3,080 matches
-
pus pe un proțap la foc puternic de vreascuri uscate. Grigoruță s-a mai ales, în plus, cu pielea berbecului. Dar de plâns a continuat să plângă în timp ce tovarășii ruși înfulecau carnea mai mult crudă decât friptă, codimentată însă din belșug cu votcă de-a lor. După ce n-a mai rămas decât oasele din bietul Vasilică, rușii și-au înhămat caii la atelaje și au pornit, urcând în grabă Dealul Morilor, către ținta fenală, Berlinul. - Și totuși am avut și colegi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Broadchest (Pieptoasa), inventat pentru ea din rațiuni de securitate. Iarăși, cînd s-a mai pomenit ca o Bond girl să nu vrea să poarte un nume sugestiv ? Ce, Pussy Galore făcea fițe pentru că o chema Pussy Galore ? (Galore înseamnă din belșug ; cu pussy sînt convins că vă descurcați.) Răspunsul este că Vesper (Eva Green) nu e o Bond girl tipică, ci o femme fatale clasică, a cărei menire este să descopere puțina umanitate care i-a mai rămas lui Bond și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
destinele către zorii timpurilor noi! Nimic n-ar fi fost cu putință, după cum ne dăm bine seama, fără crearea regimului nostru democrat popular. Milioane de oameni ai muncii muncesc cu râvnă și dragoste în Republica noastră, care le-a dat belșug și știință de carte, care le-a dat unul din cele mai neprețuite bunuri morale, mândria omenească. Iată de ce, odată cu slava adusă luptătorilor din acele timpuri ale Unirii, ridicăm de o mie de ori slavă Republicii noastre, partidului nostru care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe care o cultivăm cu toată ardoarea, implicând cunoașterea istoriei poporului român și a naționalității conlocuitoare de pe cuprinsul țării, se conjugă și se întregește cu devotamentul pentru partid, cu prețuirea pe care o acordăm jertfelor ce le-au dat din belșug comuniștii pentru independența țării și progresul său social.“ (România liberă, 26 decembrie 1975) GEORGESCU Nicolae, scriitor „Putem gândi la «libertate» fără ca în gândul nostru să nu se înnoade mari coloși industriali ce ne garantează această libertate, uzinele, fabricile, centralele electrice
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
literare, august 1989) JIANU Nicolae, prozator „Îmi îngădui să cred că aceasta este steaua bunei speranțe în care a crezut comunistul Nicolae Ceaușescu. Trăind sub raza acestei stele fericite, să poarte încă mulți ani lupta pentru dreptate și adevăr, pentru belșugul și bucuria celor peste douăzeci de milioane de suflete ale României.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) JINGA Ioan, conf. univ. dr. „Arborând generoasa, dar dificila problematică a educației prin muncă și pentru muncă, educatorii din Capitală contribuie la transpunerea în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
promisiunilor și viselor noastre, un imens teritoriu al viitorului. Este ogorul fertil în care semănăm sămânța speranței și a încrederii, cu gândul la recoltele viitoare. Ne place să le privim și să ne punem nădejde în ele, sperând cu ardoare belșugul, frumusețea și mărirea patrie pe culmile socialismului și comunismului.“ (Tribuna, 13 octombrie 1977) ȘTEFAN Ion C. „Spre piscul păcii ce vital ne cheamă, Sculptând un ideal pe tricolor; Ni-i patria de a pururi bună mamă, Ne e partidul brav
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cartea-n hârtie de salam de vară și să scrie pă pachet că-ț trimite rețete de cum să faci bulionu. Adicătelea țeapă că așa ie bine. Că alfel ț-o fură poștașu și nu ț-o mai aduce. Jurnal imaginar Belșug Paznicul ridică bariera. Îl întreb dacă aici e petrecerea, iar el aprobă din cap, plictisit. Intru pe o alee strâmtă și văd câteva mașini parcate. Parchez și eu. Mă uit la ceasul de la bord. Unșpe și cinci. Coborâm. Clădirea e
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și supuși unor forme nerușinate de abuz psihologic, fizic și sexual. (cifrele sunt din 1995; astăzi sunt mult mai mari). Realitățile sunt mult mai triste și grave decât ne putem imagina: „Lumea este divizată între cei care se bucură de belșug și cei care trăiesc într-o sărăcie dezumanizantă, în servitudine și nesiguranță economică. În timp ce directorii celor mai mari corporații, bancherii din domeniul investițiilor, speculanții financiari, atleții, celebritățile dau gata venituri anuale de mai multe milioane de dolari, aproximativ un milion
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
exagerări de ocazie, unei cariere științifice aparte și de lungă durată. Și, mai mult decât atât, Istoria de față se recomandă de la sine drept un model, așa cum ar fi de preferat să avem pentru toate localitățile însemnate, ce acoperă din belșug harta Țării Românești, tot astfel precum dispunem în cazurile Iașilor și Bucureștilor, Brașovului și Clujului, Craiovei și Constanței, Focșanilor și Chișinăului, Bârladului și Sucevei, iar, nu în cele din urmă, Turnului Severin și ilustrei Alba Iulia. Fie numai pentru atâtea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
loc însemnat în activitatea târgoveților. Se vindeau miere, ceară, cai și, mai ales, vestiții boi de Fălciu - cunoscuți până în nordul Europei, la Marea Baltică și în sud până la Veneția -, brânză și unt, seu și lână, carne afumată și pește. Era din belșug la Huși pastramă de berbecuți, de vacă și chiar de capră și gâscă. Mulți negustori însoțeau convoaiele curții domnești și pe ale armatei. În secolul al XV-lea, apar în documente mai mulți negustori din Huși: un Dragușan, un Simon
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolic de Argeș, în provinciile Moldova și Valahia în 1599. Aflat în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte mare, îmbelșugată și mănoasă și populată, cu multe orașe și sate, cu munți puțini și multe păduri și având din belșug tot felul de vietăți”. În 1620, Charles Joppecourt, ostaș și cărturar, consemna impresiile sale de călătorie: „Teritoriul țării este foarte bogat în de toate, udat de izvoare frumoase și mănoase, râuri care-l fac tot mai roditor în grâu și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe care o mărturisesc credincioșii și azi”. Târgul și-a păstrat numele, iar satul menționat mai sus s-a numit Szent Jeronimus (azi satul Ghermănești, com. Drânceni, jud. Vaslui). Deși nu se produce vin (!!!), scrie misionarul nostru, se găseau din belșug tot felul de fructe, mai ales castane (!), nuci și alune, cu care se făcea anual un negoț însemnat. Într-un alt raport, intitulat Relație despre misiunea din Moldova, Giovanni Hrisostomo dei Giovanni (1722-1768) remarca venitul mic al celor patru misionari
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scuture pălăria, hainele, buzunarile de zăpadă. Avea un aer cât se poate de caraghioz. Ce-ai pățit, Costică? Îl întreabă Vadana. Nimic! Ia mi-a dat pușca o palmă și mi-am, pierdut echilibrul. Da, bine, prea o încarci din belșug. Apoi, dacă vrai ca pușca să te hrănească, trebuie s-o hrănești Acesta era unul din sănătoasele principii vânătorești ale lui Costică Șuțu. Mai bine să-ntreacă decât să nu ajungă, gândea el la facerea cartușilor și astfel aluneca totdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aninată de brâu, o legendă în carne și oase, o rămășiță uitată de moarte a moravurilor patriarhale dispărute, Barbu, pe care Alecsandri l-a cântat, care a cântat și el la mesele multor boieri și fii de boieri, pe când era belșug în țară, de-i curgeau galbenii nenumărați în cobză. Să trăiți, boieri dvs.!..., zise el. Eu sunt Barbu Lăutarul Starostele și cobzarul, Ce-am cântat pe la domnii Și la mândre cununii. Cânta Barbu, cânta parcă n-avea capul înzăpădit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
el știa cum, de câteva grăunțe, pe care le împărțea cu duioșie tuturor celor din jur, fiecăruia câte puțină Acestea, coapte pe o tablă ruginită în pădurea prietenoasă a școlii, ori chiar, uneori, câteva ghinde prăjite pe jăratec, aflate din belșug la poalele falnicilor stejari ce ne înconjurau și (aș adăuga astăzi nostalgic) de parcă ne ocroteau, ne astâmparau foamea.Astăzi, după mai mulți ani, cele două întâlniri avute la școală, prima în 2000 și cea de a doua în vara lui
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Mihai Viteazul, așa cum făcuseră și pe vremea lui Ștefan cel Mare. Ei, secuii, știu foarte bine ce înseamnă „pasatul unguresc” cu care s-au fript de atâtea ori și, cu toate acestea, acum, pentru un cazan cu gulaș, paprikat din belșug, își zic unguri. Să nu ne mirăm. Și țiganii de la noi și-au luat numele stăpânilor și-i cheamă pe mulți Stănescu! Stăpânirea habsburgică (1699-1918) le-a recunoscut vechile drepturi, dar în acel imperiu multinațional, unde stăpânii erau minoritari, secuii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
multe tragedii în timp, iar aceasta ne dă o mare încredere în noi,pentru a rezista spiritelor și neamurilor străine care sunt gata să profite de nenorocirea altora, respectiv a neamului nostru. Nu am părăsit aceste locuri ispititoare, pline de belșug și frumuse, scrie marele istoric N.Iorga. Chiar la răscrucea furtunilor care bat și vor mai bate în fiecare veac, pentru că suntem la poarta trecătorilor oștilor străine. Suntem un copil al Romei,pierdut în pustiul veșnic înnoit al barbarilor și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
îmbunătățite, piese din arsenalul spiritual, păgân și creștin, fără să fie uitate vechile practici agropastorale. Nașterea Domnului este întâmpinată de obiceiul colindatului, când grupuri de băieți și fete, tineri și tinere adresau gazdelor, cântând la geam, urări de sănătate și belșug. După ce colindele au fost „încreștinate”, textul colindului amintește de momente pline de tensiune și dramatism a nașterii Domnului. Cu același conținut religiosă este și textul pusă pe melodie a obiceiului de mersă cu Steaua. Pe un cadru de lemn în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
caprei, ca animal neastâmpărat (Capra sare masa, iada sare casa!) care se urcă și în arbori ca să mănânce frunze și lăstari. Săriturile caprei îi ajuta pe oameni să „sară” peste ani, să treacă în Noul An, punându-și speranța în belșug și bunăstare. „Capra” era confecționată dintr-o bucată de țol mai rezistent peste care se aplicau felurite accesorii, în special hârtie colorată, încrețită din tăierea cu foarfeca. Capul caprei era confecționat din lemn, și se aplicau două coarne. „Botul” caprei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gazdei de a-i hrăni pe toți cei care-i călcau pragul. Pentru familia de gospodari care primeau cât mai mulți hrămari era o cinste, erau căutați, erau cu vază în sat. Cei veniți la hram urau gazdelor sănătate și belșug, mulțumeau pentru masă și băutură și plecau mai departe, dacă-i țineau puterile. De hram, ziua se organiza horă pentru tineri, iar noaptea era bal pentru toți cei care voiau să participe. De regulă, orchestra care umbla pe la casele oamenilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
harnică și avută este mireasa. Și la plecarea miresei cu zestrea, carul era oprit și iar se plătea. Alaiul de nuntă era însoțit de toată suflarea, copiii ieșeau în întâmpinarea mirilor cu gălețile pline ochi cu apă, în semn de belșug și bunăstare; mirii le răsturnau cu piciorul și aruncau pe josă câțiva bănuți. Cu strigări, muzică, vorbe de duh se ajungea la casa mirelui unde începea jocul pentru cei veniți cu „jocul”, iar gazda continua pregătirile pentru masa nuntașilor cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-iști aruncând glume amenințătoare către scriitorii din Vest: „Mâncați bine, cu rezervă, pentru că pe traseu vor urma și Rusia, și Belarus”. O dureroasă reamintire a unor realități de acasă, pe care atmosfera de aici, situată sub semnul esteticului și al belșugului material, reușise s-o estompeze... Am ieșit pe verandă. Plaja, printr-un crater șerpuitor săpat de valurile oceanului, inundat probabil în perioada fluxurilor, vine până foarte aproape de vilă. Un grup de tineri se prăjeau, abandonați, în soarele puternic al amiezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
furtună peste drumeag. Micul lac acoperit cu lintiță. Pădure franceză bătrână, de care mai văzusem până atunci doar în filmele cu cavaleri după romanele lui Walter Scott sau în ecranizările inspirate din Alexandre Dumas-tatăl. Podgorii și codru. O împărăție a belșugului, a liniștii și a izolării... De la Château Smith Haut Lafitte ne îndreptăm cu iuțeala mașinii spre al doilea obiectiv al acestei duminici: Centrul memorial și de documentare François Mauriac de la Malagar, aflat în apropiere. Complexul cuprinde vechea casă a familiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Sfinte Când povara mă apasă Când povara mă apasă Și când chinul este greu Singur mă Închid În casă Și mă rog lui Dumnezeu. Căci Scriptura ne Învață Că orice Îi cerem Lui Ne va da acum, În viață, Din belșugul Cerului. Când furtuna se-ntețește Și când valurile gem Sufletu-mi se odihnește Cu Iisus și nu mă tem. Căci Scriptura minunată Ne arată cum Iisus Marea-a potolit odată Cu-un Cuvânt ce-atunci i-a spus. Când e
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
drag eu spun lor Dragii mei Să vă Iubiți! Pe Domnul să Îl Slăviți El vă Binecuvântează Mintea El o luminează Inima v-o Întărește Viața El v-o ocrotește! Munca voastră să rodească Înzecită să vă crească Să aveți belșug din plin Ca să Dați la cei ce vin Să vă ceară ajutor Ca s-aveți În toate spor! Voi săracilor când dați Pe Iisus Împrumutați. Că-s plăcuți lui Dumnezeu Cei ce-s milostivi mereu. Din lume noi când plecăm
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]