2,504 matches
-
ca pruncilor decedați înainte de a fi botezați să li se dea un nume: fetelor Maria și băieților Ioan. Tata nu mai prididea de treburi și, cum se întâmplă în basme, se îngrijora că n-o să aibă un urmaș de parte bărbătească, pentru a-i moșteni tronul. Și s-a întâmplat să mă nasc în ziua sfântului la care s-a rugat maica, astfel că nașterea mea s-a așezat în credința lor sub semnul chibzuitei lucrări a Sfântului Nicolae, marele făcător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și asemănarea lui Dumnezeu. Corp subtil - se poate suprapune corpului energetic; doar că, de data aceasta, se ține cont, în primul rând, de Spirit și de manifestările spirituale. Cunoaștere pură - cunoașterea ce ține cont de natura noastră spirituală. Curtă - costum bărbătesc subțire, format dintrun pantalon larg și un cămeșoi lung ce poate ajunge până la genunchi. Poate fi alb sau cu diferite imprimeuri. La gât se încheie cu niște butoni speciali. Devi Kavach - una din cele mai importante mantre din Sahaja Yoga
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a acțiunii de trezire a Bucovinei rutenizate la sentimentele românești, ultimul președinte al Societății pentru Cultură din Bucovina; Tudor Flondor care, alături de Ciprian Porumbescu și Eusebie Mandicevschi formează treimea de mari cântăreți ai neamului românesc, autorul vestitei „Serenada” sau corurile bărbătești cântate la „Armonia” ori la Societatea care-i purta numele în Bucovina... De interes erau și materialele: „Prejudiciul vârstei” ori „Nietzsche și feminismul (De ce nu trebuie femeile să fie „feministe”), dar mai ales cronica științifică Televiziune, publicată în numărul 4
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pune un preț de o sută de galbeni pentru inventarea unui adjectiv nou, ce nar fi fost deja întrebuințat pentru Agata Bârsescu și nimenea n-ar câștiga premiul”. El o proclamă „îngeroaică” - „cuvânt nou care împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are.” (Victor Morariu „Agata Bârsescu și Bucovina” în revista FătFrumos nr.5/1936, Cernăuți) * „La Sentinela, condusă de frații Dionisi și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pană Verde, de teamă să nu le fie răpit, iconarii au scos „cu o regularitate puțin obișnuită” la timp nu numai revista, dar editura a dat și alte lucrări. A tipărit „Tarot” sau „Călătoria omului”, de Mircea Străinul, „Costea” cor bărbătesc de Paul Constantinescu, „Intrare în pădure” de Aurel Marin, „Solstiții” de George Drumar, „Divertisment” de Mircea Streinul. Când intră în al doilea an de apariție, Iconar privea nu numai în urmă, dar mai ales înainte: „Vom continua să luptăm cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iraniens, Uppsala, 1918) alimentează câteva paradigme istorico-religioase: simbolismul centrului (Gayomart creat de Ohrmazd în centrul lumii - vezi Mitul eternei reîntoarceri, „Simbolismul Centrului”), miturile etiologice ale vegetației (din sămânța lui Gayomart, ucis violent, crește prima plantă cu parte femeiască și parte bărbătească - vezi „Ierburile de sub cruce”, RFR VI ș1939ț; „La Mandragore et les mythes de la naissance miraculeuse”, Zalmoxis III ș1942ț = Zalmoxis, pp. 377-404; Tratat, cap. 113) sau mitologia nașterii perechii umane primordiale. Eliade va relua aceste tematici dezvoltate în jurul unuia dintre „oamenii
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
binevoitoare, o halcă de carne prost prăjită sau o monedă arogant zornăitoare. Uneori, vorbind de exil, de exilul „modern”, cel românesc, al scriitorilor secolului XX, mă umplu, ca un veritabil poet, de jalea, nostalgia lor inefabilă și de acea disperare bărbătească pe care n-o confesezi nici celei mai intime ființe; am răspândit Spirit pe toate continentele, dar am rămas În afundul ființei cu reziduri violente și otrăvite, cărora Cioran, un poet ce și-a căutat geniul Într-o sintaxă străină
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din păcate, nu „am veste” decât despre tatăl bunicului meu, preotul Avram Breban, și aș fi recunoscător celor din Nord, din Sighetu-Marmației sau din Baia Mare, care m-ar ajuta să refac cât de cât arborele genealogic al familiei de partea bărbătească; Tatăl meu Îmi spunea că am avea cam zece generații de preoți În familie și acesta a fost și motivul pentru care „tătuca”, adică bunicul meu, În ciuda Înclinațiilor pe care le arăta cel mai mic dintre copii săi, Văsălica, pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
răsturnat - Bătrâni, femei, copii, o epopee a copilăriei și a copilului universal ce trebuia, în socoteala mea și pentru a fi în proporție cu celelalte două părți, să acopere vreo sută, o sută cincizeci de pagini. Dar... puterea, auto-stăpânirea mea bărbătească nu a mai rezistat neliniștii de fund, a vechii și cunoscutei spaime a „nerealizării” sociale, a ratării, de care, în ochii nu puținora, eram deja însemnat și cum nimeni nu știa să-mi răspundă la telefon care e situația manuscrisului
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
face semn să urc scările la etaj. A plâns prea mult, acum nu mai are lacrimi. Pe o bucată de zid, fotografiile color ale mai multor tineri uciși, cu un Arafat pe post de înger păzitor. Numai adolescenții de parte bărbătească au dreptul la fotografii: fetele și micuții dispăruți au câte un trandafir roșu în locul feței. Încerc o jenă în a vedea albumul de familie transformat în afiș și doliul politizat. În același bombardament, gazda mea și-a pierdut două fiice
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
climat, măsuri și greutăți) și fără îndoială, acestei independențe i-a datorat nazarineanul faptul că a putut substitui domniei complicate a Legii simpla iubire de Dumnezeu și de oameni. Dar Ierusalimul adăpostea Sanctuarul, loc în care orice evreu de parte bărbătească, adult și în putere, trebuia să se ducă la cele trei mari sărbători ale anului. Deci tânărul Isus s-a conformat, cel puțin așa ne informează Matei. Și pentru tot lungul vieții lui nestatornice și pline de peregrinări, Orașul Sfânt
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în vacanța asta inconștientul din ei îi apropie și cu groază observă (mai ales fata) că se iubesc mai mult decât și-ar fi închipuit. Țăranii și Țiganii se miră de felul cum călărește cuconița, într-o parte, cu pălărie bărbătească-n cap. Un bătrân deștept, care însă încă n-a ieșit din bârlogul lui, deși i s-apropie anul morții, demonstrează imposibilitatea drumului de fier, și se sperie de moarte de un automobil cu care vin boerii dela București și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am scos după ce l-am obosit vreo douăzeci de minute. Eveniment. Am văzut casa de odihnă a ministerului culturii. În altă zi casa de odihnă a minerilor, plănuită și clădită prin grija lui Ordjonikidze, al cărui bust cu frumos cap bărbătesc se află în una din sălile de onoare. Alături s-a clădit o casă de odihnă de către Voroșilov, care a legat casa de țărmul mării printr-un funicular. S-a făcut și la clădirea lui Ordjonikidze funicular din pisc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care oastea era formată numai din seniori și vasalii lor, adică numai din cavaleri. La Horodnic era o mânăstire de maici și așa se explică de ce locuitorii din satul mânăstirii erau scutiți de oaste: era nevoie de mână de lucru bărbătească. Este cunoscută importanța pe care o reprezenta biserica în societatea medievală. Era, după domnie, cea mai importantă instituție în stat, datorită autorității sale moral-spirituale, dar și puterii sale economice. S-a spus că Ștefan cel Mare a acordat bisericii o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oaste. La 1 august 1444, Petru al II-lea scutește pe sătenii din satul Balasinăuți de a merge la oaste. Satul aparținea mânăstirii Horodnic, o mânăstire de maici, fapt care explică scutirea acordată de domn. Mânăstirea avea nevoie de mână bărbătească pentru lucrările ei. Cea de-a doua scutire e din 22 august 1447, când același domn acordă scutiri de dări și slujbe satelor mânăstirii Neamț dar aceștia erau datori să meargă la oaste “când domnia mea va merge în persoană
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fuse într-o zi, tocmai când copilul împlinea cincisprezece ani...” (București). Intervalul de timp încheiat aduce cu sine debutul fără veste al ritualului, care trebuie să fie perceput ca o ruptură de etapa psihică anterioară, atât prin necesitatea unui comportament bărbătesc, cât și prin natura evenimentelor. „Lumina foarte luminoasă” constituie semnalul că adolescentul va fi absorbit de sacru, în timp ce brutalitatea cu care el este scos din mundan, în cel de-al doilea fragment, provoacă explicația suplimentară a instanței epice, cuprinsă de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Viciu surprinde pregătirea darurilor de nuntă în timpul recluziunii: „După lună, după soare,/ Este-o dalbă de chilie;/ Da’n chilie cine șede?/ Da .ța, fată dalbă./ Tot coase și chindisește/ La guleru tată-său,/ La năframa frate-său;/ La gulere bărbătești,/ La năframe voinicești”. Argeaua în culoare spectrală, asemenea fetei neofit, se află în vecinătatea aștrilor, izolarea fetei în sacru având aici una din cele mai frumoase localizări poetice. Protecția sfinților Soare și Lună contribuie la țesătura fetei în mod magic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ceea ce dezvăluie gestul premonitoriu al lunii, pețite de fratele său. In colinde, multitudinea de daruri pentru bărbați include o basma pentru frate: „Ci-mi șede și-mi chind[is]ește/ Și la șerfe împletește,/ La basmale voinicești/ Și la gulere bărbătești;/ Basmaua-i a frate-său,/ Guleru-i a văru-său” (Cudalbi - Galați). Darurile nupțiale sunt create în sălașul mitic al leagănului și constituie proba că fecioara este pregătită să devină mireasă. La nivel pragmatic, ea are zestrea pregătită și va îngriji straiele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
plante Dinamicul incursiunii în necunoscut, dat de ritualul arhaic de culegere a florilor, se opune staticului caracterizat de țesutul și torsul care pot schimba „tot ce ține de soartă, de ritmurile vieții” prin puterea lor. În acest context, „vânătoarea (îndeletnicire bărbătească) are aceeași însemnătate în viața tribului ca și culesul plantelor sălbatice (îndeletnicire femeiască)”. Ambele scenarii valorifică ocupațiile istorice ale fiecărui sex pentru care caracteristicile ființei devin definitorii. Legătura osmotică cu pământul roditor conferă tinerelor știința intimă a plantelor, a momentului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
timp de pace sunteți fără duh în voi. La Mărăști și Mărășești ați uimit lumea cu vitejia voastră și aici faceți țara de râs. Voi, țăranilor, puterea și fala țării bată-vă norocul, vedea-v-aș sănătoși și cu duh bărbătesc în voi"87. La aceeași rubrică "Cuvinte de gospodărie, Gh. Rădășanu a mai scris și alte articole precum "Hârtia din România", în care critica guvernanții pentru prețurile mari ale hârtiei în România față de țările vecine 88, sau "Un sfat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
București și absolvent al Școalei Naționale de Horticultură de la Versailles din Franța, dar a murit foarte de tânăr de tuberculoză. Dar tot ce-am făcut m-am condus după tratatul de pomicultură a profesorului Neculai D. Cojocariu [60] din Comuna Bărbătești județul Gorj, cari azi trăiește în București. Eu am 86 de ani jumate și el are 95 de ani și jumate. Azi în 2 aprilie 1971 stă pe strada Zoe nr.22 București. Și în iarna anului 1910 pe la 15
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai mică a venit totdeauna pe urmele mele, cum e firesc. Și, apoi, nici nu se mai știe după atâția ani dacă poeta Ileana Zubașcu a existat într-adevăr, s-ar putea ca eu să-i fi scris versurile energice, bărbătești, cum s-a și vehiculat ideea, cine mai știe azi cu adevărat cum au stat lucrurile în acea nebunie generală în care am trăit, sau cel puțin istoria de mâine ar putea lua în calcul și această ipoteză, nu-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Pe atunci femeile taroase (gravide) lucrau până în ultima clipă, de multe ori nășteau pruncii pe pământ, când erau la sapă sau la fân, pe dealuri și munți, își aduceau coconii acasă numai după ce terminau treaba câmpului, în mâneca unei cămăși bărbătești de cânepă, sau a sumanului. Nu era asistență sanitară în satul Dragomirești, în acele vremuri, nevestele tinere din Maramureș erau moșite de la începutul lumii de mamele lor, de aceea li se și spune bunicelor moașe, iar bunicilor, moși ei erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
patru brutării, două simigerii, două mori cu cai, cinci pitării și cinci căsăpii, trei săpunării, două tinichigerii, două spoitorii, două de armurărie, nouă fierării, 10 tăbăcării, 34 ciubotării, cinci pantofării, trei săidăcării, nouă croitorii pentru haine femeiești, 10 pentru haine bărbătești, două strungării, șase stolerii, șase dogării, trei făclării, trei hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau următoarele sectoare și categorii sociale: particular (negustori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de cocoși de lupte, activitate aprobată de Consiliul de Stat și de Miniștri și de Rezoluția nr.255 a Ministerului Agriculturii, care menționa: "ideea generală că lupta de cocoși este un joc nu are fundament, în realitate fiind un sport bărbătesc, egal cu oricare. Este sportul prin excelență al tânărului cubanez''! Pe lângă "Comisia Națională Consultativă pentru Cocoși'', cu atribuții de "ase-sorare, control, reglementare și supraveghere'', aveau să apară, de 3 ori pe an, "Târgurile Naționale'' specializate. Dacă se ține cont că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]