2,069 matches
-
ușii și aruncatul unei priviri înăuntru, însă a văzut atâtea lucruri familiare lui, că se și speriase, așa că cel mai bine-ar fi să ne apucăm de treabă repede, fiindcă sunt destul de multe de scos. Zsolt o și pornise spre baracă, chemându-mă și pe mine, eu nu prea aveam chef, dar nici să mă-mpotrivesc nu-mi convenea, ei, și cum ne îndreptam noi spre baracă, câinii și-au ciulit urechile, au început să mârâie, și de-abia atunci am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de treabă repede, fiindcă sunt destul de multe de scos. Zsolt o și pornise spre baracă, chemându-mă și pe mine, eu nu prea aveam chef, dar nici să mă-mpotrivesc nu-mi convenea, ei, și cum ne îndreptam noi spre baracă, câinii și-au ciulit urechile, au început să mârâie, și de-abia atunci am băgat de seamă că toți aveau o ureche tăiată, iar caporalul s-a răstit la ei să se așeze, că noi nu trebuie să fim păziți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
se clintească, iar eu m-am gândit că tot e bine că Zsolt m-a ales pe mine și nu pe Jancsi sau pe Csabi, pentru că înăuntru măcar de câini nu trebuie să ne fie frică. Când urcam spre ușa barăcii pe cărămizile pe post de trepte, mi-am adus aminte ce spusese Csabi despre fantome și-am simțit cum mi se moaie picioarele și mă fac moale ca o cârpă, m-am uitat la câini și m-am agățat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
început n-am prea văzut nimic, doar prin ușă pătrundea o geană de lumină, iar eu stăteam chiar în ușă, acoperind-o pe jumătate, dar când Zsolt a smuls prelata veche de la geam, s-a putut vedea destul de bine, în baracă era, într-adevăr, o harababură de zile mari, în mijlocul încăperii, pe un taburet, trona un gramofon cu o pâlnie uriașă, în jur podeaua era plină de ziare mototolite, cutii de conserve și sticle de bere, m-am și împiedicat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
zis lui Zsolt să mă ajute, și așa, în doi, am reușit s-o urnim până la ușă, Zsolt mi-a spus că dacă-i așa al dracului de grea, s-o lăsăm la urmă, ei, și atunci am văzut că baraca se golise aproape pe de-a-ntregul, înăuntru, lângă un perete, mai rămăsese doar un prici din scânduri, sprijinit pe niște cărămizi, Zsolt a adunat de pe el rufăria de pat și pătura jegoasă, a luat și una din scânduri, cărându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pe jos, lângă celelalte, numai că apoi m-am răzgândit și mi-am băgat-o în buzunar. După ce am aruncat pe ușă și ultima scândură de la prici, am apucat canistra și am ieșit și noi, cu chiu cu vai, din baracă, fiul lui nea Vasile stătea tot acolo, pe scaunul de camping, scărpinând unul dintre câini pe ceafă, în timp ce Jancsi și Csabi adunau boarfele într-o grămadă. De cum a dat cu ochii de noi, caporalul ne-a cerut să-i ducem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
am putut lua parte, măcar atât să facem și noi, să-i aducem un ultim pios omagiu, cum om putea și noi, iar acum o să ne arate el cum fac mocanii o mămăligă-mămăligă adevărată, unul să se ducă-n spatele barăcii după lemne, iar ceilalți să-l ajute să desfacă pungile și valizele ca să sorteze, în sfârșit, tot calabalâcul ăsta, așa că ne-am apucat atunci să golim pungile, am aruncat conținutul, hăinărie și petice, pe jos, am deschis pe rând și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
apoi, copil, crezuse multă vreme că și taică-su va fi fost, în taină, vreun rege detronat spre binele norodului. Între timp se-ntorsese și Jancsi cu apa, și Csabi cu trei bucăți mari de lemne. Caporalul a scos de sub baracă un ceaun înnegrit de funingine, a turnat în el vreo doi litri de apă din găleată, aruncând restul pe jos, apoi a răsturnat găleata, a scos din buzunar un briceag, a înfipt de vreo trei ori lama cuțitului în fundul găleții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a privit câteva clipe, apoi împingând cu piciorul ligheanul vechi de tablă al lui nea Vasile spre noi, ne-a spus că ne mai cere o ultimă favoare, ar dori să luăm fiecare câte-o cârpă și să spălăm puțin baraca pe dinafară, doar cât să i se vadă culoarea de-nceput, până atunci el o să facă focul sub ceaun, iar apoi, după datină, o să facem sfânta pomenire. Ligheanul l-am luat eu, apa din puț avea o culoare plumburie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
apa asta dintâi, pe urmă l-am umplut din nou, mai grijuliu, și l-am dus celorlați, Csabi mi-a pus în mână o cravată mototolită, eu am muiat-o în apă, apoi am început să frecăm pereții exteriori ai barăcii, Zsolt mi-a șoptit că suntem norocoși că nu interiorul trebe să-l spălăm, iar eu i-am șoptit la rându-mi că tare mi-e teamă c-o s-o facem și pe asta, dacă depinde de câinii ăia blestemați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
să ajungem acolo, să avem și noi profitul nostru, dar Zsolt n-a mai spus nimic, și-a aruncat cârpa în lighean, a oftat adânc, apoi a luat-o, a stors-o de apă și a continuat să frece peretele barăcii. În timp ce noi lucram, caporalul ședea pe scaun, răsfoind cartea aia groasă de istorie, deodată am văzut că s-a ridicat în picioare, a aruncat cartea pe jos, a turnat peste ea mai bine de un litru de spirt și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
îl amenința cu creanga, câinele se ferea de lovitură fără să se uite la el, îi ocolea scaunul, se culca apoi la loc lângă ceilalți doi câini, peste un timp un altul se ridica și dădea o tură în jurul caporalului. Baraca era la fel de cenușie ca atunci când începusem s-o spălăm, deși am îndepărtat o parte din mizerie, apa din lighean se înnoroise, nici n-am mai muiat cârpele în ea, am văzut că și ceilalți se uitau mai mult la caporal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mai atenua din gustul amar de fum, au mâncat și ceilalți, a mai luat și caporalul o bucată, apoi și-a dus borcanul la gură, a băut pe nerăsuflate tot spirtul din el, după care l-a trântit de peretele barăcii, de țăndări s-a făcut, și a strigat că e-n regulă, de plâns, am plâns destul, acum să petrecem, să nu privim în urmă, numai spre viitor, tot înainte, apoi a luat o placă din maldărul de lucruri, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
vedeam pe caporal aruncându-și cârjele, ridicând canistra de benzină pe care o îmbrățișa ca pe-o femeie, dansând într-un picior, învârtindu-se, era cât pe-aci să cadă, dar continua să păstreze ritmul muzicii, s-a dus la baracă, a deșurubat capacul canistrei și, sărind în continuare într-un picior, a început s-o golească peste baracă, mirosul spirtului s-a amestecat cu mirosul de pământ, era foarte puternic, între timp canistra se golise, caporalul a aruncat-o cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dansând într-un picior, învârtindu-se, era cât pe-aci să cadă, dar continua să păstreze ritmul muzicii, s-a dus la baracă, a deșurubat capacul canistrei și, sărind în continuare într-un picior, a început s-o golească peste baracă, mirosul spirtului s-a amestecat cu mirosul de pământ, era foarte puternic, între timp canistra se golise, caporalul a aruncat-o cât colo și a căzut pe spate, placa ajunsese la capăt, deodată s-a făcut liniște deplină, Jancsi n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
păreau un fumegai cenușiu, prin care, ca printr-o pâclă, am văzut cum caporalul, întins la pământ, scoate o cutie de chibrituri, încercând să aprindă unul, însă i-a luat foc toată în mână, și atunci a aruncat-o spre baracă, strigând că lumea întreagă ar trebui incendiată, toată lumea asta de căcat, să ardă până la capăt, și atunci flăcările, de-a lungul dârelor de spirt, au cuprins baraca, au mușcat din lemnărie, totul ardea, trosnind, cu vâlvătaie galbenă, caporalul era tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
i-a luat foc toată în mână, și atunci a aruncat-o spre baracă, strigând că lumea întreagă ar trebui incendiată, toată lumea asta de căcat, să ardă până la capăt, și atunci flăcările, de-a lungul dârelor de spirt, au cuprins baraca, au mușcat din lemnărie, totul ardea, trosnind, cu vâlvătaie galbenă, caporalul era tot acolo, la pământ, și-a întins mâna, cu chiu cu vai a scos de sub roata barăcii icul care-o ținea în loc, și atunci baraca-n flăcări s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și atunci flăcările, de-a lungul dârelor de spirt, au cuprins baraca, au mușcat din lemnărie, totul ardea, trosnind, cu vâlvătaie galbenă, caporalul era tot acolo, la pământ, și-a întins mâna, cu chiu cu vai a scos de sub roata barăcii icul care-o ținea în loc, și atunci baraca-n flăcări s-a zguduit și a luat-o domol la vale, spre puț, caporalul a dat să se ridice dar, fără cârje, n-avea de ce să se sprijine, așa că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
spirt, au cuprins baraca, au mușcat din lemnărie, totul ardea, trosnind, cu vâlvătaie galbenă, caporalul era tot acolo, la pământ, și-a întins mâna, cu chiu cu vai a scos de sub roata barăcii icul care-o ținea în loc, și atunci baraca-n flăcări s-a zguduit și a luat-o domol la vale, spre puț, caporalul a dat să se ridice dar, fără cârje, n-avea de ce să se sprijine, așa că s-a întins la loc, pe pământ și, întors pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a luat-o domol la vale, spre puț, caporalul a dat să se ridice dar, fără cârje, n-avea de ce să se sprijine, așa că s-a întins la loc, pe pământ și, întors pe-o rână, privea cum se rostogolește baraca în apă și cum flăcările se sting, sfârâind, baraca însă nu s-a scufundat cu totul, partea de sus a continuat să ardă, plutind spre mijlocul apei și oprindu-se apoi, în timp ce flăcările se răsfrângeau, roșii, în oglinda cenușie-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a dat să se ridice dar, fără cârje, n-avea de ce să se sprijine, așa că s-a întins la loc, pe pământ și, întors pe-o rână, privea cum se rostogolește baraca în apă și cum flăcările se sting, sfârâind, baraca însă nu s-a scufundat cu totul, partea de sus a continuat să ardă, plutind spre mijlocul apei și oprindu-se apoi, în timp ce flăcările se răsfrângeau, roșii, în oglinda cenușie-a apei, de parcă însuși puțul ar fi ars, iar caporalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dintr-un port îndepărtat; studenți și jurnaliști. Doi poeți și un romancier; pictori; dintr-o țară învecinată soseau grupuri organizate. Cele trei hanuri s-au dovedit neîncăpătoare. La marginea așezării au apărut corturi. Un întreprinzător a ridicat la repezeală două barăci, apoi încă una. Cei veniți închiriau locuri cu noaptea, cu săptămâna, cu luna, chiar și pe timp mai îndelungat, fiindcă erau unii care doreau să asiste la două evenimente consecutive pentru a fi mai siguri de adevăr. La bodegă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
explică faptul că Rakovschi cu echipa lui a fost arestat la timp și închis la Galata, pe una din colinele Iașiului, unde este Mănăstirea lui Petre Șchiopu. Dar numărul rușilor, în proces alert de bolșevizare cu centrul sovietic=comandament în barăcile de la Socola-Iași, l-au eliberat. Savel și-a împrospătat documentarea cu Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919, ediția 1989, a truditorului în știință Constantin Kirițescu, unde mai află că la 1 Mai comitetul bolșevic l-a eliberat pe Cristian Rakovschi
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
din Rhetia Din ziua în care armata îl adoptă cu numele Caligula, „Cizmuliță“, soldații și ofițerii începură, fiecare în felul lui, să se ocupe de educația sa. Astfel el descoperi, dincolo de cel mai îndepărtat punct al castrului, un grup de barăci. Era plin de femei, dar acestea nu semănau cu sclavele sau cu libertele mamei sale, care se puteau deplasa doar în spațiul praetorium-ului, cu părul strâns și mâinile albe. Femeile acestea intrau și ieșeau din barăci pe jumătate dezbrăcate, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
castrului, un grup de barăci. Era plin de femei, dar acestea nu semănau cu sclavele sau cu libertele mamei sale, care se puteau deplasa doar în spațiul praetorium-ului, cu părul strâns și mâinile albe. Femeile acestea intrau și ieșeau din barăci pe jumătate dezbrăcate, cu părul în vânt, desculțe, râdeau tare, se spălau în aer liber; părea că toți soldații le cunoșteau, fiindcă veneau în grupuri și se duceau înăuntru cu ele. Privea prin găurile din gard, până când una dintre femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]