2,286 matches
-
ca pe o devalorizare și prăbușire necurmată, ca o zonă a conformismelor care impietează grav asupra creației, un paradis a rebours al "biruinței ideilor primite". Între istorie și elită funcționează o antinomie irezolvabilă: "Elita încearcă să privească istoria altfel, împotriva biruinței ei, împotriva ei. Elita este antiistorică. Istoria este plebee, este politică, este masă cîștigată, este prejudecată, lanț, inerție. Elita luptă împotriva istoriei. Tot ce e biruință istorică e mediocritate". Discursul istoric, purtător de particular, n-ar putea fi decît vătămător
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
istorie și elită funcționează o antinomie irezolvabilă: "Elita încearcă să privească istoria altfel, împotriva biruinței ei, împotriva ei. Elita este antiistorică. Istoria este plebee, este politică, este masă cîștigată, este prejudecată, lanț, inerție. Elita luptă împotriva istoriei. Tot ce e biruință istorică e mediocritate". Discursul istoric, purtător de particular, n-ar putea fi decît vătămător pentru creatorul care, în nobilă tradiție aristotelică, e îndatorat a urmări generalul, paradigmaticul, arhetipalul. Istoria eclipsează chestiunile esențiale ale conștiinței umane, avînd în consecință un rol
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
Daniel este Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române din 30 septembrie 2007, când a fost întronizat după decesul PF Teoctist. "La acest popas aniversar, de la orele 7.30, Patriarhul României va oficia Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință, din Reședința patriarhală. De la ora 11.00, la Catedrala patriarhală va fi oficiată slujba de Te Deum, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române, poporului român și Preafericirii Sale, precum și pentru ajutorul dăruit Patriarhului României
Patriarhul BOR, PF Daniel, aniversează luni 62 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36281_a_37606]
-
roman care țipă la fiecare pagină noutatea unei propuneri de reverificare a interesului pentru narațiune chiulește de la lectura confratelui lăudat și-i ironizează și simplifică demersul și modelul (spune-i macheta), de ce ne-am mai plânge de criza speciei, de biruința iminentă a subliteraturii? Prin regretabila întâmplare a recenzării detracate a romanului meu, eu disting o față a fenomenului mai general al demisiei criticii de la înaltele sale funcții formatoare. Poate de aceea, îmi mai spun, epica, lăsată de izbeliște de criticii
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
a zădărniciei care e universul transpus în "limbajul spaimei", în "dialectul groazei", inspirate de el însuși. "Efigiile Binelui și Răului s-au șters de pe monezile date la topit" (ibidem). Or, indistincția dintre Bine și Rău ce înseamnă altceva decît o biruință a Răului? Dan Damaschin: Cartea expierilor, Poeme (1975-1995), Editura Didactică și Pedagogică, R. A., București, 1996, 176 pag., preț 5500 lei.
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
de cei care s-au aritmetizat la un nivel scăzut, feștelindu-și algebrica tinerețe" (p. 35). Din conversația cu Alexandru Iftodie, autorul jurnalului desprinde trei condiții ale reușitei: adoptarea unei specializări mai rare, încrederea în sine și călirea caracterului în biruințe și înfrângeri. Dezvăluie însemnări ale sale, rezumă scrisori din 1929, toate aceste investigații fiind făcute pentru a arăta "slăbiciunea inerentă firii" lui Alexandru Iftodie. E din ce în ce mai clar că e o figură de contrast pentru tânărul N. Steinhardt. Developarea unui întreg
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
un șir de plopi cu frunzele murdare/ țârâind ca soneriile telefoanelor,/ deși la distanțe egale, par o absurditate/ și dacă n-ar fi parcul din apropiere/ - află, eminovici ! -/ i-am reteza pe toți/ bucurându-se de o atât de mare biruință.” Încă o dată, nu e un reproș, e o sugestie. Cum tot o sugestie ar fi aceea legată de o necesară, cred eu, biografie a lui Ion Monoran (nota bio-bibliografică alcătuită de Viorel Marineasa fiind utilă, dar lapidară). Omul acesta a
Monoran, plutonicul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2896_a_4221]
-
unei unități netemătoare. * Benefic, circuitul amintirilor rupea zăgazuri absurde, din interdicții ale unei epoci imbecil proletcultiste, răsărea intangibil magia colindelor redescoperite pe buzele Madrigalului: cînd măiestria lui Marin Constantin capta, murmur de neuitat, bucuria de la Cana Galileii. Ecoul unei atare biruințe își trece taina, peste măsurile noastre comune, în miracolul spunerii răzbate un licăr prelung, la întrecere cu durata obiectivă a mileniilor. Am tresărit, de altminteri, ca și cum mi-ar fi bătut în fereastră un prieten apropiat, la știrea că mirele din
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
autor care "nimănui nu putea să îi placă"? În legătură cu Mircea Eliade, sînt așezate în prim plan cîteva aspecte jenante ("Am descoperit cu stupoare șapte articole de Eliade, printre care și faimosul text, care îi aparține în întregime, De ce cred în biruința Mișcării Legionare?, plus vreo patru articole net antisemite, în care protesta că teatrul bulevardier din București și din alte orașe este infestat cu piese evreiești. Am scos fișele acestea, i le-am comunicat lui Culianu"; "Eliade a negat paternitatea acestui
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
patru articole net antisemite, în care protesta că teatrul bulevardier din București și din alte orașe este infestat cu piese evreiești. Am scos fișele acestea, i le-am comunicat lui Culianu"; "Eliade a negat paternitatea acestui articol, De ce cred în biruința Mișcării Legionare?. Cred însă că nu a fost un gest de prea mare curaj din partea sa"; Am povestit deja despre savanții francezi care au desființat volumul I din Histoire des croyances et des idees religieuses. Între timp, au apărut și
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
din 1940, o țară a restriștilor, a refugiaților, și care se pregătea pentru războiul din est, în care era implicată din 22 iunie 1941. Proteste formale Despre starea de tensiune creată de iminentul atac german asupra vecinilor noștri aflăm din „Biruința” din 4 aprilie: „Nu mai poate fi nici o îndoială asupra țelurilor de războiu ale Jugoslaviei, pe care le urmărește nu numai împotriva puterilor Axei, dar și față de țările vecine, ca România și Bulgaria, cu care Belgradul a dorit să fie
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
Corneliu Dragalina, comandantul iubit al regiunii noastre și un ocrotitor neobosit al fraților români din prinsoare. Momentul despărțirii a fost plin de duioșie. Lacrimile bucuriei se prelingeau pe fețele celor ce plecau. La orele 11 a.m. trenul părăsește gara Timișoara...” („Biruința”). Colonelul Henblein era comandantul trupelor germane din oraș. Cu câteva zile mai devreme, generalul Dragalina participase la Turnu Severin la festivitățile prilejuite de repatrierea celor 2 500 de etnici români care au trecut Dunărea; ei fuseseră în lagărul de la Odaia
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
care de veci ne aparține[...] “ („Curierul Banatului“, 13 aprilie 1941); „La 1919 Banatul a fost sfâșiat în două, la masa verde, din considerațiuni politice dușmănoase nouă, iar nu după starea de fapt etnică și istorică a acestui pământ cuvenit României“. („Biruința“, 4 mai 1941). Acesta este tonul articolelor aproape zilnice, unele pe pagini întregi, care apăreau în ziarele vremii, sub titluri precum: „Momentul istoric al Banatului“; „Pretindem Banatul întreg“; „Românii din Torontal cer anexarea la Patria Mumă“; „Situația românilor din Timoc
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
parfum. * Aidoma peștilor, temele mari le înghit deseori pe cele mici. * Pascal avea dreptate. Dragostea raționează prin dragoste, ura prin ură - iată în ce constă forța lor de temut. * Ambiguitatea bolii. Decuplarea de lume a bolnavului e, concomitent, înfrîngere și biruință. * Ochi în care se adună tăcerea pe care gura n-are puterea de-a o conserva. * Și totuși cît de stingheritoare de declararea profesiei de "filosof"! Citesc într-o listă de semnături: "Andrei Pleșu (scriitor, rector NEC)", "Andrei Cornea (filosof
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
în chiar timpul nazismului (în 1940 circulau vreo 35000 de exemplare, până la interzicere), alegoria întoarcerii din război a povestitorului și a fratelui său Otto și stabilirea lor într-o sihăstrie (schitul de la Rauten) e o apologie a vieții intelectuale, a biruinței spiritului asupra forțelor iraționale. Lângă ținutul Marina, cu vinuri minunate, librării, turnuri de veghe datând din epoca romană și castele merovingiene, cei doi frați încearcă să se consacre contemplației, dar vrăjmășia conducătorului din ținutul Mauretenia nu-i ocolește. în vârtejurile
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
amenințat să dispară, din pricina indiferenței, a ignoranței ori a agendei secrete a autorităților. Și ne-am obișnuit, totodată, ca de cele mai multe ori istoricul să piardă bătăliile sale și s-o ia de la capăt în truda lui sisifică pentru salvarea orașului. Biruințele sunt rare și ele trebuie remarcate. De pildă, în textul său intitulat Strada Sfinților nr. 7 (din Dilema veche, nr. 512), istoricul se declară, în fine, mulțumit de o restaurare îngrijită a imobilului din strada Sfinților nr. 7, restaurare datorată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2929_a_4254]
-
producție cinematografică americană din toate timpurile. Deși nu a avut succese comerciale, a rămas unul din cel mai cunoscuți, mai discutați și mai importanți regizori din istoria filmului. A decedat în 1985. calendar multiconfesional Învierea - bucuria Cerului, bucuria pământului! De biruința lui Hristos se bucură toată făptura, de la cea zidită, la cea din urmă! Orice altă victorie de pe pământ îi dezbină pe oameni. Un rege biruie pe alt rege: unul se bucură, iar altul jelește. Un om biruie pe alt om
Agenda2005-18-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283646_a_284975]
-
cea din urmă! Orice altă victorie de pe pământ îi dezbină pe oameni. Un rege biruie pe alt rege: unul se bucură, iar altul jelește. Un om biruie pe alt om: sub un acoperiș este cântec, sub altul, plângere. Nu-i biruință pe lume neînveninată de răutate: biruitorul se bucură de înfrângerea și lacrimile celui învins. Nici nu-și dă seama cum răul își taie drum prin bucuria sa! Când Tamerlan l-a înfrânt pe sultanul Baiazid, l-a închis pe acesta
Agenda2005-18-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283646_a_284975]
-
bulgare, nici n-a luat ostatici dintre bulgari, ci, mâhnit, s-a retras în schit cu post și rugăciune. Dintre doi biruitori înfățișați mai sus, cel din urmă a fost mai nobil decât cel dintâi. Dar, chiar și așa fiind, biruința aceasta, ca orice biruință, și-a avut spinii săi pentru cel învins. Chiar și cea mai înălțătoare istorie e asemenea unui soare cu raze jumătate strălucitoare, jumătate întunecate. Singură biruința lui Hristos e ca un soare care împrăștie doar strălucire
Agenda2005-18-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283646_a_284975]
-
luat ostatici dintre bulgari, ci, mâhnit, s-a retras în schit cu post și rugăciune. Dintre doi biruitori înfățișați mai sus, cel din urmă a fost mai nobil decât cel dintâi. Dar, chiar și așa fiind, biruința aceasta, ca orice biruință, și-a avut spinii săi pentru cel învins. Chiar și cea mai înălțătoare istorie e asemenea unui soare cu raze jumătate strălucitoare, jumătate întunecate. Singură biruința lui Hristos e ca un soare care împrăștie doar strălucire asupra tuturor. Doar biruința
Agenda2005-18-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283646_a_284975]
-
mai nobil decât cel dintâi. Dar, chiar și așa fiind, biruința aceasta, ca orice biruință, și-a avut spinii săi pentru cel învins. Chiar și cea mai înălțătoare istorie e asemenea unui soare cu raze jumătate strălucitoare, jumătate întunecate. Singură biruința lui Hristos e ca un soare care împrăștie doar strălucire asupra tuturor. Doar biruința lui Hristos umple toate sufletele de bucurie. Doar ea este fără de răutate. Este o biruință de taină, care se descoperă tuturor: și viilor, și morților. Victoriile
Agenda2005-18-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283646_a_284975]
-
biruință, și-a avut spinii săi pentru cel învins. Chiar și cea mai înălțătoare istorie e asemenea unui soare cu raze jumătate strălucitoare, jumătate întunecate. Singură biruința lui Hristos e ca un soare care împrăștie doar strălucire asupra tuturor. Doar biruința lui Hristos umple toate sufletele de bucurie. Doar ea este fără de răutate. Este o biruință de taină, care se descoperă tuturor: și viilor, și morților. Victoriile pământești arată mai bine văzute de departe; când le privești mai de-aproape, sunt
Agenda2005-18-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283646_a_284975]
-
e asemenea unui soare cu raze jumătate strălucitoare, jumătate întunecate. Singură biruința lui Hristos e ca un soare care împrăștie doar strălucire asupra tuturor. Doar biruința lui Hristos umple toate sufletele de bucurie. Doar ea este fără de răutate. Este o biruință de taină, care se descoperă tuturor: și viilor, și morților. Victoriile pământești arată mai bine văzute de departe; când le privești mai de-aproape, sunt respingătoare. Cât despre biruința lui Hristos, nu poți spune când e mai frumoasă. De departe
Agenda2005-18-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283646_a_284975]
-
toate sufletele de bucurie. Doar ea este fără de răutate. Este o biruință de taină, care se descoperă tuturor: și viilor, și morților. Victoriile pământești arată mai bine văzute de departe; când le privești mai de-aproape, sunt respingătoare. Cât despre biruința lui Hristos, nu poți spune când e mai frumoasă. De departe, te minunezi cât e de strălucită, de curată, de plină de har; de aproape, te uimești ce dușmani cumpliți a înfrânt, ce mulțime înlănțuită a eliberat. Astăzi este ziua
Agenda2005-18-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283646_a_284975]
-
te minunezi cât e de strălucită, de curată, de plină de har; de aproape, te uimești ce dușmani cumpliți a înfrânt, ce mulțime înlănțuită a eliberat. Astăzi este ziua, mai mult decât oricare altă zi de peste an, închinată prăznuirii acestei biruințe a lui Hristos, și se cuvine s-o privim cât mai aproape, atât spre o mai bună cunoaștere, cât și spre o mai mare bucurie. Hristos a înviat! preot HORIA ȚÂRU Program religios de Paști l În lăcașurile de cult
Agenda2005-18-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283646_a_284975]