2,510 matches
-
un caracter cât mai larg. În deplină consonanță, partea literară este ilustrată cu scrieri din Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Ion Ghica, Gh. Sion, Nicolae Filimon, Pantazi Ghica ș.a. Sub titlul general „Poezia populară”, lui Alecsandri i se republică Cântecul răzeșilor, Călărețul, Hora vârstelor ș.a., Bolintineanu dă Legende noi (Ghinea Grecul, Doamna lui Neagu, Antonie Vodă). Lui Ion Ghica îi aparțin articolul Misiunea românilor și Impozitul pe venit - scrisoare adresată redacției. I. C. Massim (cu articole de filologie și recenzii), Gh. Sion (poezia
ŢERANUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290154_a_291483]
-
cărțile sale cele mai importante: Brazdă și paloș și Vulturul (I-IV, 1971-1974; Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR). Preconiza, de altfel, o „sinteză a veacurilor”, intitulată Gesta valachorum, care ar fi cuprins, pe lângă cele două romane, și Strămoșii (1967), Călărețul roșu (1976), Corsarul (1984), Vitejii (I-II, 1968), Cronică eroică (1877-1878) (1977) și Biografie de război (I-IV, 1980-1987). Subiectele privesc de obicei evenimente militare, romancierul urmărind, uneori cu meșteșug, personajul colectiv în diverse conflicte, dar și ceremonialul sau culoarea
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
București, 1969; Asediul, București, 1970; Escadrila a patra, București, 1970; Regina de abanos, București, 1970; S.O.S. ... Puhoaiele!, București, 1970; Vulturul, I-IV, București, 1971-1974; Călătorie neobișnuită, București, 1975; Mai jos de Steaua Polară, București, 1975; Țara făgăduinței, București, 1975; Călărețul roșu, București, 1976; Nopți albastre, București, 1976; ed. București, 2003; Asaltul (în colaborare cu Marin Dragu), București, 1977; Călugăreni, București, 1977; Cronică eroică (1877-1878), București, 1977; Misiune de sacrificiu, București, 1977; Noi, „Mircea” și Atlanticul, București, 1978; Biografie de război
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Copilul este culcat la umbra unui arbore și umbra sa rămâne nemișcată, deși umbra celorlalți copaci se deplasează firesc odată cu soarele. La școală, copilul studiază cu o ușurință supranaturală. În plus, el devine cel mai bun arcaș, cel mai bun călăreț, cel mai bun înotător, cel mai bun atlet; de asemenea îi întrece pe toți medicii. Siddhărtha este descris ca un tânăr de geniu: nimeni nu-l putea întrece la nici o probă a trupului sau a minții. El răspundea la toate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
4 202 bucureștii de altădată 4. Bacalbașa reproduce programul circului Suhr din: TRC., an. XI, nr. 1069, 3/15 iunie 1873, p. 3. Dintre celelalte numere ale spectacolului - într-adevăr, 16 cu totul - mai amintim: „D. Gerard, cel mai bun călăreț de forță și de școală din zilele noastre va escela D-șoara Francesca Suhr, de care se amorezase un domn Ghica, mai târziu secretar general al Ministerului de Lucrări Publice, a fost apoi soția acestuia și soacra generalului Nicoleanu, actualul prefect
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la 5/17 septembrie 1877 de unități române care supravegheau drumul Plevna-Rahova, cu un detașament de cavalerie otoman, în preajma localității Kneaja, peste râul Isker, luptă în care turcii au fost puși pe fugă, soldatul Vasile Mohor a capturat de la un călăreț turc un drapel otoman. 129. Sublocotenentul Artur Hartel, din bateria a 3-a a Regimentului III de artilerie, comandată de căpitanul Gh. Lupașeu se distinsese în timpul luptei de la 27 august/8 septembrie 1877, când a fost cucerit redanul din fața redutei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dar el a râs și a tăcut A râs de ei și n-a băut. în zori s-au împărțit apoi Pe trei poteci spre zariști noi Să sune vânt, să bată ploi. Și dimineața prinse-n drum Pe-ntâiul călăreț de fum Spre zări de vis, pe murg de scrum. Dormea al doilea dintre ei Pe sâni și brațe de femei De-acum să uite ochii ei! Ci luna a spoit cu var, în ștreang, pe-al treilea drumar Leagănă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
colaborare), Viața lui Matvei Kojemeakin, București, 1968 (în colaborare cu Vasile Radu), Copilăria, București, 1972 (în colaborare cu Xenia Stroe), La stăpân, București, 1972 (în colaborare cu Maria Roth), Universitățile mele, București, 1972 (în colaborare cu Suzi Recevschi); M.T. Reid, Călărețul fără cap, București, 1961 (în colaborare cu Ecaterina Șișmanian); Astrid Lindgren, Aventurile lui Kalle Blomkvist, București, 1962 (în colaborare cu Constantin Gâdei); Rómulo Gallegos, Doña Bárbara, pref. Ion Vitner, București, 1963 (în colaborare cu Liviu Tomuța); Stratis Mirivilis, Viață în
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
în formula romanului de familie problematica faptului de actualitate, a banalului cotidian. Tot pe structura unor „biografii” configurate în interesante proiecții epice, se bazează C. în romanele cu temă istorică: Nemuritorul albastru (1976), Vămile nopții (1980), Linia și sfera (1982), Călărețul de fum (1984), Roata lumii (1988). În aceste „imagini” având ca protagoniști personaje atestate istoric (Petru Rareș, Miron Costin, Horea, Constantin Brâncoveanu), deși recurge la o riguroasă documentare, scriitorul nu urmărește atât reconstituirea în sensul consacrat, cât problematizarea. Mai degrabă
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
1971; Zilele, București, 1972; Treptele Diotimei, București, 1973; Dreptul de a începe, București, 1974; Povești pentru trei seri, Timișoara, 1975; Nemuritorul albastru, București, 1976; Ultima vacanță, București, 1977; Vămile nopții, București, 1980; Linia și sfera, București, 1982; Heralzii, București, 1983; Călărețul de fum, București, 1984; Casa fericiților, București, 1986; Arhipelagul, Timișoara, 1987; Roata lumii, București, 1988; Mic dicționar de cultură religioasă, Timișoara, 1994; Dicționarul rostirilor biblice, Timișoara, 1996; Jurnal. 1980-1984. Scara interioară, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, Radu Ciobanu, „Crepuscul
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
Opinii, 136-140; Mircea Vaida, „Nemuritorul albastru”, TR, 1976, 11; Ungureanu, Proză, 226-234; Valentin F. Mihăescu, Părinți și copii, LCF, 1977, 45; Vasile Chifor, Dezbatere și analiză, T, 1978, 2; Doina Uricariu, Radu Ciobanu, „Vămile nopții”, T, 1981, 2; Ion Lungu, „Călărețul de fum”, ST, 1984, 4; Vasile Chifor, Istoria în roman, VR, 1984, 7; Odangiu, Romanul, 34-37; Cornel Ungureanu, „Arhipelagul”, O, 1987, 2; Ecaterina Țarălungă, „Casa fericiților” T, 1987, 9; Corneliu Nistor, Radu Ciobanu, prozatorul, O, 1987, 35; George Pruteanu, Jurnale
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
1947), eseul Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului (1947), câteva scrieri cu tezele ideologice ale zilei (Patru ciudate întâmplări, 1957, Jurnalul lui Andrei Hudici, 1958) și literatură pentru copii (În valea Marelui Fluviu, 1955, Amiralul oceanului, Cristofor Columb, 1957, Un călăreț pierdut în stepă. Din vremea lui Petru cel Mare, 1961, scenarii radiofonice cu subiecte mitologice). I-au rămas în manuscris o masivă monografie despre Goethe, un Tratat de estetică generală, romanele Casa cu cinci fete și Mireasa multiplă, o ediție
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Viața și opera, București, 1947; ed. Iași, 2003; Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului, București, 1947; În valea Marelui Fluviu, București, 1955; Amiralul oceanului, Cristofor Columb, București, 1957; Patru ciudate întâmplări, București, 1957; Jurnalul lui Andrei Hudici, București, 1958; Un călăreț pierdut în stepă. Din vremea lui Petru cel Mare, București, 1961; Murmurul cuvintelor (1913-1923), îngr. Marcel Aderca, pref. Eugen Barbu, București, 1971; Teatru. Despre teatru, îngr. și pref. Marcel Aderca, București, 1974; Răzvrătirea lui Prometeu, București, 1974; Domnișoara din str.
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Vara cailor, Pancevo, 1974; Liman trei, Pancevo, 1978; Labirintul rotativ, Pancevo, 1983; Mutația punctului, Pancevo, 1986; Piticii au uitat să crească, Pancevo, 1987; Poeme, pref. Mihai Ungheanu, Craiova, 1988; Efectul contrastelor, Novi Sad, 1989; Pianul cu păianjeni, Novi Sad, 1991; Călărețul din Babilon, Timișoara, 1996; Antistress show, Novi Sad, 1996; Metagalaxia minoritară. Cartea stărilor spectrale, Novi Sad, 1996; Post-restant în arhipelag, Pancevo, 1999; Dresura stelei de mare. Noaptea de hârtie, Belgrad, 2000; Ieșirea din clepsidră, îngr. și pref. Nicu Ciobanu, Belgrad
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
curând lent, dar pe măsură ce cursa se lungește, vigoarea îi crește miraculos și aleargă pentru mult timp și mai repede. Nu există alt mijloc de a-l vâna decât acesta: când își conduc puii la pășune, dacă sunt împresurați de numeroși călăreți, refuză să fugă și să-și părăsească progeniturile și se luptă cu lovituri de corn, împungând, sfârtecând și distrugând cai și călăreți; ei înșiși pier sub săgeți și sulițe, căci nu pot fi capturați vii"16. Acesta este fragmentul care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mijloc de a-l vâna decât acesta: când își conduc puii la pășune, dacă sunt împresurați de numeroși călăreți, refuză să fugă și să-și părăsească progeniturile și se luptă cu lovituri de corn, împungând, sfârtecând și distrugând cai și călăreți; ei înșiși pier sub săgeți și sulițe, căci nu pot fi capturați vii"16. Acesta este fragmentul care conține, in nuce, mare parte din mitul pe care medievalii îl vor dezvolta. Avem deja elementele esențiale: în primul rând cornul unic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pornind de la două documente galițiene din 1378 și 1424 și combinând datele acestora cu cele dintr-un document al lui Iliaș, fiul lui Alexandru cel Bun, de la 1433-1443, arată că îndatoririle cnejilor față de domn constau în slujba militară cu un călăreț, armat cu lance, suliță sau arc, de fiecare cnezat sau sat, și în anumite dări, în bani sau în natură, adunați pentru domn de la sătenii pe care îi stăpânea. El susține că „admițând că boierii care posedau mai multe sate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
arc, de fiecare cnezat sau sat, și în anumite dări, în bani sau în natură, adunați pentru domn de la sătenii pe care îi stăpânea. El susține că „admițând că boierii care posedau mai multe sate trebuiau să scoată mai mulți călăreți, unii chiar de la 50-100 și admițând că în Moldova în secolele XIV și XV erau cel puțin 2000-3000 de sate - satele fiind atunci cu mult mai mici decât astăzi - combinând acestea cu notițele care se găsesc asupra armatei moldovene în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parte la lupta de la Obertin, și în raportul de la 1502 al lui Mateiu Muriano, doctorul lui Ștefan cel Mare, I. Bogdan arată că Moldova putea să pună în secolul al XV-lea pe picior de război până la 10.000 de călăreți, armată compusă din cneji și boieri, cu contingentele lor (Analele Academiei Române, tom XXIX, 1906-1907, p. 147¬148). În afară de călăreți, armata în timpul lui Alexandru cel Bun, ca și în vremea lui Ștefan cel Mare, cuprindea și circa 40.0 oastea de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
I. Bogdan arată că Moldova putea să pună în secolul al XV-lea pe picior de război până la 10.000 de călăreți, armată compusă din cneji și boieri, cu contingentele lor (Analele Academiei Române, tom XXIX, 1906-1907, p. 147¬148). În afară de călăreți, armata în timpul lui Alexandru cel Bun, ca și în vremea lui Ștefan cel Mare, cuprindea și circa 40.0 oastea de țară. „Cea mai veche alcătuire ostășească a românilor se reazemă pe datoria de a lupta a tuturor - fie că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zi lucrătoare transportator produselor, lunară și la a lunii următoare schimbarea prețului produselor și cumulat pe an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Expeditor, Anexa 7.2 la contractul-cadru BALANȚA (MIȘCAREA) țițeiului transportat pe rețeaua de conducte pentru țițeiul din import ┌─────────────────────────────┬──────────┬────────────┬──────────┬────────────┐ │ │ Clientul Stocuri conducte 12"F1 Călăreți - Teleajen 12"F2 Călăreți - Teleajen Total stoc conducte Stocuri rezervoare Total stoc rezervoare Total stoc inițial Primiri de la Oil Terminal Pentru 14" Pentru 20" Pentru 28" Pentru 24" Total primiri Total livrat Pierderi Transfer Total ieșiri Stoc final pe conducte
ORDIN nr. 5 din 12 ianuarie 2005 privind aprobarea Contractului-cadru pentru tranSportul ţiţeiului, condensatului, gazolinei şi etanului lichid pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164749_a_166078]
-
lunară și la a lunii următoare schimbarea prețului produselor și cumulat pe an ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Expeditor, Anexa 7.2 la contractul-cadru BALANȚA (MIȘCAREA) țițeiului transportat pe rețeaua de conducte pentru țițeiul din import ┌─────────────────────────────┬──────────┬────────────┬──────────┬────────────┐ │ │ Clientul Stocuri conducte 12"F1 Călăreți - Teleajen 12"F2 Călăreți - Teleajen Total stoc conducte Stocuri rezervoare Total stoc rezervoare Total stoc inițial Primiri de la Oil Terminal Pentru 14" Pentru 20" Pentru 28" Pentru 24" Total primiri Total livrat Pierderi Transfer Total ieșiri Stoc final pe conducte 12"F1 Călăreți-Teleajen 12
ORDIN nr. 5 din 12 ianuarie 2005 privind aprobarea Contractului-cadru pentru tranSportul ţiţeiului, condensatului, gazolinei şi etanului lichid pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164749_a_166078]
-
Total stoc conducte Stocuri rezervoare Total stoc rezervoare Total stoc inițial Primiri de la Oil Terminal Pentru 14" Pentru 20" Pentru 28" Pentru 24" Total primiri Total livrat Pierderi Transfer Total ieșiri Stoc final pe conducte 12"F1 Călăreți-Teleajen 12"F2 Călăreți - Teleajen Total stoc conducte Stocuri rezervoare Total stoc rezervoare Total stoc final
ORDIN nr. 5 din 12 ianuarie 2005 privind aprobarea Contractului-cadru pentru tranSportul ţiţeiului, condensatului, gazolinei şi etanului lichid pentru anul 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164749_a_166078]
-
în condițiile prevăzute la art. 13 din legea pensiilor pentru angajații încadrați în grupele I sau ÎI de muncă, după caz, în raport cu timpul lucrat că personal navigant. ... Articolul 10 (1) Personalul artistic care îndeplinește funcțiile de: ... - balerin, - dansator, - acrobat, - jongleur, - călăreț de circ, - clovn, - dresor de animale sălbatice, - solist vocal de operă și opereta, - mînuitor de păpuși și marionete, - instrumentist de la instrumentele de suflat, are drept la pensie integrală pentru limită de vîrstă, atît la cererea unității cît și la cererea
HOTĂRÂRE nr. 252 din 25 februarie 1967 (*republicată*) pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151866_a_153195]
-
Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Afumați, județul Ilfov Descrierea stemei: Stema comunei Afumați, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, în câmp albastru aflându-se un cal și un călăreț de argint. Calul este în galop spre dreapta, cu frâu de argint. Călărețul este încoronat, poartă o mantie și are spada încinsă la mijloc, spre stânga. El poartă în mâna dreaptă topuzul, iar în mâna stângă frâul, toate de argint
HOTĂRÂRE nr. 856 din 3 iunie 2004 privind aprobarea stemei comunei Afumaţi, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158612_a_159941]