4,300 matches
-
mici meșteșugari și comercianți semiindependenți în cadrul Breslei Meșteșugarilor și Comercianților sau lucrând pentru Compania de Transporturi și Comunicații. O altă parte rămăseseră angajați în cadrul starportului, la întreținerea acestuia. Potrivit importanței lui și a debitului de mărfuri, treptat, zona prinsese un avânt economic nesperat fața de situația generală care domnea pe Sagius II, populația începând să crească proporțional cu mirajul economic numit Tonne. Amalgamul de pe Tonne era întregit de prezența a numeroși traficanți și contrabandiști, cu cartierul general stabilit aici, și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
fi rămas anonimă, fără nici un istoric, precum ar zice un oarecare analist, aciuat pe la Cotroceni. Dar așa acest prim ministru, care a percutat precum percutorul principesei, (oare despre percutor era vorba la principesă, sau despre altceva?) a luat în plin avânt fața „prostănacului” Geoană și a primit plin de mândrie, onorul militar și plin de mânie, huiduiala civilă. Doamne, ce mi-ar mai fi plăcut, dacă în locul insipidului Boc, primea Nuțișor von Udrea & Pleșcoi onorul militar, mânca-o-ar nenea de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
trebui în condițiile actuale, ca să facem un Transfăgărășan, de exemplu. Vă spun eu, cred că un secol ar dura numai obținerea aprobării pentru deranjarea habitatului pitulicii de stâncă, apoi alte două secole exproprierea terenului și tot așa cu spor și avânt până la împlinirea cu succes a unui mileniu, când se va putea constata cu certitudine, că nu sunt bani pentru o asemenea construcție. Am ajuns de râsul curcilor, fiindcă asemenea comunismului și ideea teoretică a bunăstării de azi, a fost implementată
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
seară pe câmpiile azi pârlogite ale țării noastre, cele 390 de nave maritime vândute acum de Băsescu, duceau în toate colțurile lumii la export, produse românești. Dar rechinii cei mari ai lumii, deja puseseră ochii pe această țară în plin avânt, pe ce se construise, pe bogățiile acestei țări, cunoșteau tâmpenia de esență bovină a acestui popor mioritic, de asemenea cunoșteau perfect, înclinația spre corupție, fără limite, a faunei postfanariote de pe Dâmbovița, așa că au pus la cale uciderea celui care stătea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
alții, care nici în zilele noastre nu reușesc să priceapă, cu capul lor de lemn fasonat prea pătrățos, că după buntul din 1989, au apărut pe creasta valurilor așa zisei revoluții, toate gunoaiele umane și odată cu ele au căpătat un avânt deosebit părerile mârțoagelor literare, care de obicei erau refuzate politicos de către redacții, când își prezentau dejecțiile pentru publicare. Acum au început să necheze rânjit, cu dorința de a dărâma, tot ce nu ar fi putut face ei vreodată. Au fost
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
să cadă, Reurcă-n pomi, zîmbesc pe casa. (1920) Alexandru Macedonski Rondelul rozelor de august Mai sînt încă roze, mai sînt, Și tot parfumate și ele Așa cum au fost și acele Cînd ceru-l credeam pe pămînt. Pe-atunci eram falnic avînt... Priveam, dintre oameni, spre stele; Mai sînt încă roze mai sînt, Și tot parfumate și ele. Zadarnic al vieței cuvînt A stins bucuriile mele, Mereu cînd zîmbesc uit, si cînt, În ciuda cercarilor grele, Mai sînt încă roze, mai sînt. (1927
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
fi despărțiți de muritorii de rând, speranța a început să-mi țopăie prin stomac ca o broască pe iaz. Și, desigur, dependenții nebuni, alcoolicii, bulimicii și cartoforii din care era alcătuit restul clientelei meritau și ei observați. Așa că, plină de avânt, l-am urmat pe doctorul Billings pe scări până la sala de mese, unde m-a prezentat spunând: —Doamnelor și domnilor, faceți cunoștință cu Rachel care ni s-a alăturat începând de azi. O mare de chipuri a ridicat ochii către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pierdut firul poveștii și i-am spus lui Eddie că în Praga berea era mult mai scumpă decât în Irlanda. Ceea ce, desigur, era complet neadevărat. Eddie a fost foarte surprins și a început să mă interogheze cu și mai mult avânt. —Votca? m-a întrebat el. —Ce-i cu ea? E mai scumpă sau mai ieftină? —Mai ieftină. —Whisky-ul? —Mai scump. —Baccardi-ul? Ăăă... cred că mai ieftin. De ce-ar fi Baccardi-ul mai ieftin și whisky-ul mai scump? m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
căzut lați în mijlocul camerei. Au urmat câteva clipe delicioase în care am zăcut întinsă alături de el. După care John Joe a făcut o mică criză și a început să urle că s-a săturat să învârtă la coardă. într-un avânt de neașteptată mărinimie, m-am trezit învârtind la coardă împreună cu Nancy-ochelarista. Nancy era așa de pierdută în sălbăticia tranchilizantelor încât m-a îngrozit. După ce John Joe își rupsese mâinile învârtind coarda și le rupsese picioarele tuturor pacienților care se aflau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pat și citeam și dintr-odată am simțit că am destul curaj ca să-l sun. Fără nici un avertisment, părea o chestie șocant de fezabilă și nu mai înțelegeam de ce făcusem atâta tam-tam pe tema asta. Repede, înainte să-mi treacă avântul sau să mă conving să nu acționez, am luat-o la goană, cu portofelul în mână, către telefoanele din holul căminului. Din grabă, aproape că am doborât la pământ mai multe persoane. Să telefonezi de-acolo era destul de inhibant. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Vreau să cobor!”, dar clipa trecu. Indiferent ce îi va aduce viitorul, va învăța să-l suporte. Doar nu descoperise caracterul paradoxal al libertății numai ca să cedeze încă o dată lanțurilor înrobitoare ale casei din Parkview Avenue, ale Tehnicului și ale avânturilor plate ce-o cuprindeau pe Eva. El era Wilt, bărbatul cu mintea sprințară. * * * Eva se îmbătase. Reacția automată a părintelui St John Froude la teribila ei confesiune fusese să treacă de la whisky la niște alcool polonez de 150 de grade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
folosi din plin de cunoștințele ei de judo, trântindu-l pe inspector la podea. Tocmai era gata să repete procedura și cu cei doi agenți, când Wilt se repezi în fața lor. — Aici sunt, draga mea, zise el. Eva își opri avântul. O clipă fu străbătută de un tremurat și, văzută din perspectiva inspectorului Flint, dădu impresia că se topește. — O, Henry, exclamă ea, ce ți-au făcut?! Ce ți-au făcut?! — Absolut nimic, draga mea, îi zise Henry. Dar acum îmbracă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
înțelegi tot. E, probabil, mișcarea cea mai deșteaptă pe care am făcut-o vreodată în viață. Un gest măreț, Nathan. Cireașa de pe tort. Saltul amplu al lebedei în eternitatea măreției. Habar n-am despre ce vorbește. Harry e în plin avânt bombastic și aruncă declamații enigmatice din plăcerea pură și egoistă de a se auzi vorbind, iar eu nu mai văd nici un motiv să prelungesc conversația. De-acum, Tom e în picioare, lângă mine. Fără să mă mai ostenesc să scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
nostru centru business class, de la Gatwick. Asigurăm facilități complete pentru teleconferințe și, În cazul În care este nevoie, și săli de ședință. Vă interesează ? OK. Sunt o femeie de afaceri de top. Sunt o mega directoare de top, În plin avânt. — E posibil, zic, uitându-mă relaxată la broșură. Da, aș putea să folosesc una dintre aceste săli pentru... a-mi brifa echipa. În legătură cu diverse chestiuni de afaceri. Îmi dreg glasul. În principiu... aspecte de ordin logistic. — Doriți să vă rezerv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
o carte anume mai serioasă ca alta ? — Parcă citeai Marile Speranțe, nu, Emma ? zice Artemis. Pentru clubul de lectură. — Da ! zic ușurată. Da, așa e... Moment În care Îi zăresc privirea lui Jack Harper și mi se taie brusc orice avânt. Fuck. În minte Îmi revine brusc propria mea voce, turuind nevinovată, În avion. — ... m-am uitat și eu un pic pe coperta a patra și am mințit c-am citit-o... — Marile Speranțe, zice Jack Harper căzând pe gânduri. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spânzurare. Ziua de ținut minte va fi 14 mai 1991. Sunt tristă? Nu chiar. Am trăit o viață ieșită din comun. Momentele mărețe... Acum, când mă gândesc la ele pentru ultima oară, încă îmi mai fac inima să bubuie de avânt... 1 Învață de timpuriu ce e durerea. La patru ani, mama ei vine să-i înfășoare labele picioarelor. Mama îi spune copilului că nu-și permite să mai aștepte. Îi promite că după aceea, după durere, fata va fi frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
inferior e un pic prea ieșit în afară și buzele sunt subțiri; distanța dintre nas și buza superioară e cu câțiva milimetri prea mare. Își calculează șansele și caută alternative. A auzit povești despre vedete ale căror cariere au luat avânt în urma participării lor la filme politice cu buget mic. Ideea o atrage. E gata să-și împletească interesul pentru actorie cu trecutul comunist. Nu le spune oamenilor că e comunistă, nu încă. Nu are încredere în nimeni. Pentru moment, simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
va trebui să le ocupe. Eu nu beau, dar astăzi vreau să demonstrez că-mi pun viața în mâinile dumitale. Haide, Chun-qiao, să bem până la fund. Bem mai tai. E trecut de miezul nopții. Spiritul nostru e încă plin de avânt. Punem la punct ultimele detalii ale planului nostru. Alegem parteneri pentru această treabă. Chun-qiao îl propune pe discipolul său, Yiao Wen-yuan, care este șeful Biroului de Propagandă din Shanghai. Am fost atentă la omul ăsta. A început să-și arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
cel mai bine ar fi sè se uite mai atent la burtă ei, Diana invitându-l, dar când Matei, mănat de un impuls puternic, sare în picioare, încordându-se că un arc perfect întins, Diana, privindu-l, se sperie de avântul cu care, un soi de vietate cumplitè și independentè, trezindu-se dintre coapsele subțiri ale bèiatului, împunge aerul, apropiindu-se gata s-o spintece, atunci, fata, ca atinsè de o vrajè, încremenind jos pe covor, cu picioarele adunate sub ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cu care e obișnuitè? Da, pot! Unde locuiești? Pe strada Agârbiceanu, Ai casa ta? Încè nu, dar, Ne iubim! Mai tare, cè nu se aude pânè la tribunè! Ne iubim! îi strig că sè mè audè bine și, cum mè avânt înspre tribunè, am sentimentul cè traversez un câmp aerian de sèbii, Jandarmii! Sè între jandarmii! cheamè autoritar de la tribunè, Luați-l! I-am expus și lui Șerban, chiar în biroul lui de la redacție, convorbirea pe care am purtat-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
prinși la piciorușele șoimilor. Încheie stropind cu agheasmă spre cer, spre pământ, spre începutul și mântuirea omului. Atunci Nicolae ridică olifantul. Scolioza lui era mai puțin vizibilă sub mantia roșie. Arăta ca un chipeș cavaler într-un moment de maxim avânt eroic. Dădu semnalul de pornire. În aburul răsuflărilor și prin ceața pădurii sunetele aveau ecouri prelungite, ca și cum ar fi trecut prin mai multe spații, din ce în ce mai rarefiate. Auzind semnalul, copoii ținuți în lese de copoiari se porniră să latre de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
În viață? Mi-a rămas mai puțin imaginea ei, dansând pe muzică, Încălțată cu pantofi ușori - cât bocancii grosolani, cizmele de cauciuc, mutându-se, În ritm, pe podea, În fața mașinii de gătit, ori sub masă, când era așezată... Și Încă: „avântul” rotunjit cu care pornea, dintr-un loc În altul, În casă, după un obiect (să zicem: un borcan dintr-un bufet); și Încă: ochii, În acele momente, nu ai capului, ci ai bocancilor, ai cizmelor dansânde, dansatrice. Nu avea importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ca vaporu’! Rafael se răsuci și înotă spre mal, apropiindu-se și mai mult de undițe, cu intenția vădită de a-i administra o corecție bătrânului. Sculele, bă, intri-n ele! Ce om nemernic! Rafael oftează, i se înmoaie brusc avântul. — Îmi pare rău de matale, unchiule, nu ești sănătos la cap. Chiar îl întristează atâta sminteală. O vede mergând mână-n mână cu moartea - tremurul și zbaterea disperată care precede înțepeneala de pe urmă... Banii, cruzimea, lăcomia și iarăși foamea, foamea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
înfundat. Parcă s-ar fi dezvinovățit. Adevărul e că n-are nici o vină... — Lasă-l, mami, nu-l mai întărâta. O să te muște. Atâta-i trebuie! replică Sabina, întărâtată și ea. — Fir-aș al dracului, mami, pufni Milică într-un avânt moralizator masochist. Ce tâmpit pot să fiu! N-am să pricep vreodată ce plăcere ai să te pui la mintea unui biet animal. Ie păcat de Dumnezeu să ne batem joc. Atâta balamuc, pentru ce? Ca să-ți satisfaci o manie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cu jos Iliescu și jos comunismul, și minerii călcându-l în picioare, făcând totul zob de jur-împrejur, păi, ce și-o fi zis nebunul, că n-or să-și pună mintea cu el? Dacă nu cumva tocmai asta urmărea în avântul lui masochist... Drept pentru care, i-au făcut pe plac, măturând pe jos cu el, sărmanul maestru. După o lună s-a întors în redacție cu torsul în vestă de ghips și cu bandaj peste frunte, ca un adevărat erou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]