95,569 matches
-
știe dacă până la urmă nu-și va sacrifica vocația pentru această ieftină satisfacție. Vom pierde în cazul ăsta un cârmuitor cu gust, un stil elegant în guvernare. Dejunez cu el la Corso. După-masă, îmi tulbură siesta pianista de la Vrancea; o aud năvălind la Marica, stridentă, impulsivă, din nou cu invitație la Atheneu - cântă joi concertul de Mendelssohn. Să asculți o nepoată de căruțaș într-un nobil sol minor! Bietul nostru high life, bietul Filip, bărbatu-său, înțeleg de ce s-a pustnicit
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
copil, pe tot parcursul vieții. a) “Pricolici sunt toți oamenii care se nasc cu capul acoperit cu tichie (XI 19)” (cf. Ion Muslea, Ov. Bârlea). “Dacă «chitia» pruncului este roșie, moașa o apucă repede, iese cu ea afară și strigă: «Auziți lume, s-a născut un lup pe pământ! Nu e lup să mănânce lumea, ci e lup să muncească si să aibă triste de ea!»” (cf. T. Pamfile) (n.n.: iată un prim semn ... din păcate, și singurul! al DEMIURGIEI LUPULUI
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
pulbere boreală. A doua oară m-am îndrăgostit de un vers. Definitiv. Cred că e singurul stih din literatura română care poate împinge un poet pe marginea prăpastiei. Versul acela era, este și va fi: "De plânge Demiurgos doar el aude plânsu-și". Eu, dacă aș plânge, s-ar auzi, probabil, până în Hyperboreea. Numai că n-o să am vreodată șansa asta. Pe Doamna Constanța Buzea n-am văzut-o niciodată. O cunosc, însă, ca poetă, "De pe pământ". I-am trimis, cu ceva
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
de un vers. Definitiv. Cred că e singurul stih din literatura română care poate împinge un poet pe marginea prăpastiei. Versul acela era, este și va fi: "De plânge Demiurgos doar el aude plânsu-și". Eu, dacă aș plânge, s-ar auzi, probabil, până în Hyperboreea. Numai că n-o să am vreodată șansa asta. Pe Doamna Constanța Buzea n-am văzut-o niciodată. O cunosc, însă, ca poetă, "De pe pământ". I-am trimis, cu ceva vreme în urmă, patru poezii, fără nici un rând
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
bolgii de slavă vezi cum lumina s-a stins pe redute din clipă în clipă sigur reveriile acestea transparente lasă să se vadă metafizica morții și te cutremuri prin sângele lor vâslește fâlfâitul nocturn al îngerului exterminator vae soli se-aude de pe cel mai înalt catarg al amiezii ucigașe cine se mai poate salva să aștepte ivirea celui de pe urmă cuvânt pe buzele tale sfințite pe străzi pustii vântul scutură obloanele ruginite ale unei vechi porunci din inscripțiile gotice de pe pereții
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
un trimis, spre a aduce un altul acasă cerul starea celui ce se lasă respirat, iadul abisul dintre noi august nimic nu se întîmplă. totul decurge, murmură sub cuta de amărăciune și spaimă din jurul gurii. august tîrziu. surîde, șoptind abia auzit, am trăit și am aflat ceea ce sunt, fiind... ...doar reamintire... totul... lumina verii răsfrîntă într-o odaie de țară. afară, cineva slobozea o găleată-n fîntînă. se auzea lanțul zuruind chinuit. o răbufnire de vînt a izbit în zid ușa
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
cuta de amărăciune și spaimă din jurul gurii. august tîrziu. surîde, șoptind abia auzit, am trăit și am aflat ceea ce sunt, fiind... ...doar reamintire... totul... lumina verii răsfrîntă într-o odaie de țară. afară, cineva slobozea o găleată-n fîntînă. se auzea lanțul zuruind chinuit. o răbufnire de vînt a izbit în zid ușa strîmbă a șurii. perdeaua s-a zbătut, fîlfîind. se porni o ploaie grea. i-am pus mîna pe braț. a închis ochii. pămîntul aburea sub ropotul subțiat și
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
aburea sub ropotul subțiat și ca-n verile copilăriei, soarele se ivi deodată printre nori de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat mergând mai departe îmi trimit mie însumi mesaje, grăind în numele lor, dispăruți și prezenți și e doar ceea ce aud, coborînd pleoapele ne stingem spre a afla că nu murim orice stare deplină a inimii tinzînd a se reproduce, totul în jur fiindu-i răsfrîngere unde, pînă și un cîine e mai lovit de o dojană înălțîndu-și ochii spre tine
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
tale. Să lenevești e timpul și norocul, Ca un pământ în care-ai pus de toate, Să recunoști pe când vei fi pământ Tiparul însuși al ființei tale! Țărm Mai strig, și luntrea întârzie. încolo, peste Râpa Morii, închipuiri și poezie... Aud cum se destramă norii E-o zi, și nici nu știu ce zi e, întors prin veacuri și istorii în apa tulbure verzie... Aud cum se destramă norii Și în răchiți, ce frenezie, Și-n plopi, ce patima culorii! Mai strig, dac-
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
Tiparul însuși al ființei tale! Țărm Mai strig, și luntrea întârzie. încolo, peste Râpa Morii, închipuiri și poezie... Aud cum se destramă norii E-o zi, și nici nu știu ce zi e, întors prin veacuri și istorii în apa tulbure verzie... Aud cum se destramă norii Și în răchiți, ce frenezie, Și-n plopi, ce patima culorii! Mai strig, dac-o mai fi să vie... Aud cum se destramă norii Frescă Un fulg, atâta ești! Și te-nchipui, eheu, Căzut în spații
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
o zi, și nici nu știu ce zi e, întors prin veacuri și istorii în apa tulbure verzie... Aud cum se destramă norii Și în răchiți, ce frenezie, Și-n plopi, ce patima culorii! Mai strig, dac-o mai fi să vie... Aud cum se destramă norii Frescă Un fulg, atâta ești! Și te-nchipui, eheu, Căzut în spații cerești Din ŕripa lui Dumnezeu! Un fir de praf dac-ai fi Mai încins de lumină, mai greu, Te-ai crede ajuns prin pustii
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
La un moment dat a intrat o doamnă care Îndeplinea funcția de tehnoredactoare, și Valeriu Anania a Înțeles că directorul Marin Preda trebuia să aprobe coperțile câtorva cărți noi. Valeriu Anania Își continuă relatarea: „Trece una, trece alta, apoi Îl aud mormăind: - E-pi-fa-ni-a... Epifania! Ce e asta? - Titlul unei cărți de poezii... A răspuns tehnoredactoarea. - Daniel Turcea. Asta cine mai e? - Se zice că un poet tânăr și foarte talentat. - Bine-bine, dar... Epifania? Ce e asta? - Eu nu știu domnule Preda
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
ca un copil cu cheia de gât să caute hăul și pustia în spatele altei porți. ea stătea dreaptă ca un felinar în plină alarmă noaptea îi cădea pe piele ca un giulgiu cu monogramă - să fi fost chiar inițialele ei? auzea mașina foarte aproape lovind în plin. n-am să uit nici în seara asta. atunci căutam fără să vreau să găsesc atunci dădeam nume necunoscute lucrurilor cunoscute. atunci oamenii de treizeci de ani erau bătrâni și eu nu urma să
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
chipul lui chipul lui nu așa cum simți apa sarea scoicile dar nicidecum capătul mării mușchiul copacilor frunzișul dar nicidecum pădurea întreagă dar nicidecum nordul n x x x el era aproape atât de aproape totuși nu se vedeau deși se auzeau el era aproape sfâșietor de aproape cum lama de cuțit cum cuțitul de lamă ea nu îl vedea dar îl auzea se oglindea și pentru prima dată se vedea atât de clar atât de clar încât un stol de spini
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
dar nicidecum nordul n x x x el era aproape atât de aproape totuși nu se vedeau deși se auzeau el era aproape sfâșietor de aproape cum lama de cuțit cum cuțitul de lamă ea nu îl vedea dar îl auzea se oglindea și pentru prima dată se vedea atât de clar atât de clar încât un stol de spini îi înflorea în carne el era pe zi ce trece pășesc tot mai greu în mine ca rugina s-au adunat
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
Aparatul lui n-avea scală și nici butoane. Dar numai el știa cum, învârtind ceva cu un clește, se plimba prin eter, dintr-o parte în alta a Europei. Mă aplecasem și eu deasupra mesei, ciulind urechile, când, deodată, am auzit cuvinte ce-mi păreau cunoscute. și o voce îndepărtată și stranie, care cânta... "la vie en rose..." Din acea clipă, profesorii mei de franceză n-au mai însemnat nimic. Patima mea pentru Franța atunci a început. Alegría Ľi-am adus, dintr-
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
i s-a întâmplat. Era amețit. Sângele i se prelingea pe obraz și pe piept. Nu mai știu cum am ajuns acasă, dar o revăd pe Mama spălând capul prietenului meu, bandajându-l, apoi clătindu-i cămășuța albă. Și o aud: "Puteai să-l omori! Îți dai seama? Puteai să-l omori! Cum ai mai fi trăit cu o crimă pe suflet?" Nu atunci, ci mult mai târziu m-a înspăimântat gândul. Ce-aș fi ajuns, ce s-ar fi ales
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
Emil Brumaru Mă uit toamna în lumină Și nu-mi găsesc nici o vină Că mi-a fost dat să te-aud Și-a crescut din mine-un dud Cu dudele negre, mari Cît gura de la pahar Cu dudele albe, dulci Cît perna unde îți culci Capul cu ochii deschiși În spaima zorilor stinși Ochii cu cearcăne largi În care lacrima-ți
Mă uit toamna în lumină... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9227_a_10552]
-
dedesubt pe nisip am să dorm într-o fiară. din țâțele căreia toată noaptea am supt... disjunct motoarele vieții s-au cam diluat plugul luminii s-a rupt în arat mi-am pus cerul cu fața în jos - sub el aud cum plânge Christos micul ritual am despicat boabele: înlăuntru dormeau viermii pregătitori am despicat pragul bisericii - acolo se zvârcoleau șerpii îmbălsămați la mireasma de ceară și-n inima lui pândea o custură fosforescentă am despicat ideile dar n-am ajuns
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
aici fântâna încă mai e sacră și văd bondarii iernii-n șir desculți... fătul mi se părea mi se părea că nasc preludiile-n cântec dar am rămas doar om și stea cu fătul timpului în pântec ritual în zori auzi duelul cu mine femeie în tine etern doar viciul scânteie eu lunec alb pe drumuri curate târându-mi crucea uscată în spate merg ca un pustnic fără lanternă răscrucile mor neîntrebate picură-n mine poezia eternă mânjită cu sângele: g.
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
legendele despre semnele lăsate de cei vechi pe pământul Țării Făgărașului au fost primele lui Învățături de istorie. Când În 24 ianuarie 1859 Împlinea 10 ani, românii din Moldova și Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu țara nu Înțelegea de ce românii au fost nevoiți să nu stea laolaltă și de ce cei din Țara Făgărașului trebuie să stea Încă despărțiți de ceilalți. În 1860, Gheorghe se tocmește mocan la stână. Începe o
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
pentru că sufletul și conștiința n-au avut graniță. În vara anului 1865 are loc prima trecere a lui Cârțan În „țară” prin „Vama cucului“ prin locul vegheat de cei doi soli ai pământului românesc trimiși către Înălțimi: Negoiul și Moldoveanul. Aude aici legenda lui Negru Vodă. Din 2 oct. 1865 rămâne În fruntea familiei căci Își pierde tatăl. În 1867 Îi spune mamei sale: „Anul aista am să plec dincolo”. Și-o face În 22 mai, ajunge În Bărăgan unde, spre
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Învățătorului său, ciobanul Cotigă Ion, o minte capabilă să rețină multe informații. După cățiva ani a ajuns să citească și să scrie destul de bine. Întors În Țara Făgărașului află că l-au căutat „jandarii”s ă-l ia la oaste. Auzind, a răspuns că „ai noștri de dincolo”, se pregătesc de război cu turcii. Și pleacă voluntar până În 1881. Oile Îi sunt „robite” și el atâta știe: „trebe să stau de vorbă cu Împăratul și gata treaba”. A stat la Viena
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
a citit «Cartea episcopilor cruciați» să o citească. Este o carte cutremurătoare. Întâlnirea cu Maestrul, a fost pentru mine o adevărată sărbătoare. Mă consider deosebit de norocos că am avut această șansă de a cunoaște o așa personalitate. Cine nu a auzit de scriitorul Corneliu Leu, un titan al literaturii române? Unde mai pui că avem prieteni comuni - este prieten cu marele meu prieten din Florida, Claudiu Mătasa <endnote id="*"/>, deci «les amies de mes amies, sont mes amies»! Apoi, cine se
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
autorul volumului «DACUL LIBER DIN OAȘ». Primarul cântăreț Nicolae Săbău a Înmânat de asemenea diplome. Au cântat renumitul ansamblu „Ciocârlia” (ce emoționant a răsunat Rapsodia Română in memoria mea!) , o fetiță talentată pe nume Viorela Stoian, de care vom mai auzi si evident, Nicolae Sabău. Nu au lipsit dansurile populare si voia buna. Această reuniunea a primarilor s-a ținut la imensul complex hotelier Rin Grand de pe șoseaua Vitan-Bârzești. O minunăție de complex, cu o mie de camere (!), cel mai mare
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]