8,305 matches
-
Maria Istrati Capșa, la Tr Severin.(Porțile de Fier, Revista Societății Naționale de Stiinte Istorice din România, ăn I, nr.4, 1996, p.11); Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati, Tipografia Datina, Tr Severin, 1932, p. 32. 3. Pompiliu Costescu, Palatul Cultural, Boabe de Grâu, 1933, 3. an IV, nr.12, p.727-745 4. Catalogul Muzeului Dr.C.I.Istrati, p.32 5.Mite Măneanu, op.cit, p. 49-53; Varvară M. Măneanu, Obiecte de cult creștin în Colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier, Drobeta, XI-XII
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
s-o șteargă pe fluviu, într-o noapte, în bărci cu lăutarii cîntînd ușor din viori. Dezleagă depărtarea, aprinde foc de vreascuri, tu, cavalerul tristei figuri de semizeu, căci și-au pierdut arhangheli condurii printre teascuri tot bătucind lumina în boabele de seu. Azi, de exemplu, crește fasolea din morminte, mîine, la ora asta, va dănțui un cal, contemporan, haiducii mai fumegă prin flinte, iar decît altul, unul e totuși mai egal. Să ne prefacem singuri, căci rana e în toate
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
numi orele ce au urmat. Sau oricum altcumva fiindcă nuanțele acestui timp erau unele diverse. Câte ar fi avut cele două surori de povestit, câte se cereau spuse, dar ce holde aurii apăruseră de după munți, și ce secerători le numărau boabele! Taniei îi era teamă că păsări de pradă vor veni să-i răpească visul. Ar fi vrut să pună stavilă și apelor, să nu se reverse prea mult peste dinastia ei, ba chiar s-o încuie într-un seif pe
PROMISIUNEA DE JOI (VIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345745_a_347074]
-
casa, stradă veche, Și magnoliile-nflorite... Prin grădină răspândite; Pe unde făceam pereche Cu-a mea dragă copiliță. Zău, nu știu de ne iubeam, Poate mai mult ne certam, Când o trăgeam de codiță. Iar în ochii ei de mure, Boabe de mărgăritar Se scurgeau încet și rar, Cum pe frunza din pădure Picuri roua-ncet își lasă Dimineața-n faptul zilei. Roși erau ochii copilei Și-o privire fioroasă !... Că înmărmurit stăteam: Ea venea tiptil la mine, Chicotea: „Ce e
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
nr. 843 din 22 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului între lumi Între două lumi pendulăm cu roua în suflet, de patimă plină, între negru și alb, între noapte și zi între ce a tot fost și ce-o să mai vină. Boaba de strugur în arome mustind suntem noi în tăcerea deplină: prea mult să trăim, prea puțin să murim dragostea-n noi este fir de lumină. Tu, cântec poți fi, soare plin și duios patima-n tine-i dorință divină; doar
ÎNTRE LUMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345950_a_347279]
-
Atunci năvălesc mustangii dorinței fără de frâie și înspumați. Ei bat nervos din copite și pielea lor tremură. Până să fie înșeuați răscolesc în copite țărâna din care și omul e plămădit. Brazdă după brazdă răsturnată-n pogor, așteaptă însămânțarea cu boabele vieții. Eheiiii! Peste cât timp va încolți din nou, firul? Se cuvine să veghem în tăcere. Aurica Istrate are multe daruri și calități deosebite. Dar ea a ales avuțiile spirituale. A ales înnobilarea prin cuvântul pe care-l slujește, căruia
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
măcinat cafeaua manual din alama,(având formă cilindrica cu două componente principale manivela plianta fixată de un ax care în repaus putea di introdusă într-unul din cele două corpuri componente , un căpăcel care acoperea coșul în care se puneau boabele de cafea ,prăjite gata de măcinat, sistemul propriu zis de măcinare acționat prin rotirea axului , al doilea tub de jos alcătuia compartimentul în care cădea cafeaua măcinata.), ibrice din alama de diferite dimensiuni remarcabile prin forma lor caracteristică mai înalte
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
de viziune poetică, meșteșug artistic, claritate: M-am întors acasă pe un drum de țară/ și-am stat de vorbă cu pădurea/ mi-a spus cum cucul cântă în fiecare vară/ de când eu am plecat aiurea// Am croit cărare prin boabe de rouă/ și m-au copleșit aducerile-aminte/ razele de soare au spart pădurea în două/ și mi-am spus atunci: Totu-i ca-nainte! Am trecut tăcută pe sub merii-n floare,/ ce mi-au nins cărarea semn de bun venit
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
vizitatorii cu muzica lor veselă. Simțeai de cum te apropiai de piață, mirosul micilor ce sfârâiau pe grătare, sau al pastramei, iar butoaiele cu must și tulburel, frumos împodobite cu ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să le vizitezi standul și să le guști din cașul, urda, telemeaua sau pastrama de oaie sau de capră, preparată după rețete
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
și păroasă, vitalitatea, simțul de ordine, practicitatea și elanul spre ideal, cu alte cuvinte, poartă cobilița pe un umăr și Pasărea Măiastră pe alt umăr“». De-au cobilițe-săbii, ori coase pe-un drept umăr, sau limbă lată, mângâios-păroasă, de-s boabe de-argint-viu - făr-a le da de număr -, oltenii poartă-n inimi și Gaie Minunoasă, ori Pasăre Măiastră, de-i și în Corb frumoasă...! (31 martie, 2014, la Piramida Extraplată de Tibissiara > Timișoara) * George Corbu, Corbigrame (III) - Urmuzeu poetic („epigrame în manieră
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > FASCINAȚIE Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1210 din 24 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-aduc aminte că vazusem, sus, pe cer Când stam în ploaia boabelor muzicale) Cum norii descojau văzduhul de mister, Pe-ecuator, bătând cifruri sentimentale. Sunau căderile de apă ca niște clopoței, Se lăsau înfrânte fire de lumină, Cu bunăvoință, pe pocnetul orei, La harpă se pornea o melodie lină. Răspândind mareea golului
FASCINAŢIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347931_a_349260]
-
a avut timp să le culeagă , se rostogolesc de pe crengile voluptoase, că lacrimile unui crocodil. Ajunse la pământ , se zdroșesc, formând o chisălița ambulanta.Pe partea stângă a aleii, ,trei duzi cu coroanele împovărate de ani lasă, ca pe niște boabe de mărgăritar abandonate, să le plece dudele stafidite la plajă pe pământul uscat, dornic de apă În colțul din dreapta al curții, două tulpini de liliac își etalează culorile alb și violet, făcând parcă cu ochiul către trecătorii tentați să le
GAZELA SI JUNGLA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347390_a_348719]
-
firele electrice de la stradă. Apăreau cercetașii, care dădeau două-trei roate pe deasupra și apoi raportau șefului. Se instala o linișite de-ți țiuiau urechile! Și brusc se declanșa un vacarm de nedescris. În câteva minute, tata rămânea fără struguri. Fără o boabă. Tata îi aștepta pregătit. Avea semenele lui. Când sosea ziua, toată suflarea era pregătită. Așteptam liniștea! Iar în momentul coborârii stolului, băteam din toate căldările, butoaiele din tablă, câinii lătrau, pisicile o zbugheau care încotro, iar graurii, ei bine graurii
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
potrivită. Coliva făcută din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahăr, închipuie însuși trupul mortului, deoarece hrana principală a omului este grâul. Ea este totodată o expresie materială a credinței noastre în nemurire, înviere și viață veșnică, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul nostru Iisus Hristos Însuși le-a înfățișat cu simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Stithatul. Sămânța de grâu se introduce în pământ, unde putrezește și moare. Pentru ca apoi să încolțească și să se ridice încet, încet tulpina spicului de grâu. Aceasta crește, se dezvoltă, se maturizează, se coace după care se treieră. Se obțin boabele de grâu din care se face pâinea pentru hrana omului. Ciclul acesta se repetă în fiecare an. Reținem că pentru a obține planta, adică spicul de grâu și acesta să trăiască, a trebuit ca bobul de grâu din pământ să
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
și scoțând o sticlă de sub haină trase două gâturi bune de harașpincă. Apoi se duse la cantină unde hăpăi o strachina de fasole cu ciolan eco. Eco, adică fără ciolan. Când să înghită, cu mare regret, și ultima lingură, dispunerea boabelor de fasole sub forma unui sistem solar schițat pe fundul străchinii îi dădu o idee. Una genială desigur, fiindcă să nu uităm, el era un elev eminent. Înghiți și sistemul solar, apoi își notă ideea pe o foaie de hârtie
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
cu râpele și mâncăturile ei era populată, între alte vietăți și de bursuci. Nu mulți, dar destui ca să facă pagube. Un fel de bursuci nomazi, pentru că se mutau în fiecare an spre partea cultivată cu porumb. Când știuleții ajungeau cu boabele la faza de dezvoltare, „în lapte”, erau hrana de toate...nopțile, a bursucilor. Oamenii organizau pânde și-i mai împuținau, dar veneau alții din adâncul pădurii și înlocuiau pierderile. Deveniseră aceste viețuitoare stricăcioase, o adevărată pacoste. Când porumbul era aproape de
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
idei. Căci, ceea ce face Toscani prin fotografiile sale nu conține dorința oarecare de a arăta lumii un os alb strâns cu putere de două mâini negre de soldat în spatele unui pat de pușcă, o uniformă însângerată de combatant bosniac, niște boabe albe de orez așezate pe o palmă întinsă și neagră ori câteva chipuri inocente de copii din Afganistan dornici să învețe, ci un alt fel de discurs publicitar cu o structură ideatică bine articulată, o intenție de comunicare precisă asupra
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
indicat în tratarea formelor ușoare de răceală. Busuiocul Busuiocul este o sursă excelentă de vitamina A, magneziu, potasiu, fier și calciu. Beneficiile aduse de busuioc sănătății sunt: tratarea grețurilor, a râului de mișcare, indigestia, constipația, probleme respiratorii sau chiar diabetul. Boabele de muștar Muștarul stimulează apetitul alimentar și digestia, și ajută la decongestionarea sinusurilor. De asemenea, muștarul stimulează circulația sanguina și acționează ca un pansament în zonele inflamate ale corpului. Muștarul din comerț oferă o aroma extraordinară cu puține calorii, nu
BENEFICIILE MEDICALE ALE CONDIMENTELOR SI MIRODENIILOR de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346293_a_347622]
-
bucurie! Toamna lungă vreau să fie! Să mă plimb, hoinar, prin vie, Să văd frunza ruginie Cum acoperă bobița Ca o mamă grijulie Care-și apăra fetița Când e dulce dar... zurlie. Să văd palmele zbârcite Cum adună bob cu boabă Pe sub rugi, abia chircite, Umbre de-un moșneag și-o babă. Lin va curge iarăși mustul! Mi se vor lipi trei dește; Limba va simți iar gustul De sarut ce ispitește. Voi bea vin pe săturate, M-oi rătăci prin
FĂ-MI, DOAMNE, O BUCURIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346461_a_347790]
-
iasomiei într-o sticluța Fratila Genovel-Florentin` 14 mâna în mână pe trotuarul cu soare - umbrele toamnei Corneliu Traian Atanasiu` 15 nori albi destrămați - bătrână albăstrește cearșafuri vechi 16 drum cu serpentine - oriunde întorc ochii brândușe de toamnă 17 trandafiri uscați - boabele de roua strălucesc mai mult Cristina-Monica Moldoveanu 18 sperietoare - păsările ciugulesc strugurii negri Sorin Micutiu` 19 cocenii uscați - poate secera lunii mai ascuțită Marcela Ignătescu 20 clopote mute - cu șoapte ghioceii topesc zăpadă Radu Ignatescu 21 Noapte cu stele - de dupa
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
sunt tații, mai trebuie să-și articuleze copiii, dar el nu va face asta niciodată dacă va avea vreun copil! Acest gând îi stârni o așa emoție în sufletul lui curat, încât din ochiul stâng o lacrimă, mare, cât o boabă de porumb, încerca să se rostogolească pe obrazu-i uscățiv. Palma tatălui se oprise, agățată, în aer! Ochii se blocaseră pe icoana din colțul încăperii; era Iisus răstignit, având pe cap coaroana din spini. Din ochii lui picurau lacrimi. Câtă asemănare
PUTEREA UNEI LACRIMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348242_a_349571]
-
rana copacului. Dar nu mai sufăr. Pădurea echilibrează frecvențele. Are note codificate de împărtășit, Printre două bucăți de soare. La Porțile Stelare apele s-au prăbușit... În via visătoare, lângă ciocârlia bordată cu azur și cu dimineți în pârg Stă boaba vânătă a ciorchinilor copți târziu într-o toamnă cu sârg... Natura-i o ancoră în fluxul luminii, curcubeu cu ochi albaștri, Când Dumnezeu o pictează... Mereu ia foc ademic de la aștri.... Simt florile cum vibrează...Nu au durere. Nici măcar disconfort
LA MARGINEA TIMPULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348286_a_349615]
-
Să-și ridice capușorul. Râul noaptea-i plin de stele; Ziua pare de mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere-mprăștiemireasma Printre boabe aurii, Mama duce-n casă cazna Printre gloata de copii. Prin cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți, mai micii, Toți cărându
DE-ALE TOAMNEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348469_a_349798]
-
caracter demn și luminos care împrăștie în jur bunătate și pace. O anume tristețe și nostalgie se degajă din unele versuri, reflex al amintirilor care nu-i dau pace: Gândul meu dus spre nicăieri / mi-apasă greu tâmplele ude / iar boabele ochilor umbriți / își caută-n freamătul timpului, / amintirile / Tremurul de ieri, / rămas aninat de-un colțișor / al sufletului trist, / unde mugurii abia plesniți / acoperă goliciunea / tristei primăveri / desenate-n contur de șotron / dă acum anotimpului / nesfârșitul ecou / al eternității scufundate
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]