174,775 matches
-
Mai bine se făcea orice altceva, profesor eventual, dar preot?! Aici, vedeți dumneavoastră, este buba și încă una mare: pentru o meserie ca asta ai nevoie de mult har, de multă inteligență, dorință de cunoaștere și de transmitere, calități de cadru didactic și de cercetător, de doctor și filozof. Am o mare curiozitate și am să-i dau glas: dacă el, preotul, nu crede în „spiritism” = în existența spiritului după moartea fizică, deci (asta însemnând spiritualitate, pentru că spiritismul este o practică
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de proprietari, aprobată cu modificări prin Legea nr. 234 / 2002 7; (d) Normele metodologice din 2 aprilie 2003 8, emise de Guvernul României, având ca obiect punerea la dispoziție asociațiilor de proprietari și autorităților administrației publice centrale și locale a cadrului general pentru organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, exploatarea și administrarea clădirilor - blocuri de locuințe și condominii -, precum și exercitarea controlului financiar-contabil și gestiunea asupra activității acestora - aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 400 / 2003 9, modifcată și completată de Hotărârea Guvernului
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
o realitate jurnalistică: „Monumente istorice și de arhitectură aflate în paragină, instituții de cultură la limita supraviețuirii, într-o lume în care banul dictează totul, oameni de cultură umiliți la propriu, prin imposibilitatea de a-și manifesta menirea, într-un cadru adecvat, cărora le sunt minimalizate meritele de o viață... iată tabloul trist pe care democrația ultimilor zeci de ani ni-l oferă. Da, tabloul al căror autori - „aleșii neamului”, sunt cei în care noi am investit, de fiecare dată, speranța
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Meschine, din păcate! Monumente istorice și de arhitectură aflate în paragină, instituții de cultură la limita supraviețuirii, într-o lume în care banul dictează totul, oameni de cultură umiliți la propriu, prin imposibilitatea de a-și manifesta menirea, într-un cadru adecvat, cărora le sunt minimalizate meritele de o viață... iată tabloul trist pe care democrația ultimilor zeci de ani ni-l oferă. Da, tabloul al căror autori - „aleșii neamului”, sunt cei în care noi am investit, de fiecare dată, speranța
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
să ne alegem postura de spectator. Căci dacă spectacolul se desfășoară sub ochii noștri, atunci identitatea dintre joc și act sacru, pe care o revela Platon, devine evidentă, tocmai prin depășirea narativității cotidianului pentru a intra în poeticitatea scenei. Însuși cadrul fix al unui spectacol de teatru oprește mintea din căutările ei iluzorii, o înțelepțește, o ajută să se focalizeze asupra unor valori profund umane și, printr-un efect cumulativ, se produce empatia cu sacralitatea ce există în aceste valori. Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
descifrarea spațialității și dinamicii fenomenelor și proceselor care au conturat specificul geografic al teritoriului studiat. Hărțile topografice, atât în faza de documentare, cât și în cea de teren, au permis delimitarea unității naturale luate în studiu și cunoașterea preliminară a cadrului natural și a unor elemente social - economice, căi de comunicație, rețeaua de așezări umane, modul de utilizare a teritoriului. Dintre hărțile tematice, harta geologică, unele hărți morfologice, harta climatică, harta hidrologică,hărți ale utilizării teritoriului în diferite perioade de timp
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale cadrului natural: structura geologică (în general, monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a depozitelor în care complexul argilo-nisipos predomină în etajarea reliefului, climatul temperat-continental și răspândirea neuniformă a pădurilor. Acestor cauze li s-a adăugat, în ultima
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Târzii). În perioadele următoare (perioada metalelor, Antichitate, Evul Mediu timpuriu), cu tot aportul uman al marilor migrații, populația din această zonă a Podișului Moldovei nu a crescut prea mult, iar repartiția teritorială a acesteia s-a menținut în limitele unui cadru foarte asemănător perioadei anterioare. În a doua parte a Evului Mediu (secolele XIV - XVIII), procesul de umanizare a acestei regiuni a cunoscut o fază mai activă legată de instalarea unei relative stabilități politice și a unei structuri economico-sociale caracteristice. Relativa
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Sumar: În acest capitol voi analiza guvernarea în comun a bunurilor comune cu ajutorul grilei de analiză specifică analizei instituționale. După o introducere în problematica lucrării și a analizei instituționale, prezint succint cadrul teoretic care va fi folosit pentru a interpreta datele empirice furnizate de studiul lui Henri Stahl. Următorul subcapitol este alocat analizei propriu-zise a devălmășiei. În cadrul său se regăsesc o prezentare generală a satului devălmaș, cel de al doilea conține analiza
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sistem de exploatare a bunurilor bine organizat? Nu cumva aceste societăți s-au așezat peste o lipsă de organizare? Dacă este așa, care sunt condițiile care au făcut totuși ca sistemele respective de resurse să fie sustenabile până la pătrunderea capitalismului? Cadrul de analiză pe care îl voi folosi pentru a identifica modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este de dată recentă. Este vorba despre „analiza instituțională și dezvoltare” , care a evoluat din workshopul de Teorie Politică și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
folosi pentru a identifica modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este de dată recentă. Este vorba despre „analiza instituțională și dezvoltare” , care a evoluat din workshopul de Teorie Politică și Analiza Politicilor de la Universitatea Indiana. Acest cadru de analiză a luat naștere în anii ’70 și a început să fie folosit pentru studiul bunurilor comune în anii ’80. El a evoluat treptat și a ajuns ca astăzi să fie o abordare multidisciplinară care îmbină teorii, modele, noțiuni
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
totul alt scop, o încercare de evaluare a gradului de robustețe instituțională este riscantă. La o primă vedere, s-ar putea afirma că gradul de robustețe instituțională este mai mare la nivelul alegerii colective decât la nivel constituțional. 2.2. Cadrul teoretic Principalele concepte cu care lucrăm într-o analiză de acest tip sunt: instituțiile, regulile, normele, strategiile și tipurile de bunuri, guvernarea în comun. Nu voi insista în acest paragraf asupra prezentării cadrului de analiză și a dezvoltării instituționale, întrucât
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
colective decât la nivel constituțional. 2.2. Cadrul teoretic Principalele concepte cu care lucrăm într-o analiză de acest tip sunt: instituțiile, regulile, normele, strategiile și tipurile de bunuri, guvernarea în comun. Nu voi insista în acest paragraf asupra prezentării cadrului de analiză și a dezvoltării instituționale, întrucât au fost expuse pe larg în capitolul 1, dar voi puncta acele elemente teoretice la care voi face referire cu precădere pe parcursul analizei ce urmează. Există mai multe definiții ale instituțiilor, dar, pentru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
extrase din studiul lui Stahl (1998) cu elementele de analiză teoretizate de Ostrom și colaboratorii săi, precum și cu caracteristicile situațiilor de guvernare despre care aceasta consideră că generează o exploatare sustenabilă a resurselor. Astfel, în cele ce urmează, voi puncta cadrul de analiză necesar pentru demersul de față. În primul rând, sistemele de guvernare sunt analizate de Ostrom și colaboratorii săi (2002) raportat la trei niveluri de acțiune: • Nivelul operațional, care explică acțiunile propriu-zise. Acest nivel este singurul nivel de analiză
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
dreptul de a folosi pădurea și izlazul (Stahl, 1998, vol. II, pp. 270-290). 2.4. Concluzii Date fiind condițiile din satele devălmașe românești, cumulate cu nivelul de dezvoltare al aparatului administrativ de stat din acea perioadă, putem afirma, din perspectiva Cadrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională, că forma de proprietate în comun era cea mai potrivită la acea vreme. Astfel, costurile creării și întăririi drepturilor de proprietate privată sunt mari. Dacă în cazurile studiate de Ostrom costurile mari proveneau din dificultatea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe plan intern cât și internațional, alături de cele efectuate pe piețele financiare, de serviciile de schimb valutar, sau cele de consultanță financiară privind dezvoltarea afacerilor, etc. În mod obișnuit, fiecare tip de activitate sau operațiune financiar - bancară presupune existența unui cadru organizatoric - funcțional, incluzând spații, dotări, proceduri, tehnici, mijloace, instrumente, respectiv anumite tehnologii utilizate în realizarea de lucrări specifice. Cea mai importantă inovație tehnologică menită să revoluționeze relațiile de schimb a fost apariția monedei, ea înregistrând o evoluție impresionantă de la cele
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
10,5 milioane utilizatori. „Trendul crescător înregistrat pe segmentul comunicațiilor mobile va continua, pentru clienții băncilor, în special persoane fizice, Mobile Banking-ul oferind posibilitatea ca fiecare să aibă acces la servicii bancare pe telefonul mobil sau PDA”. CAPITOLUL II CADRUL GENERAL AL COOPERATIVEI DE CREDIT „SIRETUL” PAȘCANI 1. Denumirea societății: - Cooperativa de Credit „Siretul” Pașcani 2. Numărul și data înregistrării la Registrul Comerțului: • J-22-104/2001 3. Cod fiscal: - R 13685380 4. Adresa/Sediul: - Pașcani- Str. Moldovei, nr.6, bloc Moldova
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit", lege organică prin care cooperativele de credit și-au recăpătat denumirea de "bănci populare". Această lege s-a dorit a fi o clarificare și o consolidare a cadrului legislativ în virtutea căruia cooperativele de credit își desfășurau activitatea. Potrivit acestei legi, sistemul cooperației de credit a funcționat pe trei nivele organizatorice, respectiv cooperativele de credit erau asociate la nivel de județ în case teritoriale iar acestea, la nivel național
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
creșteri după cum urmează: În perioada următoare vor fi atrase surse de la membrii cooperatori și de la alte persoane fizice pentru completarea necesarului de resurse, după următoarea estimare: 2.2.2.3 Organizarea și administrarea cooperativei Având în vedere prevederile actului constitutiv cadru elaborat de Casa Centrală CREDITCOOP și aprobat de Banca Națională a României, Cooperativa de Credit “Siretul” Pașcani, se încadrează în tipul II.A, această încadrare fiind determinată de faptul că unitatea are 4.672 membrii, valoarea capitalului social este de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
operațiunilor patrimoniale; - organizează inventarierea patrimoniului cooperativei de credit; - răspunde de întocmirea bilanțului contabil propriu al cooperativei de credit. D. Compartimentul creditare Este subordonat președintelui sau vicepreședintelui cooperativei de credit și îndeplinește următoarele atribuții principale: - urmărește aplicarea normelor și a regulamentelor - cadru cu privire la activitatea de creditare, la nivelul cooperativei de credit; - primește cererile de credite de la membrii cooperatori și de la persoanele juridice din raza de activitate a cooperativei de credit, urmărește ca documentațiile să fie complete, verifică bonitatea clienților, capacitatea lor de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
dobânda bonificată și se constituie un nou depozit, care are același termen cu cel expirat. Depozitele constituite la unitățile care își desfășoară activitatea în rețeaua CREDITCOOP sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB), având în cadrul acestui sistem un regim similar băncilor. În plus, rețeaua CREDITCOOP dispune de un fond propriu - rezerva mutuală de garantare - constituită la nivelul Casei Centrale. - Dobânzile anuale acordate de către organizațiile cooperatiste de credit pentru constituirea de depozite se stabilesc ținând cont
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
efectuează. - În cazul în care constată existența unor erori care fac imposibilă plata, operatorul CSC BROM va informa operatorul unității teritoriale a partenerului transmițând prin fax « FORMULARUL DE REFUZ AL TRANSFERULUI » semnat de acesta. Specimenele de semnături ale persoanelor din cadrul CSC BROM autorizate să valideze tranzacții, se vor transmite la fiecare locație a partenerului prin intermediul Casei Centrale a CREDITCOOP. După primirea prin fax a documentelor menționate mai sus, operatorul locației CREDITCOOP va proceda la verificarea formularului pe baza datelor din
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
valorii nete a tranzacțiilor și a comisioanelor aferente se va efectua prin aviz DIS. 3.2.3 Transferul de fonduri Sistemul de transfer de fonduri din cadrul rețelei CREDITCOOP respectă prevederile Normelor B.N.R. Nr.7/2002 privind transferurile de fonduri în cadrul unei rețele cooperatiste de credit, Regulamentului BNR privind ordinul de plată utilizat în operațiunile de transfer credit, precum și prevederile O.U.G. 97/2000 cu privire la organizarea și funcționarea cooperației de credit cu modificările și completările ulterioare. Sistemul de transfer de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
acea parte a unei zile pe parcursul căreia o instituție receptionează, acceptă sau refuză executarea ordinelor de plată, a modificărilor și revocărilor acestora. 15) Plătitor/emitent - prima persoană care emite în nume și în cont propriu, ordinul de plată în cadrul unui transfer - credit; plătitorul poate fi un client al instituției emițătoare sau instituția emițătoare. 16) Beneficiar - persoana desemnată prin ordinul de plată de către plătitor să primească o anumită sumă de bani; beneficiarul poate fi un client al instituției destinatare sau
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
acest drept , dacă există în cont disponibilitățile necesare, după care procedează la acceptarea ordinului de plată în prezența clientului. Cooperativa de credit plătitoare are obligația să colecteze de la clienții săi ordinele de plată acceptate în cursul unei zile lucrătoare în cadrul programului de ghișeu (8 - 12), să procedeze la întocmirea unui borderou centralizator care să cuprindă aceste ordine de plată precum și pe cele care sunt inițiate în nume propriu și să le transmită până la ora 13.00 la agenția unde este
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]