1,948 matches
-
Nici măcar semipreparatele nu-i provoacă apetitul, Îl plicitisesc orele petrecute În compania unei femei pe care o presimte disponibilă, fiincă el are nevoie să i se dea totul de-a gata. Așa că o luasem din nou pe cărările bătătorite de Cătă, devenisem și eu un consumator de dansatoare, dar eu trebuia să plătesc Întotdeauna, Adelin nu-mi mai făcea nici un fel de favor și poate că nici nu eram Înzestrat cu farmecul lui Cătă. Dar, cum spuneam, chiar de l-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
luasem din nou pe cărările bătătorite de Cătă, devenisem și eu un consumator de dansatoare, dar eu trebuia să plătesc Întotdeauna, Adelin nu-mi mai făcea nici un fel de favor și poate că nici nu eram Înzestrat cu farmecul lui Cătă. Dar, cum spuneam, chiar de l-aș fi avut, farmecul ar fi avut nevoie de ceva timp ca să fie pus În valoare, ori eu tocmai de asemenea prestații mă feream cu dansatoarele, numai curte n-aveam chef să le fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
era prietenul regizoarei și-i plăceau extremele, n-a stat prea mult pe gânduri. Sorin, care avea deja o organizație ce practica creștinismul social, ni s-a alăturat și el. Florin a făcut-o pentru că se afla În căutarea simplității. Cătă, din mizantropie și fiindcă spera să punem la cale ceva Închegat și bine fundamentat. Le-am adunat pe toate la un loc: antipatia față de stat, de orice tip de guvernare, față de ierarhii și monopoluri; anticlericalismul nu, Împărtășit doar de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
din mizantropie și fiindcă spera să punem la cale ceva Închegat și bine fundamentat. Le-am adunat pe toate la un loc: antipatia față de stat, de orice tip de guvernare, față de ierarhii și monopoluri; anticlericalismul nu, Împărtășit doar de mine, Cătă și Florin, toți trei mai mult sau mai puțin atei; un anticlericalism refuzat de Sorin și Cristina, cât se poate de ortodocși și duși la biserică, familiarizați su Sfintele Taine; mai era socialismul nostru utopic, care Însemna doar grija pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
muncă. Dar, după cum scriam mai devreme, nici vorbă de travaliu cot la cot. Falansterul nostru nu presupunea așa ceva. Doar Cristina ne-a pus pentru puțină vreme la muncă. Nu renunțase la editura ei, deși avea acum doi susținători generoși, pe Cătă și Andreea, așa că ne-a provocat la un moment dat să participăm la o schemă de afaceri. Am acceptat toți, fiindcă propunerea ei ne solicita competențele artistice. Acțiunea s-a dovedit un succes, așa ne și promisese când ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
scris, Cătălin Începuse și el un roman, se amuza, dorind să scrie povestea unui criminal În serie a cărui regulă era să-i omoare pe cei care tocmai scăpaseră cu viață dintr-un tragic accident. Înainta greu cu scrisul, deși Cătă nu avusese parte de sincopa politică În care intraseră, În octombrie 2004, o parte din membrii C.a. E vorba de o acțiune a mea, a lui Leac și a Andreei, În care nu reușiserăm să-i mobilizăm pe ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Îl ducem Înăuntru, mai rămânem câteva ore, ne facem praf. Dar punem la cale răzbunarea. CAPITOLUL XVII. ÎN CARE DOI MEMBRI AI C.A. FAC O REPETIȚIE GENERALĂ Când am ajuns acasă le-am povestit și celorlalți despre descoperirea noastră. Cătă, care remarcase și el jeep-ul cu ocazia arestării, ne-a spus că poate nu-i decât o coincidență, că nu e cazul să ne aruncăm așa pe bietul om. Trebuia să aflăm mai multe, să ne verificăm ipotezele. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
o recunosc. Și totuși mă simțeam umilit, aș fi vrut să uit, iar prietenii mei nu mă ajutau deloc. Acel Mai lasă-m-o lună intrase În folclorul conacului, auzeam propoziția și de câteva ori pe zi. Îi cereai lui Cătă o carte fiindcă era rândul tău s-o citești, Îți răspundea: Mai lasă-m-o lună! Îl rugai pe Leac să-ți aducă textul promis, Îți răspundea cu aceeași frază. Ba chiar și atunci când Îi cereai cuiva să-ți aducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
În ordine, n-a durat mult fiindcă nu aveam cine știe ce, am fost chiar un pic dezamăgit, erau mai mult traduceri pentru uzul intern al C.a. Le-am cerut și prietenilor mei materiale, dacă păstraseră ceva. Unii au râs de mine, Cătă spunea că vreau să-l Înmormântez pe Celebrul animal. Nu știu dacă glumea spunând asta, poate că nu, În definitiv C.a părea adormit, dar noi ziceam că-i regula verii, așa se Întâmplase și cu un an În urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
toată lumea era relaxată și nu se puneau asemenea probleme. Ne bucuram de primele cireșe ale livezii noastre, Cristina aducea la masă roșii și ardei din mica ei seră, de care se Îngrijea Împreună cu Andreea, l-am văzut uneori și pe Cătă ajutându-le În grădină, părea un menage à trois blanc ideal. Asta mă irita, mă Întrebam unde mai Încăpeam eu În schema asta, nu că mi-aș fi dorit să intru, dar nici așa, lăsat pe dinafară, nu-mi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
un menage à trois blanc ideal. Asta mă irita, mă Întrebam unde mai Încăpeam eu În schema asta, nu că mi-aș fi dorit să intru, dar nici așa, lăsat pe dinafară, nu-mi plăcea să mă știu. Mă enerva Cătă, care, mi se părea atunci, suportase cu prea multă Înțelepciune despărțirea de Cristina, mă scotea din sărite și Andreea, ea cocea În continuare planuri de răzbunare care mă includeau și pe mine. Râdeam răutăcios de ea, mi se părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
a trimis să se joace În fața blocului. După ce ies fetele afară, Începem să plângem pe rând, Leac În hohote, Își dă acum drumul, eu vărs lacrimi ca să scap de rușine, mă Îneacă rușinea, Florin și Sorin liniștiți, În colțurile lor, Cătă lângă mine, de-abia lăcrimând, șoptindu-mi ceva. Încercăm să ne ținem firea, din când În când unul dintre noi Își șterge lacrimile, zâmbește cu drag celor din jur, cu fața roșie, umflată, ceilalți suspinăm, ne Înghițim bocetul, zâmbim și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și care acum Încerca să ne semnalizeze uimirea ei neputincioasă. - Salut, băieți. De data asta grav, aproape timid. Îi lăsăm câteva secunde ca să se intimideze și mai tare. Nu-i răspunde nimeni. Își drege vocea, deschide gura. I-o ia Cătă Înainte: - Ce vrei? - Mă gândeam să vin pe-aici. Poate rezolvăm mai repede treaba. Că mâine trebuie să fiu la București. Idiotul! Ne vede pleoștiți, crede că ne-am Înmuiat, În privința mea are dreptate, ceilalți s-au Înrăit Însă, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ieșit. Mârâit amenințător, greu, convingător. A ieșit Pârvu. Cristina a Închis ușa după el, s-a Întors În cameră, s-a așezat lângă mine pe scaun, complice, mi-a pus mâna pe umăr tandru, consolator. - Mă duc să fac cafea! Cătă, vezi ce-i cu fetele! Cătă e la baie, n-o aude, ies eu pe balcon, nu văd fetele, am Însă ocazia să urmăresc ultima parte a filmului serii: Celebrul animal se răzbună. Vorba vine! * Pârvu e pedepsit: plecând de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ieșit Pârvu. Cristina a Închis ușa după el, s-a Întors În cameră, s-a așezat lângă mine pe scaun, complice, mi-a pus mâna pe umăr tandru, consolator. - Mă duc să fac cafea! Cătă, vezi ce-i cu fetele! Cătă e la baie, n-o aude, ies eu pe balcon, nu văd fetele, am Însă ocazia să urmăresc ultima parte a filmului serii: Celebrul animal se răzbună. Vorba vine! * Pârvu e pedepsit: plecând de la priveghiul Andreei, la ieșirea din bloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Ba chiar a prosperat. Florin, Leac și Cristina - care a moștenit partea Andreei -, au devenit tot mai bogați. Afacerea lui Florin extinzându-se, a absorbit o bună parte din forța de muncă pe care o pregătea Sorin la fundația lui. Cătă s-a reapucat de afacerea cu librăria, are În momentul de față un mic lanț extins În tot vestul țării. A rafinat gusturile, librăria Dorina a dat faliment. Eu am reușit s-o cuceresc pe Cristina, ne-am căsătorit. Nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
a dat faliment. Eu am reușit s-o cuceresc pe Cristina, ne-am căsătorit. Nu știu cum am reușit, nici de data asta n-am nici o explicație. Editura și-a extins programul editorial, Îmi dă mult de lucru. Am publicat romanul lui Cătă cu criminalul În serie, am vândut aproape două mii de exemplare. Fiindcă am adus vorba de creativitatea Celebrului animal: nici În privința asta nu stăm foarte rău. Atâta doar că am devenit mult mai discreți. Exemplul extrem e Florin, care scrie numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
că atunci m-am decis să nu-i caut niciodată pe cei care-mi sunt, după legle naturii, părinți. Un fel de ranchiună fără răutate Îi purtam eu atunci acestui Mușu. Atât!) Api, i-o dat drumu să se ducă cătă casă. Când s-o dus acasă, nici sămn nu mai era unde-o fost casa lui, nici nimnic nu era, nici oamini nu cunoaște, nici nimnic, gândei că-i altă lume! „Orice participant la o limbă anume are, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de o senzualitate mereu proaspătă, de nestăpânit: vrea o vacanță pe plaja cu lună a trupului tău; contemplă picioarele lungi de piersică (laitmotiv la nivelul întregului ciclu) sau simte că picioarele tale îmi alergau prin creier / și strugurii tăi îmi cătau setea. Femeia sa e arhetipală, poetul e un nou Pygmalion, creator al unei noi Galatei, care devine, pentru el axis mundi. Dar, dacă, în sfera socialului și în relația cu politicul, e mai mult constatativ, față în față cu actantele
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fiarele și le aduceau în bătaia arcului sau a suliții. Se afunda în codrii neumblați, pe unde picior de om nu călcase vreodată. Nu-l înspăimântau întunecimile pădurii, stejarii trăsniți și schimonosiți, peșterile, stâncile înalte de pe marginea prăpastiei fără fund. Căta mereu lucruri tot mai ascunse, primejdii tot mai mari, fiare tot mai sălbatice. Într-o bună zi băiatul nu s-a mai întors acasă. Degeaba iscodi, degeaba pedepsi Negură Împărat pe însoțitorii flăcăului, că nici unul nu știa unde pierise îndrăznețul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
la gospodărie. Cerințe: 1. Ilustrați în enunțuri scrierea corectă a formelor: într-o, într-un, printr o, printr-un, dintr-o, dintr-un. 2. Citiți textul și subliniați expresiile frumoase. 3. Scrieți cuvinte cu sens opus pentru: • nu-l înspăimântau • căta • mânios • crud 4. Explicați printr-un cuvânt sensul expresiilor: stau de vorbă; ochi de vultur; cu părul de aur; a da drumul; a da cu gura, Ce comoară ascunde pâinea? Emilia Căldăraru Mama i-a dat lui Gheorghiță pâine cu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fi crezut că e un lunatic care a pornit pe ulița satului fără țintă, ca un strigoi. El însă știe că la ultima casă din sat - în marginea islazului - îl așteaptă răbdătoare Maranda, „fimeia” lui... Abia bleștea, dar mergea încet-încet, cătând - imaginar doar - cireșul din poarta casei sale... Intrat pe ușă, s-a așezat pe laiță și i s-a adresat Marandei cu glas rugător: Fata moșului, ai tu o lingură de mâncare, că de băut... Am, Toadere. Am. Și fără
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de colo, ai voie să tragi o fugă până la pârâu și înapoi. Vorba ceea: o fugă bună de cățea, până cade părul de pe ea... Limbosu l-a privit pe Toaibă pe sub sprâncenele încruntate și a înghițit în sec... Când soarele căta spre amiază, cercetașii au poposit sub copacii din pâlcul despre care vorbise Toaibă. Limbosule! Direcția pârâul! Pas alergător! Marș! a comandat Toaibă, prefăcându-se că a uitat ce grad are Limbosu. Acesta a executat ordinul fără fasoane. Băieți! - a pornit
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să meargă cu mine? a tatonat Trestie. Fără nici un cuvânt, sergentul Limbosu a ieșit în față. Trestie a făcut ochii mari, privind nedumerit la sergent, întrebându-se: „Ce i-a venit Limbosului să-l ajute pe Toader? Doar dacă”... Sergentul căta cu privirea în pământ, ca și cum ar fi spus: „Vreau să te ajut să-l salvezi pe Toaibă... poate așa mă va ierta pentru tot ce i am făcut în perioada de instrucție... Poate...” Plecați chiar în clipa asta - a ordonat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
spus adio unor asemenea nenorociri, pe când eu încă le voi mai trăi - a gândit ofițerul cu voce tare. 84 Pe când amurgul leșios năvălea prin geamurile vagonului, s-a auzit zgomot de fierăraie. Aista-i podul de peste Prut - a constatat ofițerul, cătând afară prin geamul pâclos. Abia se sfârșise zgomotul trecerii peste pod și trenul și-a încetinit mersul. În cele din urmă, s-a oprit de-a binelea. Să vezi dumneata pacoste. Acum trebuie să urcăm în altă nenorocire de tren
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]