă o poetică migăloasă a micilor simboluri intime, într-o tristă lumină a epuizării sufletești ce ne trimite gîndul la Umberto Saba sau la
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
a condescendenței); încearcă în schimb să înțeleagă lumea în nemărginita ei complexitate și să fundamenteze o anume idee rafinată, totodată practică și flexibilă despre alteritate, sub numeroasele chipuri pe care omul le întâlnește de-a lungul unei vieți. O asemenea atitudine reprezintă - se simte cu fiecare rând - fructul unei minți și al unui temperament îndelung cultivate. Trimiterile lui von Schönborn sunt de altfel dintre cele mai variate, de la scrierile de relevanță teologică și filosofică și până la autorii de psihologie abisală, de
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
privire "din interior"), cu actori neprofesioniști (toți prieteni ai autorilor), cu un atașament aproape documentar pentru real (o Marsilie mai autentică și mai vie ca niciodată) și cu un personaj - comentator permanent - muzica rap - filmul Comme un aimant impune o atitudine, un mod - angajat și angajant - de a privi o realitate umană și socială din Franța actuală. Și Bertrand Tavernier - în Ça commence aujourd'hui (1999) - își propune să vorbească despre Franța actuală - cea a regiunilor defavorizate, bântuite de șomaj, și
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
Să nu pierdem din vedere că Ulise e un spirit baroc. El e polytropos, adică dispune de mai multe fețe, de mai multe aspecte, de mai multe "suflete". Este totodată polymehanos, adică șiret, cu mai multe resurse, capabil a adopta atitudinea oportună spre a-și realiza intențiile. Elocința, fabulația, schimbarea numelui, deghizamentul se înscriu în strategia prudenței lui definitorii. Cu toate că metamorfozele la care se supune nu presupun relativizarea conștiinței sale lăuntrice, ci doar a exteriorului dușmănos, fiind procedee de salvare a
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
toată anarhia provocată în țară de legionari". Antonescu o știa prea bine, fiind depășit de situație, exponenții S.S. în București sprijinindu-i pe legionari pe față, ațîțîndu-i. Știindu-se de inimiciția dintre cei doi parteneri la guvernare, Mihalache propune o atitudine mai binevoitoare față de Antonescu care voiește să scape țara de legionari. Maniu nu e de acord, motivînd că generalul a promis alianța țării cu Axa și el (Maniu) e convins că aceasta va pierde războiul. La 8 noiembrie 1940 Maniu
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
proprii tradiția empiristă dezvoltată de secole în filosofia insulară. Mărturisesc că, deși odată mare consumator al unor astfel de psihotehnici ale lui cum să... și cum să... și cum să..., behaviorismul îmi rămâne, fie și numai prin referiri tangente, o atitudine străină și întrucâtva nesuferită. Ea îmi pare că dogmatizează miop și reducționist o seamă de idei infinit mai complexe și mai vii. În ceea ce privește cartea de față, sub semnul îndoielii stă tocmai ceea ce va fi anunțat drept principalul ei avantaj: anume
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
de cunoscutul istoric și critic de artă american Sidney Geist și de la fel de celebrul său coleg din România, Barbu Brezianu. Și Grid Modorcea mai scoate ceva de la Antonovici, dar de data aceasta foarte bine articulat: o permanentă și explicită atitudine antisemită, un mod de gîndire marcat de schematisme inacceptabile în ceea ce privește legăturile dintre oameni, în virtutea căruia falsurile Brâncuși sînt denunțate ca atare nu din banala pricină că ele, în orice țară normală, ar fi socotite obiecte ale unei infracțiuni și subiecte
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
atac direct la opera brâncușiană, ci pentru că el este... una dintre figurile malefice ale conspirației mondiale. Dacă slăbiciunea instituțiilor românești este atît de adîncă încît ele nu pot descîlci una dintre cele mai mari escrocherii ale acestor ani, măcar o atitudine morală trebuie luată acum pentru denunțul și dezamorsarea acestei acțiuni rușinoase care privește extensia atentatului la patrimoniu, de pe pozițiile falsului, într-un alt atentat, la civilizație și la libertate, de pe pozițiile insultei, ale disprețului și ale culpabilizării barbare.
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
1997, 1) etc. Admirația pentru severitate e normală în discursul public autohton, adresat cetățeanului exasperat de aranjamente, învîrteli, balcanisme etc. Nu mă pot însă împiedica să observ cum - ironie a limbii - această admirație ia o formă suspect de apropiată de atitudinea cam ambiguă manifestată față de justițiarul Tepeș: prețuit chiar dacă (sau pentru că?) se identifică, un pic, cu vampirul Dracula.
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
comentariul și care selectează și prelucrează știrile în funcție de simpatii și antipatii evidente. Abuzul de mărci ale distanței trădează astfel chiar un mod destul de rudimentar de a-l trata pe cititor, căruia i se impune, o dată cu faptul brut, interpretarea lui, în conformitate cu atitudinea sau opinia gazetarului. Lucrul mi se pare a se vedea cel mai clar în folosirea exclamației populare de neîncredere: "Măi să fie!"; aceasta nu lasă spațiu nuanțelor, fiind un substitut de gest și mimică total neechivoc: un fel de a
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
că tinde să se specializeze pentru funcția de a exprima rezerva; o observă, de altfel, Mioara Avram, în Gramatica pentru toți (ed. a II-a, 1997, p. 464). în orice caz, tocmai în măsura în care e o marcă ceva mai discretă a atitudinii subiective, cum că mi se pare preferabil altor mijloace curente...
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
Vultur, în Despre buna folosire a memoriei, după ce își justifică demersul prin importanța pe care o are pentru viitor acumularea unei arhive de istorie orală, scrie: "ceea ce te frapează și cucerește ascultând biografiile personale este extraordinara explozie a diversității experiențelor, atitudinilor, trăirilor și investirilor identitare și în cele din urmă a vieții însăși cu ritmurile ei mai lente, tihnite, bine așezate sau cu cele brusc bulversate, dramatice, intense, cu întâmplările ei triste sau vesele, renăscând recuperator, vindecător din memorie. Prilej pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
era mai curînd scund, uscățiv, taciturn, cu mișcări puține, parcă mereu stînjenit de ieșirea sa în lume, aidoma unei păsări de noapte ce s-ar fi aventurat în lumina diurnă. Cu greu puteai obține din partea lui cîteva cuvinte, schița unei atitudini. Doar privirea încordată ca și liniile cu ascuțișuri ascetice ale fizionomiei trădau o mistuire lăuntrică ce dubla înfățișarea publică, indolent-insignifiantă. Cred că o mască similară o va fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea lui Victor
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
ale firii noastre, spre exterior și spre interior". Autoanalitic, e ros de propria-i "modestie", pe care se străduiește a o autentifica drept un mijloc de defensivă, dar și ca o răsfrîngere a naturii sale reale: "Pe toți îi intrigă atitudinea-mi modestă. Toți declară că ea nu e compatibilă cu marea poezie. La mine, modestia e o stare complexă, o "filosofie" despre modul de a fi în raport cu existența. Asta nu înseamnă că îmi lipsește orgoliul aspirațiilor deosebite. Numai că nici
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
secretă ironie) celor obsedați de ingineria textuală. Pe Ioan Groșan îl preocupă, mai mult decât orice altceva, sufletul omenesc. El dovedește, prin scrisul său, că sufletul omenesc este nemuritor, dacă nu ca entitate metafizică, atunci ca subiect pentru literatură. Aceeași atitudine o au, de altfel, mulți scriitori valoroși, de la Marin Preda la Milan Kundera. Singurul lucru care îi lipsește lui Ioan Groșan pentru a intra în rândurile lor este egoismul artistic, formă nobilă de egoism, capabilă să-l apere pe un
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
gealații lui Barbu cu cîtva timp în urmă. Nu-i suportă pe Manolescu și pe E. Simion, după cum nu "înghite" nici actuala componență a României literare. Preferă - e clar - tabăra lui Barbu și a celor de la Luceafărul". Interesantă e și atitudinea lui Victor Felea față de A.E. Baconski. Văzînd în fostul redactor-șef al Stelei un model (id est un antidot al "timidității" și al "șovăielii" proprii), admirîndu-i siguranța de sine tonică, inclusiv cea transpusă în factura scrisului, dispus a-l
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
factura scrisului, dispus a-l aprecia apologetic, nu evită a lua distanțe față de acesta, cînd constată, în bronzul efigiei lui, fisuri decepționante: "Vizita lui Anatol la Tribuna. Cozerie pe diverse teme, încheiată cu îndemnul de a ne defini mai net atitudinea critică față de mediocrii și farseurii literaturii actuale. Admit că există multă falsitate și impostură - și unde nu există? - însă răzbesc la lumină și destule lucrări viabile pe care el nu vrea să le vadă. Cei mai buni scriitori tineri sînt
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
cu adevărat să capete o nouă perspectivă, ci mai degrabă din dorința de a-și regăsi astfel locul în imediata apropiere a lui Ricard. Merg chiar mai departe și afirm că Revel nu pare a avea afinități personale cu budismul; atitudinea lui față de filozofia și religia Estului e mai curînd condescendentă de cele mai multe ori. La fiecare expunere pe care o face fiul, concluzia tatălui este invariabil fie respingerea doctrinei, fie asimilarea ei prin analogie cu o tendință a gîndirii occidentale. Ricard
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
Phänomenologie unde phänomenologischen Philosophie. Schiță a unei fenomenologii pure și a unei filosofii fenomenologice. Note din cursul de filosofie - Mircea Florian. Fenomenologia, știință a conștiinței pure transcendentale, deosebită de psihologie și de astronomie, de pildă, care rămîn niște științe de atitudine naturală implicînd un realism spontan. Fenomenologia, dimpotrivă, începe cînd "punem în afara jocului poziția generală a existenței" aparținînd esenței acestei atitudini naturale. Este deci o știință eidetică, asemeni matematicilor. Metoda este reducția. Acel epohé husserlian, adică punerea în paranteză (a fenomenului
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
Florian. Fenomenologia, știință a conștiinței pure transcendentale, deosebită de psihologie și de astronomie, de pildă, care rămîn niște științe de atitudine naturală implicînd un realism spontan. Fenomenologia, dimpotrivă, începe cînd "punem în afara jocului poziția generală a existenței" aparținînd esenței acestei atitudini naturale. Este deci o știință eidetică, asemeni matematicilor. Metoda este reducția. Acel epohé husserlian, adică punerea în paranteză (a fenomenului studiat, fenomen natural ). Introspecția lucrează pe teren empiric, apoi induce, trecînd la general. Reflecția fenomenologică încearcă să prindă esențele, plasîndu-se
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]