5,546 matches
-
putere. România În această perioadă este adesea tratată ca o putere de status quo, care alege să echilibreze tentativele regionale de destabilizare a balanței de putere subsistemice din partea Bulgariei așa cum s-a Întâmplat În cazul celui de-al doilea război balcanic (1912-1913) sau În timpul Republicii Ungare a Sfaturilor (1918-1919)1. Cu toate acestea, privită În ansamblu, politica de securitate românească În perioada 1878-1918 este una a unui stat revizionist moderat, care ridică unele pretenții teritoriale În raport cu cel puțin trei dintre vecinii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ca echilibrator al balanței de putere din propriul său subsistem - În raport cu puterile de rangul său -, ca bază a unei relații privilegiate cu marile puteri ale subsistemului În vederea consolidării securității naționale. De pildă, implicarea României În cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) reprezintă clar o decizie de balansare Împotriva Bulgariei care prin câștigarea războiului, putea să ajungă să domine spațiul balcanic și să devină o rivală strategică pentru România - ceea ce ar fi periclitat fragila balanță de putere din regiune de care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
privilegiate cu marile puteri ale subsistemului În vederea consolidării securității naționale. De pildă, implicarea României În cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) reprezintă clar o decizie de balansare Împotriva Bulgariei care prin câștigarea războiului, putea să ajungă să domine spațiul balcanic și să devină o rivală strategică pentru România - ceea ce ar fi periclitat fragila balanță de putere din regiune de care România considera că atârnă securitatea sa națională, garantată În acel moment de relația privilegiată a acesteia cu Puterile Centrale (Miroiu
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
toată această perioadă, Începând cu 1878, un stat revizionist moderat, Îndeosebi În ceea ce privește frontierele de vest, est și nord-est. În privința părții sudice a subsistemului, România practica mai degrabă o politică de status quo, cu precădere după cel de-al doilea război balcanic (1912-1913) În urma căruia raporturile de forțe Între ea și Bulgaria În special s-au stabilizat, România devenind arbitrul și echilibratorul acestei regiuni a subsistemului. Ca atare, momentul 1916 a pus România În fața unei decizii În ceea ce privește ordinea priorităților sale de politică
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
edit., București, 1998, Modernism / postmodernism: o ipoteză, Cluj-Napoca, 2003; Poezia patriotică românească, București, 2001; „Mihai Eminescu, poet național român”. Istoria și anatomia unui mit cultural, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Marianne Mesnil, Assia Popova, Etnologul între șarpe și balaur. Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997 (în colaborare cu Ana Mihăilescu); Charles Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, îngr. în colaborare cu Raluca Lupu, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Ioana Em. Petrescu, Eminescu și lirica românească de azi, TR, 1990, 24; Mircea Mihăieș, Eminescologia
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
Fire ambițioasă de aventurier îndrăzneț și duplicitar, bun poliglot (cunoștea sârba, maghiara, turca, germana, latina și slavona), B. se lansează într-o complicată carieră politico-diplomatică, avându-l, mult timp, drept mentor și eminență cenușie - în planurile de eliberare a popoarelor balcanice de sub stăpânirea turcească și de creare a unui stat sârbesc sub conducerea sa - pe mai vârstnicul său frate, Sava Brancovici, mitropolitul Ardealului. Interpret pe lângă capuchehaia principelui Transilvaniei, Mihail Apafi, la Poarta Otomană, între 1663 și 1667, pleacă, în 1668, cu
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
și de personalitățile de la Curtea munteană (Radu Năsturel, Constantin Brâncoveanu și stolnicul Constantin Cantacuzino), se dedică operelor de istorie și traducerilor. Pentru serviciile aduse imperialilor este înnobilat baron (1683) și conte (1688). În 1689, când trupele austriece pătrund în Peninsula Balcanică, se considera, fără realism politic, aproape de împlinirea proiectului de a reînvia despotatul sârbesc. După descoperirea legăturilor sale cu Rusia, este arestat în 1689 la Kladova și rămâne, până la sfârșitul vieții, prizonierul Habsburgilor, la Viena și, din 1703, la Eger. Prima
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
biciul în mână și cu aceeași întrebare pe buze: „nu e nimeni aici?” Istoria se repetă. Comedia, cu multe absurdități calculate, se transformă într-o meditație despre violență și umilință în istorie. În Chițimia apare și un filosof particular, variantă balcanică a psihanalistului de profesie. El dă consultații la domiciliu și vindecă prin mijloace barbare pe indivizii ce suferă de obsesia dublului. Însă toate aceste fapte ieșite din comun (toți ironiștii au cultul faptului de excepție și sunt, ca I. L. Caragiale
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
de unde ar fi fost preluată de lăutari și folclorizată, ideea poate fi acceptată numai în cazul textelor cu subiecte din viața de Curte: Dobrișan, Vartici, Radu Calomfirescu. B. românească nu poate fi doar rod al unei influențe străine, fie ea balcanică sau apuseană, deși există, desigur, interferențe, chiar un fond comun de motive în folclorul țărilor balcanice. Se cunosc teme baladești de circulație europeană sau chiar mai largă, adaptate la specificul național, care pot fi explicate prin poligeneză sau prin migrația
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
textelor cu subiecte din viața de Curte: Dobrișan, Vartici, Radu Calomfirescu. B. românească nu poate fi doar rod al unei influențe străine, fie ea balcanică sau apuseană, deși există, desigur, interferențe, chiar un fond comun de motive în folclorul țărilor balcanice. Se cunosc teme baladești de circulație europeană sau chiar mai largă, adaptate la specificul național, care pot fi explicate prin poligeneză sau prin migrația motivelor. Unele motive sunt răspândite pe zone mai restrânse (spațiul balcanic, de pildă) sau chiar numai
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
de motive în folclorul țărilor balcanice. Se cunosc teme baladești de circulație europeană sau chiar mai largă, adaptate la specificul național, care pot fi explicate prin poligeneză sau prin migrația motivelor. Unele motive sunt răspândite pe zone mai restrânse (spațiul balcanic, de pildă) sau chiar numai într-o singură cultură. Specific românești sunt Miorița, Dolca, Pintea ș.a. Spre deosebire de literatura occidentală cvasifolclorică a minnesingerilor și meistersingerilor, a truverilor și trubadurilor, b. românească este neîndoielnic izvorâtă din mediul popular, iar față de creațiile nordicilor
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Ștefan Bănulescu a subțiat sângele personajelor sale din Metopolis până la desăvârșita lui transformare în apă, ținând cont de vechimea acestui sânge, consemnată în valori numismatice și arheologice, spre a-l trezi apoi iarăși la o utopică existență, în desimea aerului balcanic. De aceea, sub fantasmagoria vehementă a numelor și poreclelor actuale se citește raționamentul obosit al oțiumului antic. Acesta este sensul cel mai adânc al utopiei lui Bănulescu, căreia îi corespunde și o viziune istorică în planul ficțiunii. I. NEGOIȚESCU SCRIERI
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
3. Reducerea ofertei Începând cu anul 1990, factori precum poziția geografică, deschiderea frontierei de stat și, nu în ultimul rând, conflictele militare din Irak, Afganistan și fosta Iugoslavie au făcut ca țara noastră să devină un segment activ al „Rutei Balcanice” de traficare a stupefiantelor și precursorilor, iar în ultimii ani și o piață de desfacere a drogurilor. În prezent România reprezintă principalul tronson al celei de-a doua „Rute Balcanice” de transport al drogurilor către Europa Occidentală, care pornește din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ca țara noastră să devină un segment activ al „Rutei Balcanice” de traficare a stupefiantelor și precursorilor, iar în ultimii ani și o piață de desfacere a drogurilor. În prezent România reprezintă principalul tronson al celei de-a doua „Rute Balcanice” de transport al drogurilor către Europa Occidentală, care pornește din Turcia, traversează Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Cehia, până în Germania și Olanda. O altă variantă a celei de-a doua „Rute Balcanice”, care include și un tronson maritim, este: Istanbul-Constanta-București
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
principalul tronson al celei de-a doua „Rute Balcanice” de transport al drogurilor către Europa Occidentală, care pornește din Turcia, traversează Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Cehia, până în Germania și Olanda. O altă variantă a celei de-a doua „Rute Balcanice”, care include și un tronson maritim, este: Istanbul-Constanta-București, spre Ungaria. Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude și alte variante care să vizeze România, depistarea acestora depinzând în mare măsură de abilitatea instituțiilor implicate în combaterea traficului și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lui A. e publicat de A. I. Iațimirski, în 1908, și peste doar un an, de I. Bogdan, la București. Ar aparține, de asemenea, cronicarului transcrierea în medio-bulgară a unei cărți apreciate a intra în patrimoniul istoric și hagiografic al „Bizanțului” balcanic, Viețile regilor și episcopilor sârbi, un monument, transmis din secolul al XIV-lea, al scrisului sud-dunărean. SCRIERI: Letopisețul lui Azarie, tr. și publ. Ion Bogdan, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXI, 1908-1909; reed. în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI publicate
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
, revistă a Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, apărută la București, anual, între 1938 și 1945. Director: Victor Papacostea; secretar de redacție: Emil Condurachi. Revista își propune să promoveze studiile și cercetările de tip comparatist privitoare la limba, literatura, istoria, cultura, folclorul și etnografia popoarelor balcanice, insistând pe
BALCANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285579_a_286908]
-
și Cercetări Balcanice, apărută la București, anual, între 1938 și 1945. Director: Victor Papacostea; secretar de redacție: Emil Condurachi. Revista își propune să promoveze studiile și cercetările de tip comparatist privitoare la limba, literatura, istoria, cultura, folclorul și etnografia popoarelor balcanice, insistând pe elementele moștenite din fondul traco-ilir sau din latină și scoțând în evidență eventualele interferențe și similitudini. Încă din primul număr, Th. Capidan scrie despre „romanitatea balcanică”, Sever Pop despre lucrările la Atlasul Lingvistic, Emil Petrovici despre elementele slave
BALCANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285579_a_286908]
-
tip comparatist privitoare la limba, literatura, istoria, cultura, folclorul și etnografia popoarelor balcanice, insistând pe elementele moștenite din fondul traco-ilir sau din latină și scoțând în evidență eventualele interferențe și similitudini. Încă din primul număr, Th. Capidan scrie despre „romanitatea balcanică”, Sever Pop despre lucrările la Atlasul Lingvistic, Emil Petrovici despre elementele slave de origine savantă în română, Nicolae Drăganu despre toponimie și onomastică, Nestor Camariano despre opera lui Rigas Velestinlis, iar Victor Papacostea despre legăturile dintre românii nord-dunăreni și cei
BALCANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285579_a_286908]
-
instructiv-cordială, verva păstoasă, duhul boem și destins al unui București de odinioară: lume pestriță, cafenele, simigerii (a lui „Kir Sotir”, „la Agop”, în Calea Moșilor), instituții cu faimă și oameni „cari au fost”, agitația de o clipă a urbei, ambianța balcanică. Trecerea timpului pune surdină, atenuând din exuberanțele comice, în Bună dimineața, băieți! (1972), unde disputa ingenuă clasă-catedră e ecou târziu din Cișmigiu et Comp. SCRIERI: Din țara basmelor, București [1924]; Un plagiat ardelenesc după romanul „Ciocoii vechi și noi” al lui
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
1936, funcționând apoi ca lector de limba neogreacă pe lângă Catedra de literatură română veche a aceleiași facultăți (1937- 1939). În 1938 își susține teza de doctorat, sub îndrumarea lui N. Cartojan. Din 1943, odată cu înființarea Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, își continuă activitatea didactică la Școala de limbi slave și orientale a acestui institut, precum și pe cea de cercetător științific, până în 1963, la institutul care devenise între timp Institutul de Istorie „N. Iorga”. Din 1963, după înființarea Institutului de Studii
CAMARIANO-CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]
-
marilor căi de comunicație europene și între țările producătoare și cele cunoscute că se confruntă acut cu fenomenul consumului de droguri. Dacă la începutul anilor ’90 România era eminamente țară de tranzit al drogurilor, când treptat s-a prefigurat ruta balcanică de trafic al substanțelor stupefiante, având ca destinație state vest-europene, în prezent și pe teritoriul nostru național s-a dezvoltat rapid o piață profitabilă de desfacere a drogurilor. În contextul eforturilor actuale depuse pe plan mondial pentru contracararea terorismului și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pentru care fenomenul în cauză s-a manifestat sporadic și fără consistență. Tranziția spre o societate democratică, deschiderea totală a frontierelor de stat, trecerea la economia de piață, precum și poziția geografică au constituit factori determinanți în includerea României în „ruta balcanică” de traficare a drogurilor, dinspre țările producătoare către cele consumatoare. România tinde să devină o adevărată placă turnantă și să rămână, în mod preponderent, un loc de tranzit cvasiobligatoriu pentru traficanții de droguri. Astfel, căile rutiere care pornesc din Afganistan
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
România tinde să devină o adevărată placă turnantă și să rămână, în mod preponderent, un loc de tranzit cvasiobligatoriu pentru traficanții de droguri. Astfel, căile rutiere care pornesc din Afganistan trec prin Istanbul, Sofia, București sau Belgrad și părăsesc regiunea balcanică, îndreptându-se către Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania și Olanda. Evoluția traficului și consumului de droguri, precum și volumul capturilor realizate în ultimii 2 ani ne îndreptățesc însă să concluzionăm că România este pe cale de a deveni o nouă „piață de desfacere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
românești în context sud-est european. Publică studii care, întemeiate pe cunoașterea desăvârșită a textelor, în mare parte inedite, și a situației literaturilor europene, mai ales a celor învecinate, se concretizează în cercetări privind tradiția și importanța școlii românești de studii balcanice (Les Études sud-est européennes en Roumanie. Guide de documentation, 1966), cât și modernizarea gândirii și structurilor culturale în Europa de sud-est în secolele XVII-XVIII. În domeniul istoriei românilor contribuie cu Brève histoire de la Roumanie (1977), Locul românilor în istoria universală
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]