3,183 matches
-
să-i treacă, și să zică: „Popa toacă, gușa sacă!“ Gușter Piele de gușter uscată, prins în luna mart, e bună de gușter*. Guturai Se zice că gutunarul se trece dacă se afumă cel ce-l are cu pene și busuioc. Cine voiește să scape de șuhărie* sărută pe cineva în spate, fără să știe, și scapă. Cel care suferă de guturai să sărute pe altul în spate, care va avea ceva roșu la dînsul, și-i va trece. Cînd cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un cuțit, [ca] să se apere contra duhurilor rele, căci îngerul nu se poate apropia de dînsa s-o apere, fiind spurcată. îndată ce o femeie naște, moașa se duce la preot cu o sticlă cu apă, cu un fir de busuioc pus în gura sticlei, ca să facă moliftele* apei. Cu acea apă se spală lăuza pe mîni și pe față, ca să fie curată, apoi mănîncă și bea, căci altfel lăuza este spurcată. O lăuză la trei zile după facere se scaldă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în cer are noroc de bani și sănătate. în sara de Sf. Vasile se pun linguri pline cu apă într-o tavă; a cui o fi seacă, nu are noroc. Fetele mari la Sf. Vasile pun pe pîraie punți cu busuioc, parale de argint, inele și fir roșu, ca să-și ghicească norocul. în Ajunul Crăciunului, înainte de a gusta din grîul pregătit cu miere, se ia din el o lingură și se aruncă în podeală*, crezîndu-se că apoi norocul se va ținea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că are să vie un oaspe rar; iar dacă cade cel des, apoi va sosi un oaspe des. Cînd se deschide ușa singură, are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe lîngă casă, prevestește venirea unor musafiri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la ziua jumătate, că prinzi vara paseri, și să iai cu ochii închiși două paie să le bagi în sobă. Să nu pui mîna pe puii unei păserele, căci vin furnicile de-i omoară, iar paserea îi părăsește. Tărîțele și busuiocul din noaptea de Sf. Vasile sînt bune pentru paseri. Gîștile și găinile albe sînt socotite sfinte. Cînd paserile umblă cu aripile în pămînt, trag a sărăcie. Dacă are cineva galițe* mici, apoi se crede că nu e bine a le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ouă părăsitură e a sărăcie. Sărbătoare în sărbători mari să nu strigi după niminea, ca să nu fii strigat tot anul. Sărindar Cine plătește cinci sărindare preotului găsește o casă pe lumea cealaltă. Scăldătoare în scăldătoarea nou-născutului trebuie să se puie: busuioc, ca să fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca viața lui să fie curată ca argintul; bujor, ca să fie rumăn ca bujorul; miere, ca să fie dulce la vorbă; pîne, să aibă îndestulare și să fie bun ca pînea; zahăr, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sărbătoare în sărbători mari să nu strigi după niminea, ca să nu fii strigat tot anul. Sărindar Cine plătește cinci sărindare preotului găsește o casă pe lumea cealaltă. Scăldătoare în scăldătoarea nou-născutului trebuie să se puie: busuioc, ca să fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca viața lui să fie curată ca argintul; bujor, ca să fie rumăn ca bujorul; miere, ca să fie dulce la vorbă; pîne, să aibă îndestulare și să fie bun ca pînea; zahăr, ca să-i fie viața dulce; ou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ograda me, iar din casă ursul ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine.“ Cînd visezi urs înseamnă noroc. Ursită Fetele de măritat cînd se ridică de pe scaun îl clătesc, ca să-și clătească „data*“. Cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la Ovidenie [Intrarea în Biserică a Maicii Domnului] e bună de uitat în fîntînă, spre a-ți vedea soțul. Fetele de măritat să postească în ajunul Bobotezei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cer, și atuncea numai o pogăciță cît fundul olului*, tare sărată, își văd „data“ în vis, îmbiind-o cu apă rece. Fetele mari, cînd vine popa cu botezul, pun mărgelele sub prag, să viseze noaptea viitorul soț. Asemenea și cu busuiocul; de stropește popa cu el, îl pune sub cap, ca să viseze. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de-o va înnoda, ursitul ei ce era să-l ia de bărbat nu se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
parul cel legat este cu scoarță, apoi bărbatul acelei fete va fi avut, iar dacă parul este cojit, atunci bă rbatul ei va fi sărac. Sara, în ajunul Sf. Vasile, fetele pun într-un vas cu apă o cracă de busuioc și una de măr, apoi o para de argint cu punte*, lăsîndu-le astfel pînă dimineață, ca noaptea să viseze pe tînă rul ce vor lua în căsătorie. Dacă împreună cu tînărul visează verdeață, va fi mult 381 norocoasă, iar de va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se împreună, atunci fata va lua în căsătorie pe acel tînăr, iar altfel, nu. în dimineața de Sf. Vasile, fetele mari torn plumb topit în apă, ca să-și ghicească norocul. Sara, în ajunul Bobotezei, fetele mari pun o cracă de busuioc uscat pe ghizdurile puțului, apoi se gîndesc la un flăcău pe care voiesc a-l lua în căsătorie; dacă dimineața vor găsi acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara, în ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în apă, ca să-și ghicească norocul. Sara, în ajunul Bobotezei, fetele mari pun o cracă de busuioc uscat pe ghizdurile puțului, apoi se gîndesc la un flăcău pe care voiesc a-l lua în căsătorie; dacă dimineața vor găsi acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara, în ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc prin gard; dimineața al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat, iar fără brumă, îl va lua sărac. în ajunul Bobotezei, fetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
busuioc uscat pe ghizdurile puțului, apoi se gîndesc la un flăcău pe care voiesc a-l lua în căsătorie; dacă dimineața vor găsi acel busuioc umed, îl vor lua, iar altfel, nu. Sara, în ajunul Bobotezei, mai multe fete pun busuioc prin gard; dimineața al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat, iar fără brumă, îl va lua sărac. în ajunul Bobotezei, fetele mari pun mărgelele ce port la gît pe pragul ușii, ca să pășească preutul peste ele cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ajuta nimic. Ca să fie jucate mult, fetele fac aceste vrăji: poartă cu ele o crenguță de la pomul de pe care s-a prins vreun roi. Vrăjesc pîne, zahăr și dau flăcăilor să mănînce. într-o ulcică cu apă neîncepută se pune busuioc, un ban de argint și o coadă din pană de păun; înainte de a merge la joc, se spală cu acea apă, iar busuiocul și pana de păun se pun în brîu. înainte de a merge la joc, își încleștează mînile, le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roi. Vrăjesc pîne, zahăr și dau flăcăilor să mănînce. într-o ulcică cu apă neîncepută se pune busuioc, un ban de argint și o coadă din pană de păun; înainte de a merge la joc, se spală cu acea apă, iar busuiocul și pana de păun se pun în brîu. înainte de a merge la joc, își încleștează mînile, le pleacă jos și le calcă cu piciorul drept; apoi fata merge pînă la prag și iar le calcă cu piciorul drept. Ca o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să mă unesc eu cu un alt altoi de neam domnesc, căci așa a fost dat și de Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc de piciorul drept, încalecă sulul, îi pune frîul, își despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc de piciorul drept, încalecă sulul, îi pune frîul, își despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și, bă tînd sulul cu biciul, fuge, strigînd: „De la moș cutare la mine!“ Ca să fie de folos, trebuie să zică așa de douăsprezece ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
curgătoare; nor(i) deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
V, 236-238; Teodorescu-Braniște, Presă și lit., II, 175; N. Carandino, Nopți albe și zile negre, București, 1992, 255-256, 281, 395; Aurel Leon, Un mare gazetar al Iașului, „Monitorul”, 1995, 63; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 179; Dicț. scriit. rom., IV, 216-217; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 375. S. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
anul. Pus în cofele cu apă sau în fântâni, curăță apă. Sarea se folosește la sfințirea fântânilor. Cuișoarele se folosesc pentru dureri de masele. Usturoiul-servește la alungarea strigoilor de la casa, se ung grajdurile cu el. Sămânță de busuioccu firele de busuioc sfințite se afuma cei cu dureri de urechi. „De asemenea busuiocul este inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii și de tăciune fuge dracul.” Simboluri pascale: Lumânarea de Înviereîn noaptea Învierii, fiecare gospodar sau gospodina, tânăr sau bătrân, care ia parte
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
Sarea se folosește la sfințirea fântânilor. Cuișoarele se folosesc pentru dureri de masele. Usturoiul-servește la alungarea strigoilor de la casa, se ung grajdurile cu el. Sămânță de busuioccu firele de busuioc sfințite se afuma cei cu dureri de urechi. „De asemenea busuiocul este inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii și de tăciune fuge dracul.” Simboluri pascale: Lumânarea de Înviereîn noaptea Învierii, fiecare gospodar sau gospodina, tânăr sau bătrân, care ia parte la Înviere trebuie să aducă cu sine și o lumină pe
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
coleg a remarcat abilitatea lui Rutherford de a fi mereu „pe creasta valului“ cercetării științifice, el a replicat prompt: „Păi, de ce nu? La urma urmei, eu am facut valul, nu?” WILLARD FRANK LIBBY (1908-1980) și datarea cu carbon radioactiv GEORGIANA BUSUIOC, clasa a-XII-a C În urmă cu peste jumătate de secol, curând după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, apariția datării cu carbon radioactiv a permis examinarea istoriei naturale și a trecutului cultural al omenirii. A devenit posibilă datarea cu
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
animalele sălbatice mari. În acele prime faze ale evoluției, omul nu suferea de cardiopatii, ulcere și boli psihice. Inspirația utilizării plantelor tămăduitoare a apărut prin observarea comportării unor animale suferinde: mistreții bolnavi mâncau iederă, urșii foloseau mătrăgună, cerbul rănit mânca busuioc de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță În lupta cu șerpii. Păsările pădurii foloseau frunzele de laur drept purgative iar rândunica Își lecuia ochii puilor cu sucul portocaliu de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se infuzează 5 minute și se bea câte un ceai călduț, Înainte de mese, după care se stă culcat pe partea dreaptă timp de 10 minute și apoi se așează la masă. *Infuzie din amestec, În părți egale cu coada șoricelului, busuioc de câmp, păpădie și turiță mare. *Infuzie din amestec, În părți egale, cu frunze de roiniță, frunze de mentă, herba de coada șoricelului, flori de mușețel, rădăcini de valeriană și conuri de hamei; o lingură amestec se infuzează În 250
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
o cură cu oțet de mere, diluat În apă (2 linguri la 200 ml) din care se bea câte o lingură la intervale de 5 minute până la Încetarea durerilor. Gastritele cronice cu spasme se ameliorează cu infuzie din frunze de busuioc (o cană după mese) și frunze de măghiran (o cană Între mese). Gastritele alcoolicilor sunt remediate cu decocturi din frunze de roiniță (melissa officinalis), se mințe de fenicul și rădăcini de lemn dulce, câte 3 căni de ceai cald pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]