4,262 matches
-
și doine), A. Vodă, Miron Pompiliu, G. Dem. Teodorescu, Gr. G. Tocilescu, P. Ispirescu, I. Procopovici (doine din Bucovina) și P. Olteanu (doine din Hațeg). Se republică balade din colecția lui At. M. Marienescu, C. D. Aricescu semnează o încercare biografică dedicată lui Iancu Jianu, însoțită de literatură populară închinată celebrului haiduc, și, tot el, un Cântec poporan despre Eliad; anecdote și satire „colportează” Petre Ispirescu și S. Fl. Marian. Numeroase studii de folclor și de etnografie, precum și recenzii despre colecțiile
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
BBC. C. a debutat ca prozatoare cu micul roman Justin, „scris cu o mână foarte exersată” (Alex. Ștefănescu) și purtând girul - prin textul de prezentare imprimat pe coperta a patra - criticului Ov. S. Crohmălniceanu. Fabula narațiunii e o reconstituire ficțional biografică: ultimii ani ai vieții unui personaj din Antichitate, cu existență istorică reală. Este vorba de Iustin, filosof grec trăitor în Palestina, în colonia romană Flavia Neapolis, în secolul al II-lea d. Hr., autor, între altele, al unor Apologii în favoarea
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
mai adăpostește un studiu al lui I. G. Sbiera despre colindele de Crăciun și un articol al lui Aron Densușianu consacrat poeziei populare. Acesta tipărea și o ambițioasă încercare de definire a operei lui Dante, însoțită de un documentat preambul biografic și de traducerea unor fragmente din Divina Comedie. R.Z.
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
București, scoate două volume de poeme în proză, Mentalia (1908) și Cântări pentru inimă (1910), care au suscitat reacții contradictorii din partea criticii. În pofida unor imperfecțiuni de limbaj, acestea cuprind totuși cugetări sensibile și nuanțate. De asemenea, începe publicarea unui dicționar biografic, Figuri contimporane din România (I-III, 1909-1914), ce se anunța deosebit de interesant ca optică și modern din punct de vedere grafic. C. se arată un comentator lucid și plin de vervă al actualității franceze și în același timp un avizat
CORNEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286424_a_287753]
-
este un „damnat”, un crucificat pe altarul îndoielilor, care își asumă cu devoțiune emfatică martiriul incertitudinilor și scrie poemele sacrificial, cu religiozitatea unui „ales” de sorginte romantică. Descoperirea sinelui și a lumii nu se face candid, ci saturată de lecturi, biograficul și livrescul având funcție anamnetică. Din mărturisirea afinităților esențiale, adevărate prezențe formative („Zeii ficși”), nu lipsește G. Bacovia, în descendența căruia se situează C., deși îl deosebesc de bacovianism gesticulația amplă și încrederea în puterea poeziei de a făuri noi
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
Cel dintâi lucru care se observă este că biograful se ferește să-și mitizeze eroul. E, bineînțeles, înțelegător, cordial, din loc în loc patetic, totuși nu ezită să ia distanță și să devină, la nevoie, sarcastic. O atitudine modernă în critica biografică, de regulă apologetică. Încă din prefața ce însoțește Viața lui I. L. Caragiale, din 1940, criticul avertizează: „Interzicându-și caracterul apologetic, biografia nu s-a ferit să aprecieze unele fapte, cu credința că nu a stăruit prea mult asupra lor. Am
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
a poeziei tinere. I-a ironizat în mai multe rânduri pe criticii tineri pentru prețuirea pe care o arată, de pildă, poeziei lui Nichita Stănescu, suspectă, după el, de lipsă de rigoare. Face, în continuare, o erudită critică de tip biografic, deși, într-un articol, se arată dispus să accepte disocierea dintre operă și autor, introdusă în critica modernă de Proust într-un celebru articol împotriva lui Sainte-Beuve: „Disocierea dintre om și operă pare a fi un fenomen intelectual modern. Lucrul
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
când textul este mai apropiat de prezent, intervine memoria criticului. Exegeza se transformă atunci într-o memorialistică spumoasă, inteligentă, pe alocuri, neașteptat, lirică. Astfel sunt scrise paginile despre Păstorel Teodoreanu, Vladimir Streinu, Zaharia Stancu, George Oprescu, Mihail Sebastian, Perpessicius. Critica biografică nu și-a epuizat instrumentele. C. are talentul s-o facă, într-o epocă de terorism metodologic, legitimă și chiar plăcută. C. și-a adunat într-o carte, Dialoguri literare (1987), texte publicate mai întâi în „Flacăra” și „Ramuri”. Dialogul
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Topîrceanu, E. Lovinescu, Ion Barbu ș.a., cu informații noi și portrete foarte reușite. Comentatorul nu evită anecdota, dar nu vrea să fie socotit „un Păstorel al criticii”, cum avertizase într-un articol, ca răspuns la observația că el face critică biografică. Dialoguri literare include texte erudite și delectabile la lectură. Ele reprezintă opera unui om învățat, care n-a obosit, după atâtea decenii de critică literară, să citească și să scrie despre cărți. Sentimentul stăruitor pe care îl ai când citești
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Cioculescu și Vladimir Streinu, colegi de facultate, cărora li se alătură Tudor Șoimaru, C. redactează revista „Kalende” (1928-1929, 1943); pe cei trei îi solidarizează spiritul de independență intelectuală vizând fenomenul literar în perspectivă estetică, dincolo de orice misticism național, de considerente biografice ori de grup. Personalitatea tânărului critic se conturează distinct în cadrul săptămânalului „Vremea”, unde asigură cronica literară (1932-1944); în aceeași calitate e de găsit (între anii 1939 și 1941) la „Revista Fundațiilor Regale”; cum în numărul pe august-septembrie 1941 recentul director
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
ca un colaj suprarealist în culori de melodramă, dar nu fără distanțare autoironică. El își constată ridicolul avântului revoluționar de tinerețe, dar nu-l persiflează și nu-l tratează corosiv: nereușite sunt, aici, dorlotate, privirea se strecoară prin găurile țesăturii biografice și extrage invariabil binele șăgalnic până și din cele mai atroce abdicări de la umanitate. Compusă aluvionar, amețitor și aparent haotic, precum cunoscuta „tablă de materii” caragialiană din Moșii, pagina adună în măsura în care spulberă: luxurianța aluzivă și abundența referințelor adesea antinomice propulsează
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
epocii pașoptiste) ori, dimpotrivă, particulară (analiza Pastelurilor lui V. Alecsandri sau discuția asupra poemului Cântarea României, pentru care C. propune, cu argumente greu de respins, dubla paternitate: Russo-Bălcescu). După monografia Anton Pann din 1964 (unde autorul pune la punct aspecte biografice controversate, analizează și evaluează participativ opera, fără însă a cădea în hagiografie, reface, cu vocație epic-evocatoare, traiectoria vieții poetului într-un București patriarhal și pitoresc), volumul De la Alecsandrescu la Eminescu (1966) vine să-l continue pe cel de debut. De
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
cât mai multe domenii de activitate spirituală. Apar articole cu caracter didactic și pedagogic, versuri neosămănătoriste, poezii populare și câteva recenzii (la volumul Cimitirul Buna-Vestire de Tudor Arghezi și Nu sunt ce par a fi de Ion Minulescu), succinte date biografice despre Panait Istrati. I.H.
CRISUL NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286514_a_287843]
-
rândurile monahilor, în fața Consistoriului, care îl exclude din cin. Viața și-o câștigă de acum înainte cu condeiul. Compune un prolog în versuri pentru „Comoedia” (1911), colaborează la „Rampa” și la revista „Teatru”, îl ajută pe Th. Cornel la dicționarul biografic Figuri contimporane din România (1911), traduce din Dostoievski. În 1913 este redactor-șef la cotidianul lui Al. Bogdan-Pitești, „Seara”; ține rubrica polemică „Tabula rasa”, având ca țintă pe Take Ionescu, Ion I. C. Brătianu, O. Goga, pe socialiști, și cronica teatrală
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
registru reflexiv, care se arată dominant, chiar și în incantațiile elegiace. Tema lirică principală este timpul, ca biografie și ca istorie. Locul reveriilor îl iau interogațiile fără răspuns, neliniștea discretă, sentimentul trecerii inevitabile, presimțirea unui sfârșit al tuturor lucrurilor. Trecutul (biografic, istoric) este pretextul unor „popasuri durute”. Poetul rămâne același artizan al versului, fie că poemul se alcătuiește ca reflecție esopică, fie că ia forma comentariului, descrierii în gust parnasian sau a interogației și parabolei. B. a publicat și două romane
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
, Lotte (5.XII.1907, Cernăuți - 12.IX.1981, București), traducătoare. B., provenind din familia de proprietari Bacinski (la naștere, numele ei era Lucia Bacinski), trăiește primele decenii ale vieții în mediul aristocratic bucovinean. Aceste etape biografice au fost trecute consecvent sub tăcere, din precauție, atât de ea însăși, cât și de alții. Se stabilește în anul 1944 la București. Schimbându-și modul de viață și (se poate presupune) mentalitatea, ea devine o susținătoare angajată a regimului
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
vicii” ale poetului sunt muntele și marea, soarele și azurul, dar și iarba și grâul, toate acestea exaltate cu sentimentul panic al contopirii, probabil catalizat de Lucian Blaga. Despre marele poet, a scris o carte situată, ca factură, între reconstituirea biografică pozitivistă, comentariul critic simpatetic și eseul „poematic-filosofic”, considerat de B. încă necesar într-un moment (1970) de redescoperire euforică a „orizonturilor blagiene”. Cartea conține interesante sugestii interpretative, însă partea cea mai rezistentă se referă la anii lugojeni ai poetului (1924-1926
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
despre o alta ce abia lua ființă. După propria-i mărturie, B. povestește pur și simplu, fără să-și caute cuvintele sau să urmărească efecte de stil. Întâmplările relatate au autenticitatea faptului trăit. Prima carte se menține în zona amănuntului biografic, enumerând cu acuratețe episoade picarești extrase din experiența tânărului profesor, călător în munții Macedoniei sau ai Albaniei. Cea de a doua se constituie într-o tentativă ambițioasă de prezentare a mișcării Junilor turci. Sunt retrăite peripețiile unei revoluții, evenimentele fiind
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
câteva „cărți de cetire” pentru cursul primar. A scris însă mult, enorm chiar, presat de datoria de a furniza material publicațiilor pe care le avea în grijă: schițe, povești, nuvele, romane, scenete și piese de teatru, versuri, articole culturale, note biografice despre autori străini. Traduce și localizează, totodată, din Jacob și Wilhelm Grimm, W. Hauff, J. P. Hebel, Carl Ewald, W. Busch, Christoph Schmid, M. Fiechtl, Max Nordau, H. Chr. Andersen, Edmondo de Amicis, John Ruskin, Hugh Lofting, A. A. Milne
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
regăsesc la nivelul unui singur basm, dar unele dintre ele, cuplate în perechi, sunt obligatorii (de exemplu, funcția VIII - „prejudicierea” și XIX - „remedierea” sau XVI - „lupta” și XVIII - „victoria”). În raport cu schema epică utilizată, se poate distinge între așa-numitele „b. biografice”, care urmăresc eroul de la naștere sau chiar dinainte de naștere, adesea miraculoasă (dintr-un bob de piper, dintr-o lacrimă, dintr-un măr etc.), până la căsătorie și înscăunare, și b. „episodice”, „mai scurte și mai clare”, în care, arată Ovidiu Bârlea
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
numit asesor consistorial și consilier arhiepiscopal, este și un membru important al comitetului Astrei, secretar și prim-secretar al asociației, redactor, între 1892 și 1895, al revistei „Transilvania”. Aici publică articole referitoare la educația prin școală și biserică, numeroase schițe biografice ocazionale, unde panegiristul creionează portrete morale pilduitoare ori sintetizează adecvat activitatea personalității omagiate. Volumul Cuvântări funebrale și memoriale (1889) adună discursuri de această factură, relevând talentul oratorului, iar cele trei volume intitulate Semințe din agrul lui Christos (1898-1899), premiate de
BOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285797_a_287126]
-
zi, totuși, mai degrabă din întâmplare, apropierea aceasta s-a produs în capul meu: fără să fiu întrebat, am început să vorbesc despre Nicolae și Alexandra, despre vizita lor la Paris. Intervenția mea a fost atât de neașteptată, iar detaliile biografice, atât de abundente, încât profesorul a părut încurcat. Chicote nedumerite au străbătut clasa: elevii nu știau dacă trebuia să considere discursul meu un act provocator sau un simplu delir. Dar deja profesorul stăpânea din nou situația subliniind: - Țarul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bombastic al profesiunii de credință urma să dispară rapid. Avea să fie înlocuit de blocul de „hârtie de ciornă”, cumpărat a doua zi cu ultimii mei bani, și pe a cărui pagină am scris pur și simplu: Charlotte Lemonnier. Însemnări biografice. De altfel, chiar în dimineața aceea părăseam pentru todeauna cripta familiilor Belval și Castelot... M-am trezit în toiul nopții. Tocmai îmi trecuse prin minte, ca un trasor, un gând imposibil, smintit. A trebuit să-l rostesc cu voce tare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea cu stresul psihic; influențarea efectivă a simptomelor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
au trecut... de când eu fui silit a mă înstreina de țara mea” (92, p. 543). Or, se pare că anul „înstrăinării” este 1783, dată când Ion Budai-Deleanu pleacă la Viena (1783-1787) și de acolo la Lemberg-Lvov (1788-1820). Aceste câteva amănunte biografice ridică o altă întrebare. De când putea să cunoască Budai-Deleanu cuvântul solomonar ? Cu siguranță, dinainte de anul 1783, când a părăsit pentru totdeauna Ardealul. Și, probabil, din vremea copilăriei sale (1760-1772), în satul natal de pe valea Mureșului, spațiu mirific despre care își
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]