2,387 matches
-
bună, eu sunt rău. Pe când ea se roagă, eu înjur. Pe când ea e cuminte, eu sunt un stricat. Pe când ea stă acasă, eu stau mai mult la cârciumă; eu sunt risipitor, ea-i strângătoare. Și tot ce fac ca să mă birui și să fiu ca ea nu pot să izbutesc. Preotul îl ascultă și apoi îi zise: Ferice de tine, omule că-ți dai seama de asta. Un singur lucru îți mai trebuie: să spui acestea Domnului Hristos și să-i
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
tine, omule că-ți dai seama de asta. Un singur lucru îți mai trebuie: să spui acestea Domnului Hristos și să-i ceri ajutorul. Cum, părinte? Spovedindu-te! Omul îngenunche, se mărturisi Domnului prin duhovnicul său și așa s-a biruit pe sine. 72. Adevărata smerenie La un călugăr bătrân veni într-o zi un frate tânăr, ca să facă ascultare și pe urmă să îmbrace și el haina monahală. Într-una din zile, veni la călugărul bătrân și-i zise: Sunt
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
tind să-și impună interpretările lor ca fiind adevărate. Când toate interpretările sunt adevărate nu mai există, de fapt, nici o interpretare adevărată. Lecția lui Umberto Eco din Limitele interpretării este totuși aceea de a crede că, până la urmă, adevărul va birui și se va impune. In speranța că așa ceva se va întâmpla și cu terorismul românesc din decembrie '89 prezentăm, deocamdată, o parte dintre interpretările despre terorismul românesc smulse lumii virtuale și întrupate de diferiți autori în realitatea românească. 4. Terorismul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ci ca preluare întâmplătoare pentru contextul basmului a unor elemente de credință, de sugestii, de practică. Se crede că fiecare capătă, la naștere, pe lângă "îngerul ursitor" , și "un duh necurat", un diavol, care se află în luptă cu îngerul; după cum biruiește unul sau altul, omul face fapte bune sau rele. Într-o ordine aleatoare, duhurile rele ar fi: Avestița (duh necurat care chinuiește mama și copilul la naștere, numită și Samca, Aripa Satanei), Boglodate (dihănii spurcate care vatămă nou-născutul în timpul nopții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
astfel porcarul câștigă. În aceeași colecție (basmul Dracul din canea), o fată de împărat vrea să-l ia de bărbat doar pe acela care e în stare să reziste la joc mai mult decât ea. Se ivește dracul. După ce o biruie, o preface în stană de piatră, urmând să rămână așa până ce-l va învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta îl închide pe drac prin șiretlic într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori [Ispirescu], un împărat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de tratament mental i s-a inserat ... întreaga și arborescenta problematică a întemeierii. (Vasile Tudor Crețu 68) Domnitorul cruciat Auzind și văzând noi acestea, am luat sabia în mână și cu ajutorul lui Dumnezeu, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut sub ascuțișul sabiei noastre. (Cronica lui Ștefan cel Mare) Mitul întemeietorului cunoaște o ultimă întrupare mitică în figura lui "Alexandru cel Bătrân și Bun", căruia "până azi locuitorii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și caută oarece întâiu pentru el den celea opritoare fapte ale întregăciunii minții; că sângur țiitoriu patemelor iaste gândul. Iară întregăciunea minții iaste biruința pohtelor. Și dentru pohte unele sunt sufletești, altele trupești, și acestora amândurora gândul să arată a birui. (Ion Zoba din Vinț. Pentru sângurul țiitoriul gând. BAR, CRV 86: 740 II, 741 I) Simbolistica "recipientului [a trupului, n.n.] și a habitatului" (în terminologia lui Durand) include și motivul cupei, relevant în imaginarul puterii pentru că reprezintă regalitatea (alături de sceptru
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
va repeta întocmai; întâi cu celții și bastarnii de la Nistru, apoi cu sarmații și la sfârșit cu goții. Geții vor rămâne pe loc suportând cu răbdare, la adăpostul pădurii, toate aceste migrații venind din stepa de NE și le vor birui păstrându-se statornic în tot ținutul de la Dunărea de Jos, până la începutul secolului al V-lea e.n. ”. Dar impactul estic este unul de amploare: „Împingerea spre apus a scythilor nomazi de către sarmații nomazi, ce veneau de la răsărit, a provocat desigur
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
titlul romanului de mare răsunet la vremea publicării (1894), ar fi, după formularea lui Gherea, însușită de V., „proletarul intelectual”, visătorul generos, însă abulic și egocentric, în cele din urmă înfrânt, dezamăgit în viața conjugală, dar mai ales incapabil să biruie împrejurările sociale potrivnice. Sfârșitul lui Dan, care înnebunește, asemănător cu al lui Eminescu, reflectă în intenția prozatorului destinul tragic al artistului. Dan rămâne și unul din primele romane psihologice la noi. Autor cu o bună intuiție a cuvântului, V. este
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
ușurință în versificare, diferite tipuri de strofe și ritmuri. El nu se sfiește să introducă vocabule și versuri străine în refren sau în rimă. Alături de Al. Depărățeanu, a consolidat versul scurt. Dar nici exercițiile metrice, nici aspirația romantică nu pot birui platitudinea imaginii. Satira Muza de la Borta Rece, subintitulată „bufonerie literară” (atribuită imaginar comediografilor francezi Henri Meilhac și Ludovic Halévy), în care Titu Maiorescu este Minorescu, Eminescu - Minunescu, G. Panu - Pan-Pan, Samson Bodnărescu - Butnărescu, se dovedește lipsită de spirit. Eminescu
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
schimbare benefică în scrisul poetei, ca și în tot scrisul românesc), formulări net prozaice și declamative, convențional patetice. Caracteristice unor culegeri precum Frumusețe continuă (1964), Ziua a șasea (1966), Duminecă (1967) sunt însă poeziile cu efuziuni cenzurate, unde facilitatea e biruită prin stilizare: „Au poame crude toți prunii, gutuii. / Cerul dezlănțuie alt curcubeu. / Și n-aud cum nucii bat - amăruii - / Frunza tomnatecă-n sângele meu. Beau soare mult, mi se clatină mersul. Râd și mă cațăr cu fânul pe clăi. Sună
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
politică „își are rădăcinile în dorința de putere, comună tuturor oamenilor, șșiț este astfel inseparabilă de însăși viața socială”6. Plecând de la o interpretare augustiniană a naturii decăzute a omului, Morgenthau sugera, citându-l pe Luther, că „nu poate fi biruită concupiscența” și, în consecință, că dorința arzătoare de putere, ubicuă condiției umane, trebuie recunoscută ca „sursa corupției și a păcatului care inserează și în cele mai bune intenții măcar un pic de rău și deci le murdărește”7. În cele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un efort al cronicarului. Același Ștefan e caracterizat prin puține cuvinte, al căror sens complet astăzi ar trebui, în limbaj standard să cuprindă câteva fraze: era ’’un om întreg la fire’’;.’’la lucru de războaie meșter..rar război de nu biruia’’. Este frecventă și folosirea pers a III-a sg. pentru pl.‚”și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea”, dar și forme de plural pentru singularul verbelor, cu evidenta dorință de a arăta, în cazul voievodului, că țara e înțeleasă
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
astăzi ar trebui, în limbaj standard să cuprindă câteva fraze: era ’’un om întreg la fire’’;.’’la lucru de războaie meșter..rar război de nu biruia’’. Este frecventă și folosirea pers a III-a sg. pentru pl.‚”și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea”, dar și forme de plural pentru singularul verbelor, cu evidenta dorință de a arăta, în cazul voievodului, că țara e înțeleasă ca un substantiv al cărui sens este de plural exprimând și ideea de integralitate: „Iară
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
ceasurile amiezii, când ziua începuse să scadă, zicea Constantin că văzuse cu ochii săi chiar pe cer, străjuind deasupra soarelui, semnul mărturisitor de biruință al unei cruci întocmite din lumină și că odată cu ea putuse desluși un glas grăind: "Să biruiești întru aceasta!"; după care, la vederea unei asemenea priveliști fuseseră cuprinși de uimire și el și întreaga oaste"58. Deși autenticitatea acestei relatări a fost contestată de istorici, printre altele și pentru că ea nu figurează și-n Istoria ecleziastică, apărută
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în fața unei comisii. Alex face o teză despre imaginarul literar din perspectivă cognitivă, Elena cercetează poetica insolitării în realismul magic, iar Simina compară niște stereotipuri de reprezentare. Ca să fiu pe fază, mi-am reîmprospătat niște lecturi. Cel mai greu am biruit cu Alex, care-i absolvent de filosofie și care a atacat subiectul înarmat până-n dinți cu Wittgenstein, Dennett, Ryle, Rorty, Hofstadter, bașca 80% din tot ce s-a scris important despre romanele lui Thomas Pynchon. Cinci zile am stat prăvălită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu poate opri clipa, ci doar se poate opri într-o clipă. Oprirea însă deja înseamnă moarte (...). Fiule, ești nefericit în Varvara, fiindcă te autodevori precum Cronos propriii copii. Îți lipsesc ochii și pe ei trebuie să-i cauți ca să birui duhurile. Învață să vezi și învață-i și pe alții să vadă. Nu privi numai prin bieții tăi ochi..." Și Dimitrie Cristea va căuta de acum încolo, nebun, să privească lumea varvariană cu ochii verzi ai Corei Solomon, mai ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Blaga și Barbu dezvăluie două modele înrudite, reprezentând apogeul culturii românești în secolul trecut: "Mișcarea pe care o produc Blaga și Barbu simultan, în cultura românească și europeană, este cea mai înaltă contribuție a noastră la cultura secolului XX. Primul biruie îndeobște în filozofie, celălalt în poezie și matematică." (p. 239) Despre structura Jocului secund, Theodor Codreanu consideră că prima parte cuprinde doctrina poetică, a doua ontologia și cunoașterea, iar a treia ritmul pur, atins abia în ultimul ciclu, Isarlîk, unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Le-au mutat clasa lângă cancelarie și poate e o influență. Se ridică respectuos în picioare când ies din clasă și mă salută alături de colegii lui. Se vede că a mai crescut. Să văd cât îl ține. Acasă la Cârțișoara biruie toamna. Și frigul. Duminică am fost acolo. Am cules ceva mere și prune. E puțin dezolant știind că vara s-a dus. Ce mai faceți dumneavoastră? Bârladul nostru? Cred că Bârladul o să rămână nu numai pentru tata un loc însemnat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
tot în domeniul documentării se situează. Este un dialog epistolar de un fel deosebit, un dialog sui-generis impus de condițiile precare ale vieții de la sfârșitul secolului XX când o familie obișnuită, dar și prietenii, în dispersare, în condițiile vicisitudinilor, acționează biruindu-le. Cartea e un total de sentimente umane, cu trăiri care, aparent minore, conține istorie, fiecare cititor culegându-și ceea ce i se pare interesant. Se știe, corespondența dintre anumite persoane prin scrisori, epistole, texte epistolare constituie un real instrument de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
vârstat de nor, / De a păși în moarte ca-ntr-o copilărie. // Surâde tinerețea și umblă în durere, / Când o socoți pierdută ea-și urcă veșnicia; / E o nădejde care nu a ajuns putere, / Dar poate cu un gest să biruie tăria. // Stăpână-i pe știința dea ști ce n-a mai fost, / De-a stinge-n armonii voci ce departe sună, / Își făurește-n grabă din vifor adăpost / Ea multrisipitoarea ce cheltuind, adună” (Restituiri: Iulian Vesper, în „Muguri”, seria a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Ordin, așa cum au făcut și strămoșii noștri.... Arhiepiscopul de Sofia, Mons. Petrus Deodatus, O.F.M. Obs., văzând că în numirea de el promovată a lui Marco Bandini, O.F.M. Obs. ca Arhiepiscop de Marcianopoli și Administrator Apostolic de Bacău a biruit în intenția sa, a încercat în vizita făcută în Valahia în 1644 să pună capăt, prin autoritatea sa de Administrator Apostolic, chestiunii conventului din Târgoviște încorporându-l în Custodia din Bulgaria a Fraților Minori Observanți. A început cu promisiuni, apoi
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
în ocupă teza supraviețuirii românității prin religie. Rămași complet descoperiți pe plan militar după abandonarea provinciei romane la 271, "în religia creștină - primită în epoca prigonirilor din Imperiu - Daco- Romanii au găsit forța misterioasă care-i făcu în stare să biruie cruntele lovituri ale sorții, ce aveau să primească în acest loc al primejdiei" (Constantinescu, 1928, p. 42). Creștinismul, aspirat incipient în ființa națională în curs de devenire, este forța misterioasă a românismului, resortul spiritual care i-a asigurat acesteia permanența
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu soteriologia românismului și profetismul național, aripa naționalistă a interbelicului a elaborat o miracologie a neamului. Citind "istoria, cartea suferințelor și bucuriilor poporului român", aflăm "că nașterea poporului român s-a întâmplat cu ajutorul a trei minuni": a) miracolul roman, care, biruind viteazul popor dac, iar apoi înfrățindu-se cu învinșii, au format poporul român; b) miracolul continuității: "A doua minune: Daco-Romanii, părăsiți de împărăție la voia soartei, în anul 271, au rămas pe loc în țara lor, Dacia, și fără vreo
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]