2,036 matches
-
două dintre ocupațiile specifice zonei Dornelor: creșterea animalelor și plutăritul. În incinta muzeului au fost reconstituite două interioare tradiționale din zonă, care prezintă vizitatorilor armonia și farmecul organizării interiorului unei case țărănești. În colecție se găsesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte meșteșugărești și ceramică din zona Bucovinei. La Vatra Dornei se desfășoară periodic Festivalul „Porniți Plugul Feți Frumoși” (festival de datini și obiceiuri de iarnă organizat anual în perioada dinaintea Anului Nou) și „Serbările Zăpezii” (o serie de concerte și
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
este cunoscut prin tradițiile sale, aduse din Bucovina. În special, formația locală „Sălcioară” este cea care păstrează melodia și cuvintele cântecelor. În timpul sărbătorilor de iarnă, la Răuțel poți vedea o veritabilă Bandă a lui Joian, Irodul, Capra, Căluțul, Ursul - obiceiuri bucovinene. Localitatea este gazificată integral, iar numărul posturilor de telefoane în 2008 se cifra la 1300. Principala ramură a economie este agricultura. Mulți locuitori muncesc peste hotare. Țăranii din Răuțel sunt preocupați de cultivarea legumelor în sere, de creșterea vitelor și
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
plan politic este membru asociației studențești „Arboroasa” (1930-1936) și președinte al ei (1934-1936); dar și vicepreședinte al "Centrului studențesc" din Cernăuți, dând dovadă de cel mai înfocat romanism cu prilejul manifestărilor și congreselor studențești. A organizat primul Congres al Studențimii Bucovinene (1936) și a fost delegat timp de trei ani la Uniunea Studenților. Colaborează intens la revistele "Iconar" (directori Mircea Streinul și Liviu Russu), "Însemnări Sociologice" (Dir. Traian Brăileanu), "Răboj", "Bună Vestire" (director Mihail Manoilescu, căruia îi urmează Dragoș Protopopescu și
Vasile Posteucă () [Corola-website/Science/305223_a_306552]
-
imigranților. Ulterior, este numit ca președinte al Comisiei pentru acordarea titlului de „Hasidei Umot Haolam” („Drepți între popoare”) din regiunea Țel Aviv, neevreilor care au salvat evrei în timpul Holocaustului. A deținut și funcția de președinte al Organizației Mondiale a Evreilor Bucovineni. A publicat lucrarea „Biografia unui sionist” (în limba română, Ed. Hasefer, 1999). De asemenea, a scris articole în cotidianele israeliene „Maariv”, „Haaretz”, „Haboker” și „Tmurot”. În anul 2000 a fost declarat cetățean de onoare al orașului Siret. Yitzhak Artzi a
Yitzhak Artzi () [Corola-website/Science/306033_a_307362]
-
comandat o baterie de artilerie grea, cu care s-a remarcat în bătăliile de la “Porțile Moldovei”. În perioada 4 iunie 1941 - 6 decembrie 1944 generalul de corp de armată Ion Negulescu a fost comandantul Corpului de Grăniceri. A apărat satele bucovinene de jafurile, violurile și distrugerile soldaților sovietici și a încurajat mișcarea de rezistență din zonă. A îndeplinit apoi funcția de ministru al apărării naționale în guvernele conduse de generalii Constantin Sănătescu și Nicolae Rădescu (7 decembrie 1944 - 6 martie 1945
Ion Negulescu () [Corola-website/Science/304816_a_306145]
-
într-acolo ca limba noastră să domineze nu numai în cameră, ci să fie întrebuințată și în actele oficiului"". A fost primar al orașului Storojineț. În urma manevrelor autorităților austriece, în martie 1900, o parte din membrii partidului pactizează cu oficialitățile bucovinene, motiv pentru care Flondor demisionează din partid în același an. Împreună cu Gheorghe Popovici și Ioan Țurcan, întemeiază Partidul Național Poporal, având ca organ de presă "Deșteptarea" (înființat în 1893). Președinte al noului partid a fost ales George Popovici, iar Iancu
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
personal. Trebuie să mă gândesc și la alții și la viitor"" . În perioada primului război mondial, Iancu Flondor și-a pierdut, în urma unui incendiu, conacul și întregul utilaj agricol. El a intervenit pe lângă comandantul rus, generalul Brussilov, în interesul populației bucovinene, lipsită de alimentele de bază și de posibilitatea de a se aproviziona și mereu amenințată cu deportări și cu rechiziții ale bunurilor. În anul 1917, Iancu Flondor a fost acuzat de către guvernul austriac de înaltă trădare și a scăpat cu
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
cuprindă Bucovina, Ținutul Hotinului și o parte a Vechiului Regat. ""Înființarea lui ar schimba repede fizionomia etnică din această parte, garantând siguranța și contribuind la înflorirea statului"", afirma el atunci. Un alt aspect ignorat de către succesorii săi la cârma administrației bucovinene a constat în prevenirea nemulțumirilor populației și în asigurarea unei integrări profunde, dar fără tensiuni, a minorităților în cadrul României Mari. Într-un raport din 2 aprilie 1919 către regele Ferdinand, Iancu Flondor spunea: ""În această situație mi-am zis că
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
la Cernăuți, una din tinere s-a căsătorit cu un consul francez, iar, cealaltă l-a cunoscut pe generalul Ludovic Mircescu, comandantul Diviziei a 8-a, cu sediul la Cernăuți. Tânărul general de cavalerie, care frecventa luxoasele saloane ale orașului bucovinean, s-a îndrăgostit de Gerda, o blondă cu ochi albaști, de o frumusețe răpitoare. Chemat la București, Mircescu a fost promovat în funcția de ministru de Război. Gerda a început să profite de slăbiciunea și naivitatea amantului, astfel că, toate
Ludovic Mircescu () [Corola-website/Science/304869_a_306198]
-
și în organizarea uniunii bancare „Solidaritatea” și a contribuit la afirmarea și dezvoltarea publicisticii economice românești. S-a implicat, de asemenea, în activitatea unionistă de la începutul secolului XX, precum și în aceea de organizare a unui corp al voluntarilor ardeleni și bucovineni în timpul Primului Război Mondial. A fost fiului unui notar comunal. A urmat liceul la Blaj și Brașov, absolvind, ulterior, Academia Comercială din Viena. A ocupat funcția de director executiv al băncii „Agricola” din Hunedoara, după ce, mai întâi, a fost funcționar la banca
Vasile C. Osvadă () [Corola-website/Science/305541_a_306870]
-
artei adevărate. În arta sa se observă o accentuată tendință de “bizantinizare”, atât în tratarea portretelor, cât și în compoziții. Personajele capătă aer de austeritate, în timp ce chipurile, departe de a fi rigide, degajă noblețe, puritate, fiind impregnate de multă sensibilitate ("Bucovineană, Țărancă cu maramă," ș.a.). Vigoarea desenului accentuiază eleganța formelor. Impresia de eleganță rafinată este subliniată și de prospețimea și vioiciunea coloritului, în care albul-argintiu și aurul joacă un rol important. Printre lucrările sale care ating perfecțiunea se află: "Maria România
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
coerența expresiei, exigența transfigurării spațiului și a obiectelor dar și sugestia poetică sunt tot atâtea calități picturale surprinse în tablourile Elenei Greculesi. Acestea au încărcătură emoțională, degajă calm și echilibru, fascinează spiritul liric și îndeamnă totodată la reflecție. "Celelalte lucrări (“Bucovineană”, “Țărancă cu maramă”, “Profil”, “Nalbe”, “Flori de primăvară” etc.) se disting prin esențializarea subiectelor și prin cromatismul acordurilor proxime de griuri colorate, în game reținute și evocatoare. Portretele sunt marcate de un benefic laconism al formelor cu aluzive trimiteri etnofolclorice
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
griuri aurite și-n strălucire de sidef..."" În ziua de 12 iunie 2008, în prezența unui public avizat, iubitor de cultură, Elena Greculesi a facut o nouă donație Bibliotecii Bucovinei “I.G. Sbiera” din Suceava. Cele trei lucrări donate se numesc „Bucovineană II”, „Flori pe gama violet” și „Călători spre uitare” (167cmx167cm). Emoționată, artista a rostit cu tremur în glas „Inima mea este aici. Cântă ca un clopot în noaptea Învierii! Clipă frumoasă ca cea de-acum, prefă-te în eternitate!” Într-
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
fost aleasă în Biroul Executiv al Uniunii Artiștilor Plastici. a fost distinsă cu: În expunerea de motive pentru acordarea acestui premiu se spune: ""Personalitate plastică viguroasă, cu o vastă operă plină de prospețime, delicatețe și lirism, strălucită reprezentantă a spațiului bucovinean în arta plastică", artista „de o generozitate neobișnuită", care „a donat municipiului și județului Suceava o serie de lucrări constituite într-un veritabil tezaur, expus în sala de audiții a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera""" În 2002 artista a donat Bibliotecii
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
I.G. Sbiera""" În 2002 artista a donat Bibliotecii Bucovinei “I.G. Sbiera” din Suceava 12 lucrări de mare valoare, reprezentative pentru arta sa, care fac obiectul unei expoziții cu caracter permanent. În 2008 donația a fost întregită cu încă 3 lucrări: „Bucovineană II“, ,Flori pe gama violet“ și ,Călători spre uitare“. ""Aceasta din urmă reprezintă rodul câtorva ani de inspirație, trudă, suferință și bucurie, și, ajunsă aici, la capătul drumului, la Suceava, careia i-a fost sortită de la început, a ocupat locul
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
rus a și făcut. La 7/30 iunie 1917, Vintilă Brătianu, în calitate de ministru de război, alături de conducerea militară a Armatei (generalii Prezan, Cristescu, Vlădescu, Vasilescu, Petala, etc.), întâmpină pe peronul gării din Iași cel dintâi batalion de voluntari ardeleni și bucovineni, compus din 1.500 de oameni. La 10 iulie 1917 a avut loc o remaniere guvernamentală, prin cooptarea la guvernare a Partidului Conservator-Democrat condus de Take Ionescu. Ministerul de Război a fost împărțit în două: Ministerul de Război propriu-zis, în
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
(n. 18 ianuarie 1969) este un psihosociolog român. s-a născut în 18 ianuarie 1969, într-o familie cu rădăcini bucovinene (tatăl) și basarabene (mama). A absolvit Facultatea de Sociologie și Psihologie, specializarea: Sociologie, Universitatea de Vest din Timișoara (1998), după ce, în prealabil, a finalizat studii tehnice, la Universitatea Politehnica Timișoara, specializarea Magnetohidrodinamică (1993). După obținerea licenței în sociologie, a parcurs
Alin Gavreliuc () [Corola-website/Science/314511_a_315840]
-
În acea perioadă devenise câștigat ideii unirii tuturor ucrainenilor, pe care o promova Iuri Fedkovici. A fost redactor pentru studiile în limba ruteană la revista "Candela" (1882-1900), de asemenea a fost unul din fondatorii și redactorii ziarului "Bukovinskaia Zoria" ("Steaua bucovineană"), a scris frecvent la "Bukovinski Kalendar". La Universitate Vorobchievici a organizat începând din 1876 Asociația studenților ucraineni "Soiuz ukrainskih studentiv". El s-a numărat și printre întemeietorii Societății culturale ucrainene "Ruska Besida" și a fost președintele "Asociației literar-dramatice rutene". În
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
El a fost crescut de mama sa în casa bunicii sale Ecaterina Ghyka, născută Balș, petrecând majoritatea timpului la Iași și stând în timpul verii și toamna la conacul familiei Balș de la Dumbrăveni. Învață franceza în familie și germana cu guvernante bucovinene. Mai târziu, Matila a fost adoptat de un unchi al său, Grigore Ghyka (1867-1940), fratele vitreg (care n-a avut copii) al mamei sale, pe care l-au întîlnit prima dată pe timpul studiilor pariziene și care i-a dat numele
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
Regatului României, în zilele noastre în Ucraina. El a fost copil unic al părinților săi, industriașul Michael Appelfeld, și soția sa, Bonya (Batya) născută Sternberg. Limba vorbită în casa părintească era germana, care devenise limba unei bune părți din evreii bucovineni din vremea stăpânirii austriece. Familia Appelfeld era o familie de evrei laici, care nu mai observa prescripțiile religioase. Însă, în casa bunicilor materni, din munți, într-o comunitate de hasidim adepți ai țadicului din Sadagura, Appelfeld a cunoscut limba idiș
Aharon Appelfeld () [Corola-website/Science/313288_a_314617]
-
Germanii bucovineni (în sau "Buchenlanddeutsche") au reprezentat o populație de origine germană, care a trăit în Bucovina între 1780 și 1940. Germanii imigrați nu s-au răspândit uniform în toată Bucovina, ci au fondat localități proprii sau cartiere proprii în localitățile existente
Germani bucovineni () [Corola-website/Science/313903_a_315232]
-
localității, ca la Bădeuți (în ). O parte însemnată din imigranți s-au stabilit în orașe ca Cernăuți (în ), Storojineț (în ), Rădăuți (în ), Suceava (în ), Vatra Dornei (în ) și Gura Humorului (în ), localitate în care, în 1930, reprezentau majoritatea populației. Germanii bucovineni au fost, în majoritate, agricultori. În activitatea lor, agricultorii coloniști germani au obținut adesea rezultate mai bune decât localnicii români, pentru că, la venirea lor în Bucovina, aceștia au primit 16-20 hectare de teren agricol de cea mai bună calitate, lemn
Germani bucovineni () [Corola-website/Science/313903_a_315232]
-
Muzeul Etnografic „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți este un muzeu cu specific etnografic (artă populară bucovineană) înființat în anul 1934 în orașul Rădăuți (județul Suceava). El a fost fondat la inițiativa unui grup de intelectuali locali, purtând inițial denumirea de "Muzeul de Antichități și Etnografie". Acesta este cel mai vechi muzeu etnografic din Moldova. Muzeul prezintă
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
reprezentând unelte și ustensile casnice sau piese de mobilier, precum și o colecție de peste 1.000 de veșminte populare, datând din perioada primului război mondial și a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De asemenea, sunt prezentate principalele îndeletniciri tradiționale bucovinene: olăritul (roți ale olarului, cuptoare de ars oale, exponate ceramice de Marginea, Rădăuți, Kuty, Păltinoasa și Dolhești), țesătoria (prelucrarea fibrelor vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
Porumbescu în 1881. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a și condus societatea studențească Arboroasa. A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]