1,985 matches
-
și colectiv-sociale (un post-/transuman capabil să-și împărtășească experiențele în noi registre, cum ar fi schimbul direct de amintiri sau de sentimenteă. Acest tip de radicalism vizionar depășește însă cadrele actuale ale fizicii, metafizicii, eticii și social-politici, forțează limitele bunului-simț uman și condițiile umanității, pășind pe teritoriul imaginației și al ficțiunii (în special științifico-fantasticeă populat de entități și specii post-/transumane felurite. Principiile transumanismului sunt transpuse adesea într-o ideologie care combină vizionarismul tehnologic cu cel religios și care fundamentează
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
persoane nu este suficientă pentru îndeplinirea oricărei sarcini; unele meserii solicită pregătire de specialitate; r. 30 31 : „Până a nu și ieși din marginile bunei cuviinți, tot mai era de respectat” critica este suportabilă până în punctul în care ea depășește bunul-simț și buna-cuviință impuse în comunicarea socială; p. 128, r. 6 7 : „Poate cineva să lucreze singur, totul, din talpă?”întovărășirea ajută la realizarea optimă a finalităților propuse, omul singur nefiind capabil de eficiență maximă; p. 130, r. 30 : „cu mâna
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
care s-a dovedit precisă dincolo de toate așteptările rezonabile. Să recapitulăm punctul nostru de vedere în privința acestui exemplu: în primul rând, legea în special deoarece în ea apare o a doua derivată este simplă doar pentru matematician, nu și pentru bunul-simț sau pentru mintea neformată matematic a începătorilor; în al doilea rând, este o lege condițională cu un domeniu de aplicare foarte limitat. Ea nu explică nimic despre pământul care atrage pietrele lui Galileo, sau despre forma circulară a orbitei lunare
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai explicit și la un public mai larg ca oricând, prin lovitura formalistă dată de o mare parte a noii programe de învățământ din școlile elementare și secundare. În acest sens, "formalismul" își are rădăcinile naturale în afirmațiile obișnuite, de bun-simț, ale culturii zilelor noastre: este o cale naturală de a face matematică atunci când nu crezi în cele universale. Ne-a fost ușor să credem în realitatea lucrurilor fizice și (cu excepția behavioriștilor) în realitatea gândurilor din capul oamenilor. În principiu, ni
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fizicianul este cel care are de a face cu subiectul-temă descris în mod obișnuit drept "real"; dar e suficient să reflectăm puțin pentru a arăta că realitatea fizicianului, oricare ar fi ea, are puține sau niciuna din însușirile pe care bunul-simț le atribuie instinctiv realității. Un scaun poate fi o colecție de electroni ce se plimbă de colo-colo sau o idee în mintea lui Dumnezeu: oricare din aceste explicații are meritele sale, dar niciuna nu se conformează nici pe departe sugestiilor
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
hidra nu avea decât nouă capete, sau cel mult unsprezece; dar aici sunt prea multe, sunt în Anglia, în Germania, în Italia, în Franța, așa încât chiar și el ar fi renunțat la luptă. De aceea, mă adresez doar oamenilor de bun-simț și fără prejudecăți. În ultimii ani au fost publicate numeroase lucrări în domeniul matematicii pure și al filosofiei matematicii cu scopul de a extrage și izola elementele logice ale raționamentului matematic. Aceste lucrări au fost analizate și expuse foarte clar
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cu mult înainte de demonstrarea riguroasă de către Gödel la începutul anilor '30 a principiului incompletitudinii care, de altfel, chiar asta afirma: inconsistența sau incompletitudinea oricărui sistem axiomatic al aritmeticii. Pledoaria sa antilogicistă și în favoarea rolului intuiției în matematică este deopotrivă de bun-simț și caustică la nivelul polemicii. Invenția matematică 9 Henri Poincaré Geneza invenției matematice este o problemă care ar trebui să inspire cel mai viu interes psihologului. Este actul în care mintea umană pare să împrumute cel mai puțin lumii exterioare
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
acoperi numerele unul câte unul; întotdeauna ar rămâne numere iraționale neacoperite. Kronecker le ura, însă ele ocupă tot spațiul oferit de șirul numeric. Infinitatea numerelor raționale nu reprezintă decât un zero. CAPITOLUL 7 Zerouri absolute [FIZICA LUI ZERO] Matematica de bun-simț implică neglijarea unei mărimi atunci când este mică - nu neglijarea ei fiindcă este infinit de mare, și nu vrei să accepți acest fapt! P.A.M. DIRAC În sfârșit, nu mai exista nici o îndoială: infinitatea și zero sunt inseparabile și esențiale pentru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
străine, în ultima perioadă au apărut lucruri, care trebuie să spunem, că sînt pe drept criticate de opinia publică și care au făcut necesar ca în multiplele probleme ideologice să dăm întîietate problemei cinematografiei. După care urmează o constatare de bun-simț : Ascultînd pe tovarășii care au luat cuvîntul, citind și referatul prezentat de Comitetul de Artă, ne-am spus că de fapt aproape că dezbaterea nu și- ar mai avea rost, pentru că tovarășii sînt așa de clarificați de ceea ce ar trebui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
capătă aspectul manipulării. Constatăm că această distincție reia două aspecte clasice ale gîndirii politice, cărora li se adaugă numeroase variante istorice: concepția armonizării și concepția strategiei. Cu cît vorbim mai mult, cu atît ne înțelegem mai bine"admite, cu ușurință, bunul-simț. Cu siguranță, acest postulat nu este străin de succesul discursului filomediatic și slujește drept accesoriu în difuzarea inovațiilor tehnologice pentru a cristaliza o ideologie a comunicării. Cu toate acestea, în postulatul amintit este punctată problema legăturii sociale și dimensiunea sa
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
care au cooperat, la diferite niveluri, confirmate de fotografii și biografii, publicate în presă. Publicul se confruntă cu un curent justițiar. Unii jubilează. Majoritatea își pune întrebarea: de ce aceste dezvăluiri acum? De ce este demascat un vinovat și nu un altul? Bunul-simț al unei părți a opiniei publice temperează vârtejul a ceea ce românii numesc "dosariada". Într-adevăr, era bine cunoscut faptul că orice responsabilitate reală, orice carieră realizată înainte de 1989 presupuneau a servi regimul și a nu refuza să furnizezi informații dacă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Shakespeare) Nu e de mirare acest fapt cînd „judecata” unor oameni este, de exemplu, excesiv de orgolioasă (de subiectivă În raport cu sine), a altora, dominată de Închipuiri/fantasme, de anxietăți și de neîncredere În sine, iar a altora, dimpotrivă, este impregnată de bun-simț, de realism, de vitalitate și optimism. Există cîteva proverbe care sintetizează, În mod expresiv, sensul adînc al reflecțiunii lui Shakespeare: „Cum Îți așterni, așa vei dormi”; „Rău de vei semăna, mai rău vei secera”; Cine seamănă vînt, culege furtună”; „Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lui inițială; iar noi trebuie să reevaluăm mereu efectele măsurilor folosite... * „Trăim Într-o lume a excepționalului, În care normalul n-are nici o șansă de a se realiza.” (Lucian Blaga) Competiția acerbă de valori, din zilele noastre, ucide chiar și „bunul-simț”din unele existențe umane mai modeste (ex. țăranul Își uită condiția lui tradițională, Își uită obiceiurile și credințele morale fixate În Înțelepciunea de secole a satelor, sub presiunea unei modernizări a vieții urbane, care nu i se potrivește). * „Trebuie, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unei discuții - astfel că rămîi mereu Într-o Întîrziere de replică, În fapt de comunicare. * „Înțeleg ca ignoranța să fie purtată ca o cruce, nu vînturată ca o secure.” (F. O’Connor) CÎnd, Într-adevăr, „ignoranța” nu este Însoțită de bun-simț, ci de tupeu, ea devine un factor dezumanizant. * „Poate fi oprită o judecată, dar efectul lor nu poate fi Împiedicat.” (J.W. Goethe) Îți poți cenzura, de exemplu, un proces de conștiință Început, dar nu poți radia motivele din care
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o vină și de a ierta pe altul. * „Decența nu poate fi discutată fără indecență.” (G.B. Shaw) Să ne imaginăm, de exemplu, o confruntare Între firea arogantă și ostentativă a paranoicului și simțul realist și decent al celui caracterizat de bun-simț. * „Merită Întotdeauna să faci un lucru greșit ca să descoperi cum să nu-l faci, ceea ce constituie un important pas Înainte În descrierea modului cum trebuie făcut.” (G.B. Shaw) Asta nu Înseamnă, firește, că trebuie să ne programăm să greșim, să
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se complimenteze reciproc cu astfel de laude. * „Cel care nu se crede prea mare, valorează mai mult decît crede.” (J.W. Goethe) A putea fi conștient de limitele tale psihologice, Înseamnă, În fond, a avea simțul măsurii, Înseamnă a proba bun-simț: „Să avem de partea noastră adevărul, iată secretul elocinței și al virtuții, iată autoritatea morală” (H.F. Amiel). * Este interesantă explicația dată de H. de Balzac nevoii pe care o simt unii oameni de a fi flatați: „SÎnt oameni care se
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că nu există nimic de știut și, În consecință, el știe totul”. * „Nu vă Închipuiți cît trebuie să fii de spiritual pentru a nu fi ridicol.” (N.S.R. Chamfort) Într-adevăr, numai un spirit care este capabil să facă saltul spre „bunul-simț” poate evita lucrul acesta. * „Iubește pe aproapele tău ca pe tine Însuți”. Acest percept moral creștin cuprinde un paradox subtil, care i-a prilejuit filosofului Lucian Blaga un comentariu ironic, pe măsură: „Ciudat: În această poruncă a moralei altruiste, egoismul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vrei să-ți faci un dușman, fă cuiva o favoare.” (Mc. Clauthry) Firește, nu se poate generaliza, Însă unii nu pot suporta faptul că favoarea primită la un moment dat Îi Îndatorează, Îi obligă la a face un efort de „bun-simț”, pentru a răspunde printr-un gest similar de bunăvoință. * „O eroare e cu atît mai primejdioasă cu cît conține mai mult adevăr.” (H.F. Amiel) Afirmația este valabilă, desigur, pentru realitatea morală, nu și pentru cea științifică, deși eroarea joacă și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
celui care nu o merită). * „Niciodată nu facem bine un lucru pînă ce nu Încetăm să ne gîndim asupra modului de a-l face.” (William Hazzlitt) Acest paradox Îl putem accepta numai dacă admitem că „rațiunea” aduce justificări interesante, În timp ce „bunul-simț” doar ceea ce se cuvine. * „Cea mai mare greșeală este să fii convins că ai săvîrșit vreuna.” (Thomas Carlyle) Trebuie să ne preocupe greșelile comise, Însă fără Îndoială, nu În ideea de a ne descuraja, ci de a ne corija În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să-i ascunzi, de exemplu, o anumită intenție, atitudine sau trăire, decât prin tăcere! * „Nu poți să-i poruncești naturii decît pentru a i te supune.” (Fr. Bacon) Evident, marele filosof se gîndea la faptul că este o chestiune de bun-simț ca o ființă imperfectă, cum este omul, să nu Îndrăznească să intervină altfel decît cu respectul cuvenit față de natură, care ne oferă toate imperfecțiunile: „Geniul omenesc nu va putea nicicînd născoci invenții mai desăvîrșite ca acelea create de natură, În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
foarte greu să probezi un „simț al măsurii” mai ales cînd este vorba de propriile stări sau Însușiri sufletești: cînd de exemplu, nu avem puterea de a respinge o laudă prea mare adresată nouă, ar trebui să avem cel puțin bunul-simț de a ne jena. * „Nimeni n-ar mai vorbi atît de mult În societate, dacă și-ar da seama cît de des Înțelege greșit pe alții.” (J.W. Goethe) Este, Într-adevăr, rară comunicarea desfășurată În termeni empatici: „De obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acum supusul ei!... * „Gloata ia obiceiul drept lege.” (Demonstene) Se știe că „obiceiurile” desemnează acele tradiții comune pentru un grup etnic, care sînt Învățate de tineri ca o deprindere de viață și care, apoi, sînr respectate ca o normă de bun-simț. SÎnt și astăzi, mai ales În mediul rural sau ținuturi geografice izolate, comunități care se conduc mai mult după datinile/tradițiile consacrate de strămoșii lor, decît după legile oficiale/statale. Pentru aceste comunități, datinile au o valoare „tabu”, ele constituind
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un stil natural, te simți uimit și Încîntat, căci te aștepți să vezi un autor, și găsești un om” (B. Pascal). Acest specific psihologic individual este cuceritor cînd exprimă o anumită eleganță a atitudinii, adică acea discreție și Îngăduință a bunului-simț. * „Poți să te instruiești cu alții, dar nu poți să te entuziasmezi decît singur.” (J.W. Goethe) Pentru că „entuziasmarea” este o reacție subiectivă individuală, care nu poate fi decît expresia unei revelații a sensibilității proprii. * „Dramele vieții nu se află
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cu certitudine, În „darul de a gîndi” este cuprinsă Întreaga gîndire, și nu numai cea logică; noi gîndim, de obicei, omenește, adică și cu o participare afectivă și morală (cineva poate gîndi cu mai puține performanțe logice, Însă cu mult bun-simț, cu omenie). * „Ferește-te de sfaturi! Problema e prea grea și răspunderea mare. Tu dai sfatul după natura ta. Aceasta Însă rareori se potrivește cu natura celui ce te Întreabă. Altfel spui tu, altfel Înțelege el. Sfătuind prudență, produci slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
drag este cel care lasă În urmă mai multă absență decît a Însemnat prezența lui.” (Florin Mugur) Subtilitatea și, totodată, adevărul acestei reflecțiuni sînt date, Într-adevăr, de faptul că adesea de discreția morală, de eleganța atitudinii sau de finețea bunului-simț al unora dintre cei apropiați nouă nu ne dăm seama În rutina vieții de zi cu zi, Însă apoi, după ce acești oameni apropiați nouă nu mai sînt, ajungem ca În amintirile noastre să le cunoaștem adevărata valoare sufletească și să
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]