2,854 matches
-
sigură că va ieși totul bine dacă asculți sfaturile mele! Fii calm când scrii! Poți face o poveste despre natură, anotimpuri, animale tofelul! Succes la poveste! Fă una cât de lungă poți!“. Pe pagina următoare începea o poveste cu un băiețel, o fetiță și un brotac fermecat. Acesta se transforma spre final într-un director de școală, care le făcea complice cu ochiul copiilor năzdrăvani și zicea, sec, la deznodământ, „Oac!“. Mi-am amintit de pagina ei și de cât de
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
adică ea a născut și gata, iar Mikael, copilul ei, e perfect normal. Nu vorbește o boabă franțuzește, probabil nici nu înțelege ce turui eu (vrând să formulez informulabilul, lucrul ăsta de neconceput : am făcut un copil), dar are un băiețel normal și asta e singura chestie care contează. Jean-François Bergier vorbește, în același Le Matin de duminică, nu doar despre nevoia de a extinde cercetările Comisiei Volcker, care se ocupa doar de fondurile ale căror urme s-au pierdut, ci
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
așa peste căruț și-l gâdil pe burtică. Expresia feței i se schimbă instantaneu. Se încruntă. — Glumeam. N-o să te mănânc. Începe să zgârie lumina de neon cu gheruțele. — O să te dau la zmei să te mănânce ei. E un băiețel deosebit de frumos. Seamănă cu mine, evident. Toma și-a lipit palma de fundul meu. — Ce te-a apucat ? ! Ia pleacă de-aici că toată ziua mi-ai stat pe cap ! Vreau să te fut. Rămân așa, în fața mezelurilor și le
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
cenușii, cu copite zdrențuite, care stătea lîngă o bordură Într-o zi necruțătoare de august. Stăpînul său Îl deshămase de la căruță și animalul, cu capul mare plecat răbdător spre pămînt, stătea copleșit de o mîhnire tăcută și nesfîrșită, iar un băiețel cu ochi negri și fața Întunecată stătea lîngă el ținînd În mînă niște zahăr și stăpînul calului, cu chipul aspru și brăzdat, specific orășeanului, s-a apropiat de cal cu o găleată plină cu apă pe care i-a deșertat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de mine, doamnă Grant“ - zice - „faceți ceva ca să-l potoliți că mă nenorocește... Du-l de aici, În viața mea n-am avut așa ceva În casă“ - zice - „și dacă se află, mă fac de rușine...“ și pe copii, cei doi băieței, i-a trimis sus, pe acoperiș, și de-acolo se uitau ca niște maimuțoi și toți ieșiseră pe culoare și vorbeau În șoaptă. Iar Ben tare era amărît și necăjit cînd a văzut ce face. „Dumnezeu mi-e martor că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
puțin acolo unde m-am aflat eu“. Cinstit vorbind, dacă aș crede că nu există astfel de locuri și nu vom putea ajunge niciodată la ele, nu ți-aș citi. — Atunci, citește-mi altceva. — Mai e o povestioară despre un băiețel pe care-l cheamă Oor Wullie, și este istorisită în imagini. Prima imagine îl arată ieșind împreună cu tatăl lui pe o ușă separată de trotuar printr-o singură treaptă. Are părul pieptănat și ghetele îi sclipesc. Mama lui se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
puțin mai mari decît el, stăteau aplecați peste lăzi și aruncau afară haine vechi, sticle goale, niște roți de cărucior și un preș, în timp ce un băiat solid, de vreo zece sau unsprezece ani, le punea într-un sac. Unul dintre băieței găsi o pălărie cu o pană. Mimînd pasul țanțoș ale unei doamne mîndre, și-o puse pe cap și spuse: — Uită-te la mine, Boab, nu-i așa că-s căcoană? — încetează, i-o tăie băiatul mai mare. O pui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de doisprezece ani ținînd de mînere un cărucior cu trei roți. Arătă spre Thaw și-i întrebă: — P-ăsta de unde l-ați cules? Lasă asta, zise Boab și-și puse sacul în căruciorul care dădea deja pe-afară de atîta gunoi. Băiețeii se înhămară la el cu niște curele legate de osie, apoi porniră; Boab și fata împingeau și Thaw alerga pe lîngă ei. Așa coborîră repede strada. Trecură pe lîngă vile cu garduri vii din mălin negru, pe lîngă o termocentrală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
straturi de lăptuci ca niște trandafiri verzi și sere care străluceau în lumina amurgului tîrziu. Trecură printr-o poartă dintr-un gard ruginit și urcară pe o cărare de zgură, printr-o junglă de urzici. Aerul duhnea a verdeață iar băiețeii gîfîiau opintindu-se să tragă căruciorul; un tunet jos cutremură pămîntul sub tălpile lor; în vîrful pantei ajunseră pe buza unei rîpe adînci. Un capăt era blocat de niște uși duble din bușteni imenși, putreziți. Un arc lucios de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pus pariu p-o liră — Tre’ să plătească. Nu cred că măgaru’ are o sută de ani, zise Thaw. — Te crezi dăștept, așa-i? țipă o fată slăbuță cu răutate. Mai multe voci sarcastice întăriră: — O, mami, mami, îs un băiețel al naibii dă dăștept. — Di ce nu crede băiețelul al naibii dă dăștept că măgaru’ are o sută de ani? — Pentru că am citit într-o ENCICLOPEDIE, spuse Thaw, căci deși nu știa să citească, le dăduse părinților o satisfacție specială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cred că măgaru’ are o sută de ani, zise Thaw. — Te crezi dăștept, așa-i? țipă o fată slăbuță cu răutate. Mai multe voci sarcastice întăriră: — O, mami, mami, îs un băiețel al naibii dă dăștept. — Di ce nu crede băiețelul al naibii dă dăștept că măgaru’ are o sută de ani? — Pentru că am citit într-o ENCICLOPEDIE, spuse Thaw, căci deși nu știa să citească, le dăduse părinților o satisfacție specială rostind enciclopedie fără să-l fi învățat nimeni, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
paginii de corespondență a unei reviste ieftine pentru femei. Mi-au plăcut foarte mult scrisorile de la cititorii dumneavoastră care povestesc gafele nostime ale unor copii. Aș dori să vă întreb dacă ați dori să tipăriți una dintre experiențele mele. Cînd băiețelul meu avea șase sau șapte ani, am ieșit din casă într-o seară destul de tîrziu și ne uitam la stele. Brusc, Duncan a spus: „Unde e tractorul ăla mare?“. Taică-său îl învățase numele stelelor, și încurcase numele Carului mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lîngă ușă și unul zise: Te-a căutat un tip, Jimmy. — Cine? Un tip tînăr, cu părul lung. — Ce dorea? — N-a zis. în apropierea dormitorului, auzi un cîntecel domol. Sludden stătea întins pe pat, cîntînd „Dadadada“ și legănînd un băiețel robust într-un costum din lînă albastră. Rima, îmbrăcată în bluză și fustă, stătea lîngă ei și tricota. Priveliștea îl umplu pe Lanark de o furie rece. Rima îl privi ostil, iar Sludden îi zise vesel: — Rătăcitorul se întoarce! Lanark
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se întoarse la Sludden și-i spuse: — Dă-mi-l. Luă copilul care începu să zbiere. Lasă-l jos, spuse Rima pierzîndu-și răbdarea. Trebuie să se odihnească, eu la fel. Lanark se așeză la picioarele patului și cîntă încet: „Dadadada“. Băiețelul nu se mai plînse și se cuibări în brațele lui. Trupul lui mic și îndesat era cald și liniștitor și-i dădea un sentiment atît de plăcut de pace, că Lanark se întrebă stînjenit dacă un tată ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cuplez acest nou creier în ora următoare? Dr. Kair negă din cap și adăugă: ― Nici într-o oră, nici într-o zi și nici într-o săptămână. Ai auzit vreodată de George, puștiul care a trăit printre animale? George, un băiețel de doi ani, s-a rătăcit printre tufișuri dealurilor din spatele fermei părintești. Dumnezeu știe cum, a nimerit la vizuina unei cățele sălbatice, care tocmai fătase. Cum majoritatea cățeilor muriseră și femela, a cărei ferocitate era atenuată de vagi amintiri ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Empedocle mă bătea la cap : „Trebuie să înveți să gândești cu mâinile“, i-aș fi spus să tacă dracului din gurița lui minunată pentru că pe mine începuseră să mă doară mâinile de atâta gândire...). Pe urmă mi-am zis că băiețelul care mă vizita putea să fie al vreunui vecin și că se rătăcise din întâmplare pe la noi, asemenea lucruri se întâmplă și nu se întâmplă, în același timp, n-ai cum să știi dacă nu știi... Băiețelul părea că nu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
am zis că băiețelul care mă vizita putea să fie al vreunui vecin și că se rătăcise din întâmplare pe la noi, asemenea lucruri se întâmplă și nu se întâmplă, în același timp, n-ai cum să știi dacă nu știi... Băiețelul părea că nu mă vede, nu-mi dădea nici o atenție, se uita la Dragoș, mă și gândeam să-l întreb, în ipoteza că ar fi fost Empedocle, cum naiba de greșise în privința modului de moarte; aș fi pălăvrăgit un pic
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
cuplez acest nou creier în ora următoare? Dr. Kair negă din cap și adăugă: ― Nici într-o oră, nici într-o zi și nici într-o săptămână. Ai auzit vreodată de George, puștiul care a trăit printre animale? George, un băiețel de doi ani, s-a rătăcit printre tufișuri dealurilor din spatele fermei părintești. Dumnezeu știe cum, a nimerit la vizuina unei cățele sălbatice, care tocmai fătase. Cum majoritatea cățeilor muriseră și femela, a cărei ferocitate era atenuată de vagi amintiri ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
despre tot ce se petrecea. În jur, pentru cei care nu avuseseră șansa să-și aducă în familie un pasdar, aerul ajunsese irespirabil. Din această pricină și Omar începuse să se ferească să le mai spună cu cine se înrudea. Băiețelul lor și Ghazal deveniseră legăturile mute ale vieții lui de bărbat și singura ancoră dintre sine și paradis. În Coran, raiul stătea la picioarele mamelor, iar Omar se- ngrijea de o mamă cu un copil. Încerca să le ducă bani
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
venise și un afgan, Nazir Alimy, avocat care lucra împreună cu cei de la Teheran. Auzise de el de mai multă vreme și despre un prieten de-al lui, Hayatullah Jawad, care se afla deja la pârnaie. Alimy era însoțit de un băiețel, dar Sebas nu îl zărise de când intrase, fiindcă ochii lui rămăseseră ațintiți asupra femeii. Nu știa dacă e ziaristă ori o reprezentantă a baroului, însă, oricine ar fi fost, părea clar că e altceva decât mai întâlnise. Se prezentă și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
aminti că erau orientali. Rămași doar ei doi și o secretară, Leclerc începu să se simtă nesigur: ce stil îi plăcea avocatei mai mult? Cel camaraderesc și neutru, al Europei, sau curtoazia asta deșucheată a bărbaților din Orient, care sodomizau băieței? Din fericire, Iranul era mai vigilent în privința acestor practici. La adăpostul Coranului, care cerea moartea pentru oricare pederast, dar nu îl învinovățea cu nimic pe vreun pedofil, se petreceau și la Teheran orgii cu copii, dar rămâneau camuflate în cercurile
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
conferințe, pentru afișe și chiar pentru ramele ochelarilor noi, cu care voise să se filmeze. „Așadar, ăsta era paradisul persan, țara de diamant despre care îi vorbise taică-său, când o adormea?“ Cei doi candidați se-mbrânceau școlărește, ca doi băieței care își îndesau pumni. Moussavi dădea proba de gheyrat, fiindcă Ahmadin îi jignise nevasta, pe când favoritul ieșit „din popor“ se simțea protejat de imamul ascuns: „În 2005, la consiliul din New York, m-a înconjurat o aură verde și, când am
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
la o tribună un fanatic religios. Nici măcar Sanaz, o colegă de școală, acum farmacistă și divorțată, n-o cruța și refuza să-nțeleagă: fără intervenția lui Ebadi în Consiliu, care modificase principiile dreptului de tutelă, nu și-ar fi păstrat băiețelul - un copil de cinci ani, care i-ar fi fost încredințat tatălui. — Mă plictisesc cam de mult osanalele către această Dulcinee a baroului, care are tandrețe eventual cât o pușcă! Ați văzut-o vreodată zâmbind? Dacă Ghazal ar fi fost
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ca printre burdufuri cu apă: mii de fețe îi zâmbeau unui disc de neon, care era soarele virtualității. Se gândi să tasteze „Armin-dodo“ și dădu căutare pe acest nume uitat, de alint, de care se despărțise de când fiu-său era băiețel. Îl găsi de îndată, ca pe o stalactită agățată de un tavan plin de țurțuri. Era un tânăr frumos și necunoscut, îi venea greu să creadă că în el fiul lui - un băiat de opt ani - se pierduse cu totul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
eu am ucis-o pe mama voastră, ci v-am mângâiat și v-am îngrijit cât erați în scutece! Ghazal se lăsă ca în gol pe pavelele curții și ultimul lucru pe care îl văzu au fost mâinile celor doi băieței, trăgând scaunul morții de sub tălpile Shahlei. Când orbi de tot înțelese că orbirea era o noapte perlată și de scânteieri de noroc: uneori îi zărea cercelul iubitei, legănându-se în ureche, sclipirile soarelui sau un uliu în zbor. Într-o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]