2,242 matches
-
conțin într-adevăr, ca într-o fiolă, cea mai bună putere activă și cel mai pur extract al spiritului care le-a scos la iveală; ele sunt productive într-un mod atât de viu și puternic ca și dinții de balaur din poveste și, dacă le tai, din ele pot foarte bine să crească pe loc oameni înarmați. Și totuși, pe de altă parte, dacă nu se procedează cu precauție, e aproape același lucru dacă ucizi un om sau dacă ucizi
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ogrăzi, arzând gunoaiele și uscăturile. În felul acesta făceau o curățenie de primăvară și alungau așa-zisele duhuri necurate. Sf. Gheorghe. Este considerat de toți credincioșii, deci și de sătenii mei, cel mai mare sfânt peste vegetație. El a omorât balaurul, a distrus răul. Cu o seară înainte de 23 aprilie se obișnuiește încă să se pună brăzdițe de pământ cu iarbă verde pe stâlpii de la poarta de la intrarea în ogradă și să se înfigă o ramură de salcie în partea din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lui Ștefan cel Mare); N. Beldiceanu (Bucătarul Chipailă); Nicolae Iorga (Împrejurimi cernăuțene și La moartea lui Ștefan cel Mare). Maria, Regina României (Lacrimi); Ion Creangă (Povestiri - Calicul de la Talpari și Cum am furat cireșe, dar și Cinci pâni), Petre Ispirescu (Balaurul cu șapte capete); George Coșbuc (poezia La Paști, dar și pagina culturală prilejuită de împlinirea a zece ani de la moartea lui George Coșbuc. 126 Îndreptarea publica multă politică, dar și materiale pe teme economice, culturale dar mai ales informații. * Junimea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Revista Bucovinei scria: „Când Bucovina noastră scumpă, alături de Basarabia și de o parte a Moldovei noastre dragi, geme din nou sub călcâiul moscovit, de am ajuns să ne socotim istoria după cotropirile dușmane”, revista se tipărea la Timișoara, apărând precum „balaurul din poveste”: - îi tai un cap și răsar alte două și mai multe în loc.” Sau cum spunea Dragoș Vicol în a sa poezie „L-am întâlnit pe tata, pribeag....: Ce faci, tată bun, tată drag ca lumina? Îmi mut lângă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un program de revendicări pentru întreaga populație; se devansa astfel reacția față de „Apelul către românii de pretutindeni” lansat de tinerimea română aflată la studii la Buda, care spunea că „frații noștri bucovineni se îngrijesc destul de puțin de naționalitate” pentru că „jugul balaurului de Metternich i-a apăsat cu totul”; tot în martie 1848 preoții și călugării din Bucovina - după ce prin ordonanța împăratului Iosif al II-lea din 29 aprilie 1786 le desființase lăcașurile de cult, reducândule la 3 mânăstiri - Putna, Sucevița și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cincizeci de ani și jertfa a sute de mii de români, mulți murind în luptă, sau închisori, sau la caselor lor, cu speranța, cu încrederea că Occidentul nu ne-a părăsit, că azi, mîine vin americanii să ne scape de balaurul roșu. Pentru neutralizarea luptătorilor din munți sînt mobilizate armate întregi de informatori. Începînd din anul 1949, Nicolschi, ajutat de colonelul Iacob, încă în viață, și de Constantin Maimuca, construiesc bande false care se infiltrează în grupurile de luptă din Vrancea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se chemau sclavagim, feudalism sau burghezie?! După căderea În 9 noiembrie a Zidului de la Berlin și apoi, În doar doi sau trei ani, demolarea „dinlăuntru” a sistemului comunist, burghezia post-industrială pare că și-a luat revanșa și a „distrus chipul balaurului”, cel care lupta pentru desființarea proprietății individuale, contra Bisericii de orice fel, contra individului liber de a gândi, de a se exprima, de a călători și de a se asocia, În numele, se’nțelege, unor „idealuri” făurite de diverși visători sociali
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Dracula — moștenit de la tatăl său Vlad Dracul, distins cu ordinul Dragonului de către Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei și Împărat german. În românește, cuvântul „drac“ este rezultatul unei interesante evoluții semantice; provine din latinescul draco, care Înseamnă Într-adevăr „șarpe“, „balaur“, „dragon“, dar semnificația lui românească este aceea de „diavol“. Dracul este Satana. Așadar, Vlad Dracul și fiul său Vlad țepeș, zis și Dracula, duc cu gândul la „Necuratul“. Vlad țepeș a făcut de altfel tot ce i-a stat În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tenacitatea sa populistă, Ceaușescu a reușit să-și creeze și o astfel de imagine, a „bunului împărat”, harnic și patriot, zi și noapte pe șantiere, certându-i pe „profitori” și pe intelectualii „paraziți”, în luptă cu o lume întreagă, cu „balaurul occidental” etc. etc. Nu, adevăratele motive nu ale „lașității” noastre, cât ale unei reale paralizii a elitei din orice domeniu, nu numai politic, trebuie poate căutate, totuși, în foarte târzia unire a celor trei provincii istorice românești, mai ales nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca să privească ce se petrece în uliță. Ș-atunci văzând că trece un om care ducea în spate o femeie, și bea din când în când dintr-o sticlă, l-a săgetat privirea omului aceluia. Vâlcof se luptă cu un balaur și-l omoară cu cața. Întâlnește în districtul Praradia, în valea Chesme, lupi cu gurile legate. Ca să fie om vrednic, a mâncat inimă de balaur și de șerpe care se chiamă Engherea. Coțofenele se mișcă la vremea toamnei din toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când dintr-o sticlă, l-a săgetat privirea omului aceluia. Vâlcof se luptă cu un balaur și-l omoară cu cața. Întâlnește în districtul Praradia, în valea Chesme, lupi cu gurile legate. Ca să fie om vrednic, a mâncat inimă de balaur și de șerpe care se chiamă Engherea. Coțofenele se mișcă la vremea toamnei din toată Europa, în grupe duse de anume vânt, spre Balcani în valea Praradiei, lângă satul Ingekioi și poposesc în vârful Balcanilor, la locul numit Pașcova Planina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tu-i mere pe sus cântând, iară eu pe jos plângând. (Dimitrie Dan Bucovina) În vremea lui Vasilie-Vodă la adunările și petrecerile lui, se spun nu numai drăcării, ci și întâmplări extraordinare și evenimente de necrezut: vițelul cu două capete, balaurul, omul cu trup de pește, altul care n-a mâncat doi ani, etc., etc. " Apoi pe după sfinții arhangheli rămâne pădurea singură și începe să-i fie urât." Racoți (I) bătrânul, voievodul Ardealului, avea dorință de pace față de Vasilie-Vodă. Intermediar între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dar stihiile pregătiseră un spectacol de cu totul altă natură. O tornadă înfricoșată, cum probabil nu s-a produs într-un mileniu, a venit asupra câmpiei Dunării și a dus că grăbire un viscol uriaș cătră Vest, ieșind ca un balaur printre Carpați și Balcani și ajungând cine știe unde pe coasta Africei, unde n-a nins din vremea faraonilor. Dincolo de Carpați și în Moldova lumea a fost scutită de asemenea urgie. Totuși până la primăvara anunțată de Institutul Meteorologic, poporul mai avea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De-a fi din-al treilea sat Ori dintr-al noulea sat Nu-i da stare Ș-alinare; Să nu poată dormi Să nu poată hodini, Pân-la mine n-o veni. BRÂUL Brâu, brâușor, Fă-te șerpușor, Fă-te laur balaur Cu solzii de aur. Și cum te-oi încinge, Tu mi te descinge. Pasă după ursitul meu Cel lăsat de Dumnezeu, La o casă și la două Pân-ei ajunge la nouă. Dacă nu le-i întâlni, Dacă nu mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
construirea unor sobe în interiorul caselor domnești sau a unor mari boieri. Atât discurile smălțuite folosite la decorarea fațadelor unor monumente, cât și cahlele pentru sobe, sunt decorate cu motive în care este evidentă influența occidentală: leul, grifonul, zgripțorul, sirena, cerbul, balaurii etc. O recoltă foarte bogată de cahle s-au găsit lângă cetatea Sucevei. În 1956, s-au descoprit resturile unei clădiri în afara zidurilor cetății, numită de arheologi “casa domnească”. În pivnițele acestei case s-au descoperit un număr important de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
număr important de cahle, care au dat posibilitatea să fie reconstituită soba acestei clădiri. Soba avea proporții monumentale, având cinci rânduri de cahle, plus coronamentul care închipuia turnurile unei cetăți. Cahlele era decorate cu stema Moldovei, cu Sfântul Gheorghe omorând balaurul, cu un cavaler și o jupâniță, care aveau între ei o floare de crin, ce simboliza pomul vieții, apoi cerbul, leul rampant, Manticora, Melusina (figuri fantastice), cahlă cu pisanie sau cahlă pe a cărei față era reprezentată o pasăre fantastică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
predestinare, dar una cu voce maternă. În balada Șarpele I(7), feciorul este blestemat din leagăn să-și cunoască strămoșul cu evidente însemne solare: „Ș-ai liu, liu, liu cu mama,/ Pui de șarpe ti-ar mânca,/ Pui de șarpe balaur,/ Cu solzii mare de aur.” (Bordeasca Veche - Vrancea), „Nani-nani, lulu-mite,/ Pui de șearpe sugă-mi-te,/ Pui de șearpe balaur// Cu ochii ca de taurî,/ Cu trei coade de aur!” (Giurgiu). Destinul flăcăului de a fi înghițit pe jumătate de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu evidente însemne solare: „Ș-ai liu, liu, liu cu mama,/ Pui de șarpe ti-ar mânca,/ Pui de șarpe balaur,/ Cu solzii mare de aur.” (Bordeasca Veche - Vrancea), „Nani-nani, lulu-mite,/ Pui de șearpe sugă-mi-te,/ Pui de șearpe balaur// Cu ochii ca de taurî,/ Cu trei coade de aur!” (Giurgiu). Destinul flăcăului de a fi înghițit pe jumătate de monstrul ofidian apare acum hărăzit, promis într-o formă inexplicabilă, punitivă. Motivul blestemului mamei către sugar apare și în cântecele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
punitivă. Motivul blestemului mamei către sugar apare și în cântecele de leagăn: „Haidi liu - liu cu mama,/ Cî mama te-a legăna/ Șî din gurî a blestema” (Izvoare - Neamț). Forma lirică a pasajului din baladă prin care pruncul este menit balaurului și coerența imaginilor poetice ce transcend genurile folclorice semnalează faptul că ne aflăm în fața unui imaginar mitic bine definit. Protecția astrului diurn continuă inclusiv în momentul pășirii pe tărâmul sacru, potrivirea temporală dintre răsărit și ajungerea în planul mitic asigurând
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca și în cazul lui Bogdan-Damian, ca niște trofee ale „palmaresului” pe care Iovan îl are în lupta cu Haosul și, în același timp, așază eroul în directă comunicare cu tărâmul terifiant. Călărind pe craniul de zmeu, cu frâu din balauri și chingă de năpârci, Iovan dă o funcție domestică, socială fiarelor: prin ele neantul este asimilat cosmosului. Pe lângă poziția lui de superioritate, chiar de suveran, trebuie să adăugăm preluarea energiilor pe care aceste ființe le stăpânesc. Capul de zmeu, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Gras și frumos,/ Teafăr și sănătos;/ Când la jumătate de cale,/ S-a-ntâlnit cu lupu/ Șî lupoaica,/ Ursu și ursoaia,/ Potcoiu și potcoaica,/ În brațe l-au luat,/ În car l-au aruncat,/ Caru a prins a scârțâi,/ Boii a boncălui,/ Balauri a șuiera/ Și Ion a se umfla” (Covasna - Iași). Dinamica intensă a versurilor de 4-8 silabe corespunde unei agresiuni puternice a elementelor distructive, a căror imagine se hiperbolizează prin acumulările de apelative. Cuvântul are aici două funcții, pe două niveluri
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ia pădurea foc. Când a venit cu mireasa-n trăsură, cișmelile toati-uscate. Nu mai curgea dă loc. Și le-a dat o sete mare la toț’ nuntașii” (Voia - Dâmbovița). În același registru al secătuirii de vitalitate trebuie pus și motivul balaurului care blochează accesul comunității la sursa de apă; lipsită de puterile totale ale apei, lumea stă fără apărare în calea distrugerii cu chip ofidian. Pe de altă parte, setea din timpul rătăcirii acționează ca un indicator al traseului de consacrare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colo-n pârâu șî be apî!” (Vizureni - Galați). Setea constituie un semnal organic al prezenței nefaste, asemenea somnului care îi covârșește pe eroii care păzesc stâlpul lumii devastat de ființe misterioase ori pe flăcăul care așteaptă în poala fecioarei ivirea balaurului antropofag. O diferență pare însă necesară: somnul acționează ca marcă fiziologică a intruziunii maleficului în planul ordonat, pe care îl contaminează cu morbul inanimării specifice (leul ori cerbul falnic din colinde aromesc pe celălalt tărâm), în timp ce setea este efectul pătrunderii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
conține forța generatoare de cosmos de la prima ordonare a lumii și pe cele ale eroilor culturali. O caracteristică în plus a lui ophis primigenius este cea de agresor periodic al socialului, ceea ce conduce la nevoia înfrângerii lui repetate. Precum un „balaur de cetate”, el își ia birul în forma unei vaci grase și a unei fecioare. La fel cu cerbul din colinde ce distruge viile și ogoarele, actul devine o provocare a umanului și un test dacă oamenii se mai ridică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mi te prindea groaza!/ Loc sub talpă nu-mi avea./ De la zece ani pleca,/ De sub talpă el ieșea,/ Casa trei zile urla!/ El, măre, unde-mi mergea?/ În buricul pământului,/ La mijlocul câmpului”. Importantă apare și strânsa legătură a șarpelui cu balaurul, cei doi termeni aflându-se în unele variante într-o relație de sinonimie evidentă: „Pui de șearpe sugă-mi-te,/ Pui de șearpe balauri/ Cu ochii ca de taurî,/ Cu trei coade de aur!”, „Că iată se pomenea/ C-un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]