33,891 matches
-
Autorului Îmi trec mâna prin părul tău... E ca mătasea... Îți mângâi fruntea și tâmplele, privindu-ți ochii adânciți în azurul depărtării... Obrajii-ți sunt ca doi bujori din grădina bunicii... (mi-e dor de ea și de copilărie!...) Un cântec suav se-aude lângă noi... E trilul păsării din poiana-mbibată de flori... Și gura ta... Ah!... buzele... mă-ndeamnă să-ți sorb cuvintele din suflet... Să-ți fac din ele o cunună de fiori... Și brațe mă cuprind ca într-
LEAGĂN... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380280_a_381609]
-
În zare bucurie deslușesc Eu falsa bucurie n-o deștept, Învolburate, zilele se trec Cum florile-ofilite pe nedrept, Eu falsa bucurie n-o petrec. Răscrucile se strâng, nu le tocmesc, Încrezătoare merg pe apa lor, În zare bucurie deslușesc, Un cântec vechi și-n pace sunător. Fiți fericiți Fiți fericiți, prieteni, fiți, Eu fericirea n-am să gust, Eu doar aștept și jinduiesc Tărâmul ei atât de-ngust. Ci pietre sure am în suflet, Un turn spre ceruri îmi clădesc, La
POEME de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380306_a_381635]
-
nu din buletinul de identitate al artiștilor, ori inspirat de numărul diplomelor ce li s-au decernat. Un drag, o frumusețe, un pahar de vin, un strop de iubire, un plâns, un râs, o durere, o alinare... acestea-s mărgăritarele cântecului, teatrului, filmului, nu o înșiruire de date biografice cu exactitate matematizată. Eu am răsădit în carte metafore, cuvinte cu parfum, cu lumină și culori, nu cifre și noțiuni. Pe mine nu m-a interesat niciodată viața strict personală a artiștilor
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
greșit, pesemne, întocmai în ceea ce privește evidența, graficul de spectacole, de care sunt pline cărțile, citarea școlilor, premiilor, diplomeor și medaliilor etc., dar cuvintele pe care le-am ales au fost cele ce-nlocuiesc pastele vopselelor din care am așternut tablouri de cântece și poezia cântecelor, ochii, sufletul, vocile artiștilor, pe care nu le-am conspectat din acte, referințe, cataloage, ci din lăuntrul meu spiritual dominat de iubire profundă pentru cei despre care am scris. Unii nici măcar nu înțeleg sensurile cuvintelor acestora. Ia
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
în ceea ce privește evidența, graficul de spectacole, de care sunt pline cărțile, citarea școlilor, premiilor, diplomeor și medaliilor etc., dar cuvintele pe care le-am ales au fost cele ce-nlocuiesc pastele vopselelor din care am așternut tablouri de cântece și poezia cântecelor, ochii, sufletul, vocile artiștilor, pe care nu le-am conspectat din acte, referințe, cataloage, ci din lăuntrul meu spiritual dominat de iubire profundă pentru cei despre care am scris. Unii nici măcar nu înțeleg sensurile cuvintelor acestora. Ia citiți versurile de
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
Ioan Holender ; program de arii din opere celebre: dirijor Radu Popa, solist Liviu Holender (bariton) Următorul concert simfonic al Filarmonicii „Banatul” a fost programat pentru joi, 28 mai și el marchează închiderea Festivalului Internațional Timișoara Muzicală. Pentru început vom asculta cântecele mării, Șea Songs, creație a compozitorului englez Ralph Vaughan Williams. Născut în 1872, a studiat vioară și pianul în tinerețe, iar mai târziu a luat lecții de compoziție cu mari profesori printre care Max Bruch și Maurice Ravel. A compus
FILARMONICA „BANATUL” Ioan Holender , Nina Karmon şi Walter Hilgers, la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/94067_a_95359]
-
el doar Gambia și Gibraltar nu au luat parte la expoziție. Costul evenimentului a fost de peste 12 milioane de lire și la vremea aceea a fost catalogat că o manifestare unică în lume. Șea songs este un aranjament de trei cântece britanice, care a fost compus pentru orchestră militară, ca parte a doua din suita English Folk Song. Mai apoi Vaughan Williams a aranjat lucrarea că piesa de sine stătătoare pentru orchestră de concert. În continuarea programului simfonic avem parte de
FILARMONICA „BANATUL” Ioan Holender , Nina Karmon şi Walter Hilgers, la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/94067_a_95359]
-
Am divorțat. Și povestea ce va urma este taina mea”); șefa de laborator - Triculescu, poreclită Doamna T. (ca în ,,Patul lui Procust”); colegul de bancă din clasa a V-a, blond, cu ochelari; Andrei (,,Cu Andrei viața a fost un cântec”); Dan, singurul care îi intuise feblețea pentru trandafirii galbeni și pentru liliacul alb, speculată sentimental prin dăruirea frecventă a unor astfel de buchete; Șerban (,,Don Juan modern”, a cărui deviză supremă este ,,Carpe Diem!”); părinții (,,Când scriu despre părinții mei
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
De ce te uiți la mine? Sunt un extraterestru? Ești un extraterestru? De ce-mi zâmbești?” Dar a venit vara și m-am trezit zâmbindu-i și eu.”; ,, În liceu mi se spunea Tainibelle, copilul veșnic tânăr. Era la modă un cântec: ,,Annabelle, Annabelle, la plus belle fille de Bruxelles”. (...) Eu doar ridicam mâna și se făcea liniște. Am fost un copil iubit de ceilalți, pentru că nu aveam spini. Așa zicea diriginta. În inima mea, am rămas Tainibelle, copilul veșnic tânăr.”. La
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
mâna spre el, se uită la mine serios, sever aproape, ochii lui trec doar peste mine, mă salută și trece mai departe. Rămâne mâna întinsă după el, ca o întrebare. Gândul îmi fuge la Lorelei: ,,Anii mei au sunat a cântec, dar am trecut pe lângă ei cu dragostea de mână și am rămas cu mâna întinsă, ca a regelui Lear”. Fără zâmbet, fără atingere!” ,,...voi pluti minute în șir, cu gândurile goale, în sfârșit goale, când voi ajunge suficient de departe
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
să stăm de vorbă cu Directorul General al Ansamblului Artistic Profesionist MUREȘUL, domnul Barabasi Atilla - Csaba, care ne-a declarat: “Ansamblul Artistic Profesionist MUREȘUL a fost înființat în 1956 și dorește să pună în valoare cultura populară tradițională, portul, obiceiurile, cântecele și jocurile populare specifice celor ce locuiesc în zona sud-estică a Transilvaniei: români, maghiari, sași, rromi și alte etnii. În repertoriul ansamblului se regăsesc totodată și jocuri și cântece din zonele Bistrița, Maramureș, Bihor, Banat, Muntenia, Oltenia și Moldova. Valoarea
FESTIVALUL MEDITERANEAN DE DANS TRADIȚIONAL 12-16 SEPTEMBRIE 2014 – CIPRU [Corola-blog/BlogPost/94091_a_95383]
-
și dorește să pună în valoare cultura populară tradițională, portul, obiceiurile, cântecele și jocurile populare specifice celor ce locuiesc în zona sud-estică a Transilvaniei: români, maghiari, sași, rromi și alte etnii. În repertoriul ansamblului se regăsesc totodată și jocuri și cântece din zonele Bistrița, Maramureș, Bihor, Banat, Muntenia, Oltenia și Moldova. Valoarea incontestabilă a repertoriului, precum și virtuozitatea artiștilor noștri au făcut ca Ansamblul Artistic MUREȘUL să fie solicitat pentru a susține spectacole în toată Europa și pe toate continentele lumii. În
FESTIVALUL MEDITERANEAN DE DANS TRADIȚIONAL 12-16 SEPTEMBRIE 2014 – CIPRU [Corola-blog/BlogPost/94091_a_95383]
-
am reușit să vizităm orașul Larnaca și am rămas plăcut surprins de numărul mare de români care trăiesc aici. Noi vom sta până la terminarea festivalului, pe 16 septembrie și dorim ca în acest timp să arătăm publicului cipriot câteva din cântecele și dansurile populare românești. Vă invităm și pe dumneavoastră să fiți alături de noi și în următoarele seri ale Festivalului și să ne bucurăm împreună de cântecul și dansul românesc, pe scena amenajată în aer liber de pe plaja Finikudes din Larnaca
FESTIVALUL MEDITERANEAN DE DANS TRADIȚIONAL 12-16 SEPTEMBRIE 2014 – CIPRU [Corola-blog/BlogPost/94091_a_95383]
-
16 septembrie și dorim ca în acest timp să arătăm publicului cipriot câteva din cântecele și dansurile populare românești. Vă invităm și pe dumneavoastră să fiți alături de noi și în următoarele seri ale Festivalului și să ne bucurăm împreună de cântecul și dansul românesc, pe scena amenajată în aer liber de pe plaja Finikudes din Larnaca!” Veronica Ivanov
FESTIVALUL MEDITERANEAN DE DANS TRADIȚIONAL 12-16 SEPTEMBRIE 2014 – CIPRU [Corola-blog/BlogPost/94091_a_95383]
-
grila de program emisiuni noi. În momentul de față, redacția noastră transmite în jur de trei ore de program săptămânal. De luni până sâmbătă, la ora 18:30, se transmite emisiunea ,,Telejurnal”. Miercurea, de la 19:30 difuzăm ,,Drag mi-e cântecul și jocul”, emisiune de muzică populară românescă. Tot miercuri, în intervalul orar 20-21:30, transmitem blocul de program ,,Bună seara, Voivodină”, în cadrul căreia se realizează mai multe tipuri de emisiuni - contact, tet-a-tet cu anumite personalități, români care merită să fie
INTERVIU CU MR. MARCEL DRĂGAN, REDACTOR RESPONSABIL A.I RUBRICA PROGRAMULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ AL RADIOTELEVIZIUNII VOIVODINEI [Corola-blog/BlogPost/94074_a_95366]
-
Chennai, India. Testează mereu atmosferă de poveste în fața publicului: de la intimitatea taxi-ului (“Day for my eyes” a fost cântată prima oara într-un taxi) până la scenele mari de festival (Peninsula, Street Delivery, ShortsUP, Femei pe Mătăsari etc). Câteva din cântecele lor cele mai cunoscute, au intrat pe compilații internaționale (Music Alliance Pact), au fost difuzate la radiouri locale și independente din Canada și SUA. “Good days, bad days” și “Far, far far” au fost coloana sonoră pentru reclame TV, prima
We Singing Colors @ Teatrul Mignon – concert [Corola-blog/BlogPost/94149_a_95441]
-
care, la început de veac XVIII, s-a impus artist aproape inaderent la cruda ambianță istorică. Renașterea și umanismul românesc prebrâncovenesc sunt urmărite și în Adevărul retorului Lucaci (1977), unde personajul principal este un „profesor” din vremea Movileștilor. În Marele cântec (1980), probabil cel mai bun roman al lui Diaconescu, eroul este muzicianul și savantul Ioan Căianu-Valachus, pentru puțină vreme episcop romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista este văzută prin ochii lui Arhidamos, protagonistul romanului Călătoria spre zei (1982), ambasador al
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
13 episoade a câte 30 de minute fiecare. Despre opera sa istorică, literară și publicistică Visele au contururi precise, București, 1963; Culorile sângelui, București, 1973; Gib I. Mihăescu, București, 1973; Adevărul retorului Lucaci, București, 1977; Umbrele nopții, București, 1980; Marele cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
din poeziile definitorii „Mă înteb ; sunt omul nou, sunt cel putrezit, cel sacrificat ?” ( Stampa nr. 57 ). Fiecare din titlurile poeziilor sunt expresive, fiind un strigăt de disperare al omului anului 1987, cum ar fi ” În spatele cortinei de fier nu auzeam cântecul libertății decât murind”,”Trăiesc viața omului Zero”,” Scriu demisia de a trăi în comunsim, spre o țintă neclară alerg înfrigurat”, „Șuieră din Est, katiușele marxismuliui”,alte. George Bogdan a denunțat duplicitatea acelor autori care în anul 1987 se înghesuiau să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94152_a_95444]
-
de jurnalistul Bogdan Gamaleț, președintele executiv al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, din care și autorul face parte. Grupul Cantos format din Codruța Lojewski la flaut si Mihai Lojewski la voce și chitară, a asigurat frumoase momente de lirism prin cântece de folk cum ar fi Rugă, Antirăzboinică și altele care au impresionat participanții . Organizatorii au mulțumit Camerei Deputaților pentru spațiul acordat cât și Consiliului Județean Brașov,Președinte Aristotel Căncescu, senatorului Sebastian Grapă și Cabinetului Stăncescu pentru susținerea editării și promovării
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94152_a_95444]
-
Daniela Condurache, solistă de muzică populară renumită atât în țară cât și în străinătate. Atmosfera de sărbătoare va fi întregită de copiii de la Cursul de Limba Română organizat în cadrul asociației, care s-au străduit să pregătească un scurt program de cântece, poezii și dansuri populare românești. Evenimentul se va desfășura sâmbătă, 17 mai 2014, ora 19.30, la Taverna ”O Vasilis” din Aspropyrgos (str. Patriarhou Grigoriou E’ & Aghias Triadas). Cei care doresc să participe se pot adresa membrilor din conducerea asociației
Asociația românilor din Aspropyrgos sărbătoreşte patru ani de existență [Corola-blog/BlogPost/94182_a_95474]
-
care, la început de veac XVIII, s-a impus artist aproape inaderent la cruda ambianță istorică. Renașterea și umanismul românesc prebrâncovenesc sunt urmărite și în Adevărul retorului Lucaci (1977), unde personajul principal este un „profesor” din vremea Movileștilor. În Marele cântec (1980), probabil cel mai bun roman al lui Diaconescu, eroul este muzicianul și savantul Ioan Căianu-Valachus, pentru puțină vreme episcop romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista este văzută prin ochii lui Arhidamos, protagonistul romanului Călătoria spre zei (1982), ambasador al
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
se treacă la cea corală, comună sau „de obște“. Într-un articol „Tinere ia seama!“ i-am sfătuit pe junele și junii noștrii să se îndepărteze de folclorul muzical poluat care face mari deservicii educației și să se îndrepte spre cântecul religios, știut fiind că, așa cum spunea un om al bisericii „Cântând te rogi a doua oară“ iar în privința muzicii ușoare, greu de suportat pentru unii, l-am citat pe Anton Pann: „Cântă măi frate române Pe graiul și limba ta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
participi la un training cu tema „Media și identitatea culturală românească”: să respecți portul popular românesc purtându-l - ii, bundițe, fote străluceau în sala de curs - și un salut către profesori „inventat” ad-hoc, chiar din prima zi... Să aduci un cântec din Basarabia pe care să-l interpretezi în așa fel încât nu patetismul, ci o anume nostalgie profundă a liniei melodice să impresioneze... Să fii creativ, să știi să folosești instrumentele de comunicare astfel încât o pagină de Facebook intitulată RoMedia-Identitatea
MEDIA ŞI IDENTITATEA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ ( II ) Training pentru viitori jurnalişti din Republica Moldova Buşteni, 3-9 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/94222_a_95514]
-
germinează/Verbele poemelor eminesciene.” Au avut loc lansări de cărți ale scriitorilor: Alina Dora Romanescu, Elena Buică, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava, Titina Nica Țene, Al.Florin Țene. Cele două cărți ale Alinei Dora Romanescu: „Roata timpului” și „Pe aripi de cântec și dor” au fost prezentate de editorul și scriitorul, Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon din Cluj. Cartea „Roata timpului”, după cum sugerează și imaginea ceasului de pe copertă înscris într-un peisaj din Transilvania, are ca temă întoarcerea în timp a
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]