1,995 matches
-
paginile de Alexandru Ioan Cuza (dezambiguizare) și Cuza Vodă (dezambiguizare)." Cuza Vodă este un sat în comuna Sălcioara din județul Dâmbovița, Muntenia, România. În 1901 s-a stabilit ca satul Cuza Vodă să fie așezat la sud de șoseaua Bănești - Bolovani, unde se întâlnește cu șoseaua naționala Târgoviște - București. Satul Cuza Vodă a fost înființat în anul 1902, cu 10 familii venite din satele din jur. Populația a crescut constant, astfel că dacă în 1941 avea 136 de familii, în 1975
Cuza Vodă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301165_a_302494]
-
Cornățelu este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Bolovani, Cornățelu (reședința), Corni și Slobozia. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița a județului Dâmbovița, și era formată din satele Cornățelu, Corni, Cocoșu și Slobozia, având în total 1448 de locuitori. În comună funcționau trei
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
din satele Cornățelu, Corni, Cocoșu și Slobozia, având în total 1448 de locuitori. În comună funcționau trei biserici, o școală și o moară cu aburi. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei era organizată în aceeași plasă și comuna Bolovani, formată din satele Bolovani, Adunați, Crângași, Podul lui Petrache, Beșteloaia și Bănești, cu 1484 de locuitori. Acolo funcționau două biserici și o școală mixtă cu 40 de elevi fondată în 1862. În 1925, comuna Cornățelu se regăsea în plasa Bilciurești
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
Cocoșu și Slobozia, având în total 1448 de locuitori. În comună funcționau trei biserici, o școală și o moară cu aburi. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei era organizată în aceeași plasă și comuna Bolovani, formată din satele Bolovani, Adunați, Crângași, Podul lui Petrache, Beșteloaia și Bănești, cu 1484 de locuitori. Acolo funcționau două biserici și o școală mixtă cu 40 de elevi fondată în 1862. În 1925, comuna Cornățelu se regăsea în plasa Bilciurești a aceluiași județ, având
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
funcționau două biserici și o școală mixtă cu 40 de elevi fondată în 1862. În 1925, comuna Cornățelu se regăsea în plasa Bilciurești a aceluiași județ, având în compunere satele Cornățelu, Corni, Slobozia și Cocoș-Văleni, cu 2060 de locuitori. Comuna Bolovani făcea parte din plasa Titu a aceluiași județ și avea 2976 de locuitori în satele Adunați, Bănești, Beșteloaia, Bolovani, Crângași, Cuza Vodă și Moara Nouă. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În timp, din
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
regăsea în plasa Bilciurești a aceluiași județ, având în compunere satele Cornățelu, Corni, Slobozia și Cocoș-Văleni, cu 2060 de locuitori. Comuna Bolovani făcea parte din plasa Titu a aceluiași județ și avea 2976 de locuitori în satele Adunați, Bănești, Beșteloaia, Bolovani, Crângași, Cuza Vodă și Moara Nouă. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În timp, din comuna Bolovani s-a despărțit comuna Sălcioara, cu o parte din sate, iar în 1968, a fost desființată și
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
parte din plasa Titu a aceluiași județ și avea 2976 de locuitori în satele Adunați, Bănești, Beșteloaia, Bolovani, Crângași, Cuza Vodă și Moara Nouă. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În timp, din comuna Bolovani s-a despărțit comuna Sălcioara, cu o parte din sate, iar în 1968, a fost desființată și inclusă în comuna Cornățelu, care a fost transferată județului Dâmbovița, reînființat și a căpătat alcătuirea actuală. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
de 500 de locuitori. Comuna Mircea Vodă avea în ea doar satul omonim, a fost înființată odată cu acesta, în 1887, din însurăței. Restul satelor comunei actuale erau împărțite la comunele vecine: satele Beșteloaia (astăzi, Sălcioara) și Bănești făceau parte din Bolovani, iar Podu Rizii făcea parte din comuna Braniștea. În 1925, comuna Ghinești avea aceeași structură și 796 de locuitori, fiind arondată plășii Titu din același județ. Comuna Mircea Vodă avea atunci 738 de locuitori. În 1931, a fost înființată comuna
Comuna Sălcioara, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301189_a_302518]
-
natală: "Când eram copil mai mic vedeam cetatea Vilagășului numai de jos, din sat; mi se părea mică și nu mă îndoiam că grăiesc adevărul cei ce-mi spuneau că ea a fost zidită de fiica unui uriaș care-ngrămădea bolovanii de peatră" [sic] "într-un car cu patru boi, pe care-l lua-n poala ei și-l ducea-n vârful dealului, căruia îi zic maghiarii "Kopasz", adecă pleșuv, iar românii Coposul. După ce am mai crescut, m-am învrednicit să
Șiria, Arad () [Corola-website/Science/300306_a_301635]
-
zicea că pe când era ea mică, adică pe la 1850, apa văii mergea prin iarbă, păraile erau mai scurte și mai mici, dar a fost o rupere de nori, coastele s-au rupt, iar râpele s-au adâncit, torentele au adus bolovani și pietre mari, așa cum se văd acum. Era desigur rezultatul defrișării masive a pădurilor din timpul roirii satelor. Toate delurile erau arate și semănate cu cu grâu de primăvară, cu ovăs, secară și alac. Atunci, pe la 1920 și mai târziu
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
apartinatoare, Gornenți și Malarișca se găsesc pe partea dinspre podișul Mehedinți, dar în compunerea comunei există cîteva cătune mărișoare pe dealurile care mărginesc malul drept al râului Bahna (către orașul Băile Herculane din județul Caras Severin). E vorba despre Sarafinești, Bolovanul și Satu din Mijloc. În sat cea mai mare sărbătoare este Sfanțul Ilie (20 iulie). Mai multe informații pot fi aflate vizitând Monografia satului Podeni realizată de profesorul Vlădica Florian, fiu al satului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Podeni, Mehedinți () [Corola-website/Science/301611_a_302940]
-
geasta=de ăsta,de asta; giufe=chibrituri; gârlici= partea îngustă de la intrarea de regulă în beci, cămară, unde de regulă era așezat un scăunel sau o măsuța cu o sticlă, cană pentru țuică,vin, moare de varză, șideri; grunz= bulgăre, bolovan, bucată mai mare de sare care se pune fie pe curici în cadă pentru murat ori pe câmp pentru a fi linsă de oi, capre, vaci; (a se) gijgina= ase desprinde o creangă mai groasă de tulpină sub grutatea fructelor
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
morfologiei granitice, altitudinea reliefului. Relieful granitic tipic, se dezvoltă în special în regiunile cu altitudini joase, unde întâlnim predominant forme mamelonare, din care răsar (mai ales în regiunile cu climă tropicală) accidente de teren reprezentate prin blocuri, îngrămădiri haotice de bolovani, căpățâni de zahăr. La altitudini mari se detașează unele aspecte distincte, constituind relieful granitic de munți înalți. Acesta se înscrie prin forme piramidale, creste zimțate, coloane uriașe, blocuri ascuțite. În privința răspândirii, relieful granitic este cunoscut bine în Europa: Munții Jura
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
lui Persescu și Borănescu și a continuat tentativele de dezvoltare a turismului în jurul hotelului lui Borănescu, înființând stațiunea Bâsca-Penteleu, cunoscută pentru restaurantul cu orchestră și promovată ca loc de vindecare a ftiziei. Cum stațiunea era amenințată de viiturile ce antrenau bolovani venind de pe dealul neîmpădurit Tega, pe care se formaseră crevase, Maican a ordonat plantarea de brazi pe acel deal și a interzis pășunatul. Acea zonă este astăzi o pădure deasă de brazi care a înlăturat pericolul viiturilor. În timpul Primului Război Mondial, zona
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
pe Somn, fratele Morții să-l adoarmă pe Zeus. Somnul acceptă, deoarece Hera îi spune că îl va căsători cu una dintre Grații. În acest fel, Poseidon îi ajută pe greci. În timpul luptei, Ajax îl lovește pe Hector cu un bolovan în cap, făcându-l sa-și piarda cunoștința. Astfel, grecii prind curaj. Troienii se retrag și pierd tot teritoriul câștigat. Iată că în cele din urmă Zeus se trezește și mânios se duce la Hera. Ca să nu se mai aștepte
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus. În sectoarele cu panta redusă, unde curentul este slab, se remarcă o vegetație cu plante submerse: brădiș (Myriophyllum verticillatum), broscărița (Potamogeton natans). În cursul superior, există o serie de plante bine fixate de pietre și bolovani, cum sunt mușchii (Fontinalis) și algele filamentoase, care formează bioderma vegetală. La adăpostul pietrelor din apropierea malurilor exista o multitudine de briofite și alge (lâna broaștei).(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Solurile brune de pădure Ponderea mare a acestui tip de
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și circulația apelor de infiltrație au favorizat apariția unor izvoare de ape mineralizate bicarbonate clorurate sodice, calcice, magneziene cu bioxid de carbon. Izvoarele mai cunoscute sunt La Someșeni (Ciriloiu) pe pârâul Borcutului și La Bolovan (Tomuța). Prin poziția ei geografică, Lunca Ilvei se încadrează în sectorul de climă continentală moderată, supusă adeseori mișcării orizontale a aerului polar maritim, cu o activitate destul de frecventă. Iarna predomină invaziile de aer de natură arctică din nord-vest, iar vara
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
sus până jos, care s-a mărit de la o lună la alta, în februarie 2016, după o iarnă cu temperaturi schimbătoare, cu vânt și ploi abundente, clopotnița bisericii fortificate s-a prăbușit la pământ, lăsând în urmă un morman de bolovani. În 31 martie 2010 în Roadeș a avut loc ceremonia de punere a pietrei de temelie a unei instituții destinate copiilor traumatizați. Proiectul a fost inițiat de "Fundația Peter Maffay", înființată de muzicianul german Peter Maffay, originar din Brașov. În urma
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]
-
cu 1475 de locuitori ce trăiau în 304 case. Existau în comună o biserică și o școală mixtă cu 12 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Balașoieni, cu satele Balașoieni, Bolovani și Hobaia, având în total 1249 de locuitori ce trăiau în 242 de case și 4 bordeie. În comuna aceasta erau o moară cu aburi, două biserici (la Balașoieni și Hobaia) și o școală mixtă, iar principalii proprietari de pământ
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
din 1925 consemnează desființarea comunei Balașoieni și împărțirea ei între comunele Ogrezeni și Grădinari. Astfel, comuna Ogrezeni-Balașoieni avea 3920 de locuitori în satele Ogrezeni și Bălășoeni și era inclusă în plasa Bolintin a aceluiași județ, în timp ce satul Hobaia și cătunul Bolovani fuseseră arondate comunei Grădinari. În 1931, comuna Bălășoeni a fost reînființată, având în compunere satele Bălășoeni și Hobaia, dar numai pentru scurt timp, după care a fost din nou absorbită de comuna Ogrezeni. În 1950, comuna a fost transferată raionului
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
partea de vest. Accesul în interior spre biserică se face printr-o scară acoperită, lungă de 100 m, care pornește din piața centrală a satului, de lângă turnul paznicului. La capătul de sus al scării, lângă biserică se poate vedea un bolovan mare, pe care, duminica erau așezați cei care făceau rele în cursul săptămânii, spre a fi văzuți de întreaga comunitate. Era un mijloc eficient de a-i educa și integra în colectivitatea așezării. Astăzi, această veche așezare săsească este cunoscută
Biertan, Sibiu () [Corola-website/Science/298819_a_300148]
-
au relevat o fortificație de forma unui poligon neregulat în suprafață de 25X40m, cu unele laturi rotunjite, având orientarea nord-vest - sud-est, pliată pe forma dealului. Zidul de incintă, cu o grosime variind între 2m și 2,50m, era construit din bolovani de șist sparți neregulat, prinși cu mortar din var și nisip cu bobul mare. Calitatea inferioară a mortarului, precum și neatenția la așezarea bolovanilor induce ideea unei fortificații făcute în grabă, ca urmare a unor necesități de apărare imediată. Poarta, situată
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
forma dealului. Zidul de incintă, cu o grosime variind între 2m și 2,50m, era construit din bolovani de șist sparți neregulat, prinși cu mortar din var și nisip cu bobul mare. Calitatea inferioară a mortarului, precum și neatenția la așezarea bolovanilor induce ideea unei fortificații făcute în grabă, ca urmare a unor necesități de apărare imediată. Poarta, situată pe latura de sud a incintei, era încadrată de ziduri groase de 3m. Aici s-au găsit urme de modificare ulterioară (probabil datorită
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
fotografică. Plinius menționează în "Istoria naturală" o poveste despre descoperirea sticlei. Pe scurt, un grup de marinari fenicieni de pe un vas ce transporta sodă a venit la țărm spre a face focul. Plaja întinsă era plină de nisip, dar nici un bolovan pentru a ține vasul la foc. Marinarilor le-a venit ideea de a folosi câțiva bulgări de sodă de pe corabie. Și au făcut focul, pregătindu-și mâncarea și apoi dormind. Dimineață, scormonind din întâmplare prin cenușa focului, un marinar a
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
trăiesc printre vii. Să sugrum șarpele, să lupt cu gemenii. Ah, să-mi ajut Fără voia mea semenii. Au dat poartă-n casă Prin care să-mi treacă mireasă. Și eu să stau lîngă pat Orbit și legat. Să urc bolovanul pînă la capăt Pe-o stradă. Să urlu, să cînt, să mor să nu cadă. Sugrum hidra lîngă un zid. Zeii întreabă-Nu-i mort, n-a murit? Atunci feciorul este un stupid. Și ne-njură? Grozav, coane. Parol, rezon, coane. Ce
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]