2,653 matches
-
târgoveți”. Numeroase documente consemnează încercările târgoveților de a include oamenii Episcopiei la plata colectivă a dărilor. Poruncile domnești erau repetate și hotărâte, iar târgoveții vor accepta situația defavorizată. Au avut loc multe procese de eliberare din șerbie, de răscumpărare de boieresc și de redobândire a libertăților și a pământurilor răpite de boieri și mănăstiri. După un proces de patru ani, pierdut de târgoveți în februarie 1612, aceștia au refuzat plata dărilor mari față de Episcopie, însă domnitorul i-a forțat să plătească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
birnici, lucrau în calitate de clăcași pe moșia Episcopiei. În cursul operațiunilor de fixare a birurilor, mahalalele târgurilor au fost confundate cu satele. Într-o cerere a locuitorilor din mahalaua Cotroceni, din mai 1847, se arăta că, deși erau obligați să lucreze boierescul pe moșiile Episcopiei, „ca și locuitorii satelor”, nu li se dau suficiente locuri de hrană. Prima așezare rurală de pe Drăslăvăț s-a numit Huși sau poate Broșteni, situată în partea de sud-vest a târgului. Într-un hrisov din 22 noiembrie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Înălțarea. La ridicarea lăcașului a contribuit și Hagi Irimia Arhip, bunicul din partea tatălui lui Gh. Ghibănescu, care a vizitat Ierusalimul, împreună cu familia sa. În afara bulgarilor, mai erau 80 „sudiți nemțești” și rusești, 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg. Mai târziu, în 1847, satul Plopeni a intrat în componența orașului Huși. În afara procesului de înglobare a satelor din zona periferică a vechiului târg medieval, extinderea perimetrului urban s-a mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
după înființarea Episcopiei, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea (circa 1600). Amintiți în dania lui Alexandru cel Bun către mănăstirea Bistrița, din 1428, țiganii din Moldova au trăit secole la rând, ca robi domnești, boierești ori mănăstirești, până la desființarea robiei, în februarie 1856, când Adunarea Obștească din timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica (1854-1856), în decembrie 1855 în Moldova, și în Muntenia, sub Barbu Știrbei (1854-1856), a anulat-o prin lege în februarie 1856. Vreme
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a se purta cu toată dreptatea [...] și să aibă a da samă pentru fiește-carele dintr-ai săi și ori-carele din ceata lui dacă se va răzleți ori va fugi aiurea într-altă ceată streină”. Episcopul atrăgea atenția dregătorilor (juzi domnești, boierești sau mănăstirești) să-i ajute pe țigani pentru a nu fi asupriți sau răpiți de alții. Fiind proprietatea Episcopiei, ei aveau dreptul să circule numai în țară, „iar a trece peste hotar nici într-on chip să nu li să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnești. În fruntea vierilor era un vătav, care colabora cu autoritățile orașului (șoltuzii și pârgarii). În podgoria Hușilor a fost și un însemnat număr de pândari de la vii. Ispravnicul ținutului Fălciu arăta că, în această podgorie „se află pe la viile boierești și neguțitorești îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului. Acești oameni - se preciza în raport - odinioară s-au aflat viețuitori ca și alți locuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei, spre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rang înalt nu l-a iubit pentru că a promovat la curte „boiernași tot feciori de mojici, codreni și gălățeni” și repede a susținut venirea lui Constantin Duca (1685-1693, 1693-1695), „știindu-l că este fecior de domn și va căuta neamurile boierești”. Împreună cu fratele său, Antioh, Dimitrie Cantemir a copilărit la Silișteni, apoi a fost trimis ostatic la Istanbul, de unde se va întoarce ca domn al Moldovei. Avea o vastă cultură; era idealist, știind a vorbi și a scrie în 11 limbi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
asupra modului de organizare și de funcționare a breslelor. Breasla lăutarilor (scripcarilor). Din al doilea catastih, întărit la 17 februarie 1795 de episcopul Hușilor, Veniamin Costachi, aflăm că era cea dintâi breaslă din Moldova. Scripcarii hușeni erau „robi mănăstirești și boierești”, adică ai Episcopiei, care i-a cumpărat, i-a schimbat sau i-a primit în dar. Așa se și explică așezarea cartierului țiganilor, chiar lângă Episcopie. Se prevăd condițiile primirii de străini în breaslă. Punctul 4 al Catastihului breslei lăutarilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înmulțirea locuitorilor” la Botoșani (1776) și Huși (1784, 1792) sau la reclamațiile făcute de proprietari, în legătură cu extinderea locuitorilor cu casele și pe „moșiile” acordate lor de domn din hotarul târgurilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, au căzut în proprietate boierească, episcopală sau bisericească târgurile Huși, Bârlad, Dorohoi, Burdujeni, Roman, iar la începutul secolului al XIX-lea Fălciu, Adjud, Tg. Frumos. Agricultura. Ocupațiile agricole ale locuitorilor din mahalalele târgurilor din Moldova, în genere, prevalau asupra celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și frământări în anii 1749, 1752 și 1761. După Tratatul de la Adrianopol (1829), în condițiile desființării monopolului economic otoman, proprietarii funciari erau interesați tot mai mult în procesul de schimbare a prețurilor pământului. Ei manifestau, totodată, tendința de a desființa boierescul. Noua clasă, burghezia, își manifesta deschis veleitățile de a ieși din starea de inferioritate și de a prelua sau măcar de a participa la viața politică. Semnalăm unele aspecte social-economice: fiscalitatea excesivă (creșterea impozitelor, agravarea obligațiilor de plată etc.), ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o mare parte din țarina locuitorilor. Asupra acestei grabnice nevoi cer cu rugăminte ajutorul cinstitului Departament, ca să binevoiască a porunci Isprăvniciei ținutului Fălciu de a-mi da oamenii trebuincioși, atât în apărarea grâului, cât și întru îndatorirea locuitorilor la datoriile boierescului, pentru că, precum arăt, ei sunt în răzvrătire din pricini ce mai în urmă le voi face cunoscut”. S-a făcut o cercetare și raportul nr. 5533 din 26 iunie 1847, trimis de Isprăvnicia ținutului Fălciu Ministerului de Interne, arăta că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Interne, arăta că reclamația lui Theodor Vasiliu era neîntemeiată: „că nu s-a dat înlesnirea cuvenită în stârpirea lăcustelor de pe moșia Huși”. Cu lăcustele, să spunem că s-a rezolvat, dar nu s-a dat răspuns cu privire la obligarea țăranilor la „boieresc”, „în apărarea grâului” ! Pentru a preveni foametea, în ținuturile unde recolta a fost distrusă de lăcuste - în Fălciu, Covurlui și parte din ținuturile Tutova, Tecuci și Putna -, autoritățile dispun ca proprietarii să cedeze fiecărui locuitor, în afara pământului acordat în folosință
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fac case și, fără învoirea proprietății, să așază acolo ca să scape de îndatoririle zilelor pontului”. Ispravnicul ținutului, care avea misiunea de a-i aduce pe fugari, raporta la 8 iunie 1850, că „în podgoria târgului Huși să află, pe la viile boierești și neguțitorești, îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului”. Ispravnicul relata, în continuare, că acești oameni s-au aflat mai demult „viețuitori ca și alți lăcuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei spre înlesnire viețuirii lor”. Situația strămutărilor în sau din ținutul Fălciu a fost studiată de Gh. Platon: De obicei, țăranii cereau: reducerea obligațiilor de muncă, mergând până la desființarea boierescului și obținerea unui lot de pământ suficient. În perioada regulamentară, ca mijloace de constrângere se foloseau: bătaia, condamnarea la ocnă, creșterea abuzivă a datoriilor în bani și în muncă, izgonirea de pe moșie. Sunt semnalate multe cazuri în care țăranii se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
opun să-și îndeplinească obligațiile de clacă sau de „boieresc”. La 31 august 1838, stolnicul D. Juvara trimitea o jalbă Isprăvniciei Fălciu, în care semnala refuzul și fuga de pe moșie: „Locuitorii satului Roșiești nu se supun a-mi lucra zilele boierescului după așezământ, din care pricină [...] au fugit împrăștiindu-se prin toate locurile, lăsându-mi păpușoii pe câmp neculeși de-i mănâncă vacile lor”. Isprăvnicia va interveni pentru ca locuitorii satului să lucreze „zilele boierescului după așezământ”. Litigiile se vor rezolva, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu se supun a-mi lucra zilele boierescului după așezământ, din care pricină [...] au fugit împrăștiindu-se prin toate locurile, lăsându-mi păpușoii pe câmp neculeși de-i mănâncă vacile lor”. Isprăvnicia va interveni pentru ca locuitorii satului să lucreze „zilele boierescului după așezământ”. Litigiile se vor rezolva, în mare parte, în favoarea proprietarilor. În cursul anului 1846, au fost înregistrate cazuri de violență, în care reprezentanții autorităților locale, oamenii boierului și arendașul au fost amenințași și chiar molestați. Vornicul satului Epureni-Fălciu, deplasându
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și arendașul au fost amenințași și chiar molestați. Vornicul satului Epureni-Fălciu, deplasându-se în satul Râpile, pentru a încasa birul de la fugari, relata că „un căpitan ... s-au pus împotrivă ... care m-au și bătut ... pe urmă au ridicat țiganii boierești ca să mă ucigă ... și noi de frică am fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat împotriva arendașului și au refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
putea lua în lucru”, încât „pâinea se scutură pe pământ și iarba se usucă ... rămâind necosită”. Postelnicul Iancu Costache făcea cunoscută Isprăvniciei Fălciu, printr-o jalbă trimisă din Mălăești, la 4 iulie 1848, nesupunerea locuitorilor la îndeplinirea uneia din îndatoririle boierescului: strângerea grânelor arendașului, care se scutură pe câmp. Postelnicul solicita Isprăvniciei să intervină pentru a obliga locuitorii să-și îndeplinească îndatoririle potrivit Așezământului (să îndeplinească un anumit număr de zile de „boieresc”): „i-au chemat astăzi înaintea mea [...], întru toată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1848, nesupunerea locuitorilor la îndeplinirea uneia din îndatoririle boierescului: strângerea grânelor arendașului, care se scutură pe câmp. Postelnicul solicita Isprăvniciei să intervină pentru a obliga locuitorii să-și îndeplinească îndatoririle potrivit Așezământului (să îndeplinească un anumit număr de zile de „boieresc”): „i-au chemat astăzi înaintea mea [...], întru toată obrăznicia și sumeția au venit, încât las că au rămas neînduplecați, dar, totodată, ca niște bontușncici s-au atins și chiar de cinste mea - arată arendașul - cu feluri de cuvinte îndestul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
jidovi iscoditori”, că Dumitrache Cuza împreună cu Costache Moruzi s-ar afla la moșia Barboși, „proprietate a domnului postelnic Ioan Cuza din acel ținut”. Căpitanul relatează despre deplasarea la Barboși și încercarea de a aresta pe Dumitrache Cuza aflat la curtea boierească a tatălui său, Ioan Cuza. În cele din urmă, Dumitrache Cuza este arestat și trimis la Huși. În casă era și Costache Moruzi, care, întrucât a opus rezistență, va fi arestat și dus la Huși pentru judecată. El va mărturisi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de extindere a târgului Huși, unele sate deveniseră mahalale ale târgului. Cu timpul, Eforia orașului a înglobat pe unii din locuitorii acestor mahalale între orășeni, iar sătenii s-au arătat bucuroși să devină târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește raporturile dintre proprietari și târgoveți, semnalăm Raportul Isprăvniciei Fălciu către Departamentul Dinlăuntru (14 august 1851, Huși), referitor la conflictul dintre locuitorii târgului Huși cu posesorul moșiei, „pentru obijduirile ce sufăr cu luarea dijmei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
14 august 1864, a fost adoptată legea rurală, prin care era desființată claca și dijma, un număr mare de țărani devenind proprietari. Sătenii din același ținut Fălciu telegrafiau domnitorului: „Fapta pe care Măria Voastră ați isprăvit slobozind neamul românesc din boieresc, munca silită, ce era mai rea și decât robia, este atât de mare cât nu o poate scrie niminia. Dumnezeul părinților noștri păstreze zilele Măriei Tale ferice, nebântuite; îl rugâm să ia din zilele noastre și a[le] copiilor noștri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
arendași erau în continuă creștere. Conform Anuarului statistic din 1906, suprafața totală a proprietății rurale din județul Fălciu era repartizată, astfel: -proprietatea țărănească: 121.820 ha, din care 31.467 ha pământ de clacă și 90.353 pământ răzășesc; -proprietatea boierească: 98.920 ha. Totalul era de 220.800 ha. Sistemul arendării moșiilor era generalizat în România. Mai mult de trei sferturi din pământul agricol al județului fusese acordat arendașilor, în majoritate evrei. În arendarea pământurilor nu exista nici o reglementare, de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
internarea unor rude scăpate, servitori etc., dacă se bucurau de protecția Epitropiei, care deseori dădea dispoziții în acest sens, trecând peste prevederile legale și fără nici un fel de comisie medico-psihiatrică. În acest fel se internau servitori bătrâni din unele case boierești ale Iașului, alienați care compromiteau anumite familii nobile ca și unii alienați cu care nu avea cum proceda altfel Comisariatul de Poliție. Aceste internări devin frecvente după 1890. Ca urmare a înființării Facultății de Medicină, Ospiciul de la Golia, în opoziție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]