4,246 matches
-
o prostești de tot cu tâmpenile tale"; menajera: "O să-nnebuniți fetița, domnule" sau, tot ea: "astea-s poveștile tâmpite pe care i le spune taică-său". Poveștile conțin și ele mostre ale destructurării sensului din teatrul lui Ionesco. Dacă în Cântăreața cheală demontarea mecanismelor limbajului expune aleatoriul semnificației și precaritatea comunicării, prin Poveștile sale, Ionesco găsește în copii un public dornic să se joace periculos de-a arbitrarul semnului lingvistic: "Josette îl întreabă pe tăticul ei:/ -Vorbești la telefon?/ Tăticul pune
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
s-a arătat a fi Eugen Ionescu Înainte de a emigra, autor al celebrului Nu, În care demola poeți și prozatori de primă mână ai momentului și ai literaturii române. În Franța anilor ’50 a scris piese scurte, teribiliste și ele. Cântăreața cheală și altele au avut norocul să placă unor spirite distinse, precum André Maurois și alții, și să fie preluate de valul avangardismului ce Înflorea În deceniile al șaselea și al șaptelea. Apoi a scris marile sale piese care i-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mine și te așteptăm mult. De la Buzău am primit de la Cheți o scrisoare iar Moș Crăciun din Buzău i-a trimis un pachet și Marianei. Cu rochițe multe și piese din lână, cu bunătăți, printre altele ciocolată și o păsărică cântăreață, dar mă întreb dacă ți-a trimis și ție căciula ( aici, același intervenient a notat: „Bârlad, 27 februarie 2000, o fi trimis Cheti căciula pentru mine pe front, dar nici până astăzi ea n-a sosit, Sandy”). Îmi pare rău
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
seara... S. B.: A fost și ea atunci? D. T.: Da. Nicu a zis: "Hai, faceți o masă pentru toată delegația!". Îi plăceau acțiunile de genul acesta. Noi aveam masa noastră, stăteam de vorbă, râdeam la bancuri, cântau formații, cântăreți, cântărețe. Era seară românească. Știu că după aceea au apărut și prin București bârfe și a scris lumea prin presă că i-ar fi dedicat chiar Mirabela Dauer cântecul Fotoliul din odaie și că și-ar fi făcut vise. S. B.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu mă înșel, cel care a cumpărat și hotelul "Lido". S. B.: Și l-a pierdut, și acum "Lido" e o paragină, pentru că nu s-a înțeles cu proprietarii. D. T.: A mai fost și o relație mai apropiată cu cântăreața de muzică ușoară, Gianina Matei, pe care Elena Ceaușescu a făcut-o plecată în Italia. Era o cântăreață frumoasă, vedetă la vremea aceea, care cânta noaptea la Atlantic. Și ca să rupă această relație, a chemat-o, a prelucrat-o Securitatea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Lido" e o paragină, pentru că nu s-a înțeles cu proprietarii. D. T.: A mai fost și o relație mai apropiată cu cântăreața de muzică ușoară, Gianina Matei, pe care Elena Ceaușescu a făcut-o plecată în Italia. Era o cântăreață frumoasă, vedetă la vremea aceea, care cânta noaptea la Atlantic. Și ca să rupă această relație, a chemat-o, a prelucrat-o Securitatea și a ajutat-o să plece în Italia. S. B.: I-au făcut carieră în altă parte. D.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
apărut mai târziu, în mileniul III î.Hr., având dimensiuni uriașe, cu sute de camere înconjurate de ziduri de incintă. Arta statuară se realizase din pământ ars și din piatră sau marmură; cele mai cunoscute statui descoperite sunt Beduinul și Marea cântăreață', statuile marilor regi (Naram Sin, Gudeea); s-au realizat și statui din metal (cupru, bronz și aur). Foarte reușite sunt sculpturile care reprezintă animale (tauri, lei, mufloni, capre etc.). Basorelieful a fost marea specialitate sumeriană, realizat în blocuri de piatră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fără o crimă, acolo, fără niște hoți, fără un viol, ceva? Dar filmele? Dar televiziunile? Credeți că am mai fi văzut pe ecranele TV vreo fetișoară super care să-și tremure fundulețul aproape gol și să o facă pe-a cîntăreața?! Pe micile ecrane am fi văzut peisaje, rîulețe clipocitoare, pești colorați, corali, căluți de mare, crapi, știuci. Pardon, știucă nu, pentru că înghite alți pești și ar fi imoral să... Nici rechini, nici lei, nici păianjeni și nici alte viețuitoare care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iubirea a două ființe umane. Dar asta este treaba lor și faptul că banii înving pudoarea nu mai trebuie demonstrat. Banii exercită fascinații care dintr-o femeie serioasă fac o tentație pentru pubertini și pensionari. Prezentatoare TV, campioane olimpice, actrițe, cîntărețe, toate se dezbracă în fața fotografului pentru bani. Jena dispare și chiar apare un soi de mîndrie că este poftită. Este bine? Este rău? Nu știu să răspund, deoarece nu am statutul de om neutru. Un lucru însă mă enervează sigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cereau. Din când în când mai apela și la ajutorul lui Săndel, care deseori se lăsa antrenat la vorbă cu musafirii. Portița, prin scârțâtul ei, cerând a fi unsă la balamale, vestea și venirea a altor musafiri. Era ceata de cântărețe ce veneau de la repetiție. Se aude și o voce de barbat. Săndel le iese în întâmpinare. Erau mai mulți de cât spusese maică-sa că vor veni, dar toate persoanele erau cunoscute de el. Așa că dădu mâna cu fiecare de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Ar mai putea fi marcat episodul realist pe care-l putem socoti drept motiv inspirator în geneza poeziei Făt frumos din tei, relatat din surse primare de același Corneliu Botez: Pe când Balș stăpânea Dumbrăvenii, a luat în căsătorie pe o cântăreață germană dela teatrul imperial din Viena. Aceasta a adus la Dumbrăveni pe o nepoată a sa, domnișoară, spre a-i ține de urât. Nepoata, o fire zvăpăiată, se îndrăgi nebunește de un țăran, chelar al velnițelor din Dumbrăveni, care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cât Ionescu nu era doar un nume respectat al exilului românesc, ci începuse să se permită (!) și accesul la operă: în 1964 avusese loc premiera "Rinocerilor" la Teatrul de comedie, cu Beligan în rolul principal, după care s-au jucat "Cântăreața cheală" la Teatrul Mic ",Regele moare" la Național ",Scaunele" la Nottara, iar în revista "Secolul XX" se publicase "Englezește fără profesor". Imprevizibil cum îl bănuiam, Ionescu a refuzat să-și susțină expunerea în sala conferinței internaționale, cu motivația "acolo sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Suceava începea să aibă o bogată viață muzicală și teatrală despre care au scris în amănunțime Victor Morariu, Rudolf Gassauer, Liviu Rusu și alții. Printre animatori s-a numărat și Aglaia; când s-a mutat la Cernăuți (1882) era o cântăreață și artistă de teatru deja formată, fiind, de regulă, cap de afiș și jucând în piese de Alecsandri, Bengescu, Cornea, cântând în operete și vodeviluri (cele mai multe piese fiind "aranjate" ori compuse de Tudor Flondor). De extremă importanță pentru atestarea înzestrării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-i lege, nu-i tocmeală, iar erminia hotărăște că nu poate urca în frescă decât imaginea întemeietorului respectivului lăcaș. Peste numai câțiva ani, într-un sat din Bărăgan, am avut surpriza să aflu, zugrăvit lângă tabloul votiv, zâmbetul galeș al cântăreței de muzică populară Floarea Calotă. Ceea ce nu părea a ghionti legea și obiceiurile, câtă vreme solista a plătit cash. Cocoțarea în pictura bisericii e-un moft ceva mai nou; adevărat, costă, dar intri hotărât în atenția lui Dumnezeu și crești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ani într-un mare colectiv de înaltă ținută militară, toți aveau o plăcere să mă asculte cum știam a cânta. Generalul Stelian, marele dirijor al Ansambului Armatei Române - Dumnezeu să-l odihnească în liniște muzicală - a și vrut să devin cântăreață, dar a plecat imediat după ce eu îi refuzasem propunerea... Câteva versuri din repertoriul personal : Mă uit pe geam Mă uit pe geam la trecător Cum trec în fugă uneori Cu câtă dragoste privesc Și stau la geam și mă gândesc
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
lui, să poată avea o familie cu care să-și împartă viața, se poate, și așa ceva am visat în decembrie 89 că va fi, iar ce a urmat mă amărăște. Îndurerată de moartea Mădălinei Manole și a fiicei Doinei Spătaru, cântărețe de mare valoare care nu și-au prețuit tinerețea, distrugându-se, pe ele și familiile lor, doamna Adriana trimitea către noi versurile : Ce este viața, omule, tânărule ? Ce este viața, deci te luptă De ești vesel sau trist. Și dacă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
puteau fi atribuite unei alcoolemii foarte ridicate. În cazul încălcării regulilor stabilite de simposiarh, regele banchetului îl putea obliga pe contravenient să danseze complet dezbrăcat în mijlocul adunării sau să facă de trei ori turul sălii purtând în brațe dansatoarea sau cântăreața din flaut, care de obicei era complet goală. Aceste tinere erau cel mai adesea sclave închiriate pentru această ocazie de la proprietarii lupanarelor, care jucau de altfel un rol foarte important în viața economică și socială a Greciei 99. Așadar, urmând
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
des călătorii spre Londra și În alte mari orașe europene, de către intelectuali și artiști: scriitorul Patrick White, pictorii Sidney Nolan și Albert Tucker, sculptorul Clement Meadmone, balerinul Robert Helpmann, cântăreți ca Rolf Harris, Barry Humphries, Clive James și Robert Hughes, cântăreața de operă Joan Sutherland și mulți alții. Până după război, societatea australiană era rigidă, conservatoare, primând valorile morale bărbătești. Biserica romano catolică domina moralitatea, divorțul se acorda greu, deși era legal, avortul rămăsese ilegal. Cenzura era strictă, o serie de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fiind, pe drept cuvânt, considerată o adevărată minune a epocii contemporane. Inițial pentru australieni, muzica clasică a fost o problemă de interpretare, nu de creație. Existau câteva orchestre simfonice, grupuri camerale, companii de operă, printre care și Opera Australiană. Cunoscuta cântăreață de operă Joan Sutherland a pornit de aici. Nellie Melba devine prima mare interpretă de operă din Australia 319. Compozitori contemporani ca Richard Meale, Peter Sculthorpe, Nigel Butterley, George Dreyfus, Anne Boyd și Moya Henderson Își interpretează adesea operele aici
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din mătase cu ciucuri lungi, diafani, ce ating pământul. Mulțime de persoane, apropiați ai bisericii, se grăbesc să o întâmpine, să-i sărute mâna catifelată care le este întinsă (oferită) cu o grație naturală. Personajul în sine are ceva de cântăreață de operă coborâtă printre admiratorii anesteziați de emoție, combinată cu imaginea „românului de succes”, ce a reușit în afaceri și ține cu orice preț să o arate. „Este binefăcătoarea bisericii”, spune o femeie de lângă mine, „să vedeți ce cor frumos
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de nori, dar nu plouă, cu toate că în depărtare, la doar câțiva kilometri, se văd scurte străfulgerări luminoase care-i fac pe pelerinii aflați pe pajiște să-și controleze, cu mare spaimă bagajele aflate la îndemână. Vocea puternică și clară a cântăreței Eugenia Marinescu atacă în direct celebra priceasnă La Nicula sus în Deal : „La Nicula sus în deal/ În frumosul nost Ardeal/ în mijlocul codrului/ șade Maica Domnului/ șade Maica și așteaptă/ Căci spre mila ei se îndreaptă/ Tot poporul credincios/ și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o zi au adus zece oameni din Polonia. Polonezii s-au Înstrăinat foarte mult, nu s-au amestecat. Dar n-am știut că una dintre ele era soprana de la Opera din Varșovia. Și SS-istul a apărut și a strigat: „Cântăreața - afară!”. A scos-o exact În mijloc și i-a spus să cânte aria din opera Evreica. Și eu am zis: „Ia, ce cult e omul, știe de Halevy”. Și săraca a Început să cânte, dar nu s-a auzit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cântat ilustrul Dv. frate, Jules Cazaban. Nu știu dacă aveți fotografia orchestrei, pe care am găsit-o din întâmplare. În caz că nu, sunt gata să v-o pun la dispoziție. Pe de altă parte, vă rog să-mi dați adresa fiicelor cântăreței de operetă Nora Marinescu, spre a putea cere unele relații și eventual material documentar. La noi, iarnă săracă în zăpadă. Totuși, ne apropiem de primăvară. În Fălticeni a ars casa în care a trăit scriitorul Vasile Savel, pe strada Rădășeni
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
G. T. Kirileanu, Simion Teodorescu-Kirileanu, Mihai Lupescu, Gheorghe Fira, Al. VasiliuTătăruși; pictorii Ștefan Șoldănescu, Aurel Băeșu, Dimitrie Hârlescu; 115 Doina Bucur a studiat vioara la Conservatorul din Leipzig, cu prof. Hans Sitt. 84 actorii Matei Millo, Jules Cazaban, Gr. Vasiliu-Birlic, cântăreața de operetă Nora Marinescu; scriitorul Aurel George Stino, poetul Nicolae Labiș. Mai sunt prezentate diverse aspecte: relații fălticenene cu personalități din întreaga țară (scrisori de la Iacob Negruzzi, B. Șt. Delavrancea, Ion Simionescu, Orest Tafrali, I. E. Torouțiu, Ion Andrieșescu, C. Moisil
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de mulțumiri, am adăugat 100 lei, cu rugămintea de a-mi face rost de încă 34 cărți, deoarece am rămas fără nici una pentru mine, căci toate au fost împărțite la cunoștințe! Prima carte am dat-o Iuliei Buciuceanu de la 361 Cântăreața de Operă Iulia Buciuceanu, soră cu artista Tamara Buciuceanu, care și-au petrecut copilăria la Suceava. Originare din Basarabia, județul Tighina. 362 Bineînțeles, i-am restituit banii artistului, reușind să-l conving pe Emil Satco să-mi mai dea câteva
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]