6,140 matches
-
pe cotor n-a mai încăput și-și ițește muchia în crăpătura fermoarului neînchis. Astfel imaginasem eu, cu ani buni în studenție, într-o povestire scrisă într-o dimineață la „Colombo“, cum o vacă își ițea capul prin obloanele unui camion „Molotov“, care o purta prin Capitală. La stopul de la întretăierea str. Academiei cu Bulevardul, vaca a prins să se balege. Era unghiul de unde vedeam intersecția de la măsuța mea de la „Colombo“ și puteam imagina ușor, descriind ceea ce vedeam. Șoferul golește geamantanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
le regulau, acolo, în dosul magaziilor, în baraca domnului Mielu de la sticle. Știau că ăsta-i prețul, că nu avea cine să-i apere, că nu „se egzista“ nici o dreptate pentru ei. Erau tolerați în piață, așa cum erau tolerați în camionul sau autobuzul cu geamuri văruite care îi aducea, ca pe pușcăriași, la oraș. Erau tolerați în satele lor, amenințați mereu cu mutarea la bloc. Erau anii când se vorbea tot mai stăruitor de crearea unor sate care să rupă gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
i-e bine și, iată, ca de obicei, am găsit și acum ceva cu care să-l supăr pe colonel. Vreau să spun că de vreo săptămână nu mai sunt șofer pe Dacia neagră a comandantului unității, ci pe un camion cu care aduc grâu din câmp la un siloz. Dacă vreți să știți unde anume, uitați-vă cu atenție la adresa de pe plic. Da, În Oltenia, În partea ei de Sud. Suntem probabil una dintre puținele armate din lume care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
tehnică Înglobată În ele, cât și prin frumusețea lor. Armele din vechime, atenție, au păstrat de asemenea pe corpul lor Încrustături, pietre prețioase, fildeșuri și zeci de alte feluri de exprimare artistică. Ideea care mi-a venit tot traversând cu camionul satul ăsta pierdut În câmpia oltenească a fost să Încerc să descopăr legătura dintre frumusețea invocată a acareturilor enumerate mai sus și cea a urmașilor moderni. Se află aici: o grădiniță de copii o gogoșerie un restaurant un magazin universal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
chiar l-au dat afară din sală. Altfel era un băiat bun și știa să facă tot felul de meserii. Când m-am liberat eu, era șofer pe mașina comdandantului de unitate, pe urmă am aflat că trecut pe un camion. Ne-am scrirs o vreme și poate o să ne mai scriem. De la profesorul ăla al lui, omul care Îl și Îndemnase să Încerce la facultatea de istorie, primea scrisori aproape zilnic. Îi răspundea și el din când În când. Ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
sunt decolorați și coșcoviți, nici un fel de panou nu se află deasupra ușilor (nici cu C.E.C., nici cu ADAS, nici cu Telefoane, nici cu Farmacia nr.), scările sunt aproape În Întregime acoperite de praful (și noroiul, când plouă) aruncat de camioanele care trec prin față. Lângă una din ele se află o bancă de lemn foarte Înaltă, o bancă pe care ar trebui să se așeze uriașii pentru a aștepta autobuzul care trece de două ori pe zi pe aici - o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ele? Ele ce să creadă despre mutra și intențiile tale? * (ECLUZĂ) ...vă Închipuiți că timpul care Îmi rămâne zilnic pentru lectură nu e prea mare pentru că am Început excavarea câtorva milioane de metri cubi de pământ și noi, băieții de pe camioane, cărăm acest pământ Încolo și Încoace. Pe locul pe care lucrează actualmente unitatea noastră va fi o uriașă ecluză. Mi se pare că am mai discutat despre asta: suntem o armată care lăsăm urme aproape ininteligibile pentru viitorul arheolog; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
numele și povestea zilei de 20 iulie 1944 mi se par concentrate În această informație lipsită de importanță pentru istoricii „normali“ ca dumneavoastră. Mai rămânea de găsit și obiectul care să Întregească imaginea istorică a acelei zile. Tot plimbându-că cu camionul Încărcat cu pământ, hâț Încoace, hâț Încolo, am găsit și obiectul care sintetiza cel mai bine situația. Îl aveam lângă mine, era vorba de Ecluză. Să fiu mai clar. Ce urmăreau, În fond, ofițerii germani care au pus la cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
fost construită, iar constructorii ei au fost executați până al unul. Războiul a mai durat 9 luni și a mai făcut câteva zeci de mii de victime. Una e să faci o ecluză pe timp de pace cu zeci de camioane și sute de soldați, cum facem noi aici, și alta e să Încerci cu o mână de ofițeri de stat-major să faci dintr-un imperiu al cenușii, o revoluție de fum, prin telefon. Chiar așa a fost numită de către Goebbels
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
aici. Poate ar trebui să vă povestesc tragedia celor doi tineri care muriseră și care erau rude cu tot satul. Poate ar trebui să vă spun și că toți bărbații din satul ăla lucrează aici și că au Închiriat două camioane de la șantier, au plătit motorina și i-am dus acolo. E interesant, dar nu de asta vă scriu. Eu vreau doar să vă spun că pe celălalt camion, care venea de punctul de lucru nr. 18, s-a Întâmplat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
toți bărbații din satul ăla lucrează aici și că au Închiriat două camioane de la șantier, au plătit motorina și i-am dus acolo. E interesant, dar nu de asta vă scriu. Eu vreau doar să vă spun că pe celălalt camion, care venea de punctul de lucru nr. 18, s-a Întâmplat să fie șofer chiar Mușu. Atât. Dar este el același om cu colegul meu de bancă de acum 10 ani? Figura lui seamănă cu a băiatului care a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ateliere noi, un fel de barăci ridicate din prefabricate ușoare, ondulate. Ferestrele lor mici sunt luminate, dar dinspre ulița care vine de la șoseaua principală nu pot fi văzute din cauza pereților groși, Înalți ai fostei mori. Aceasta e industria locală. Două camioane sunt parcate Într-o latură a curții, urmele lor În noroi pot servi de potecă. În ateliere se lucrează, e vorba de schimbul de noapte și Încerci să ghicești, după zgomotele care se aud, ce anume fac acolo Înăuntru acei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
numai două zile În urmă chiar fusese o furtună grozavă și neobișnuită pentru luna aprilie. Acum, deci, erau cu toții În luna aprilie a anului 1942 și Înaintau Între Odessa și Nikolaev imediat după o furtună ca cea de alaltăieri. În camioane era foarte frig și tot pământul era acoperit cu frunze smulse din arbori de furtună. Multe case erau complet distruse, cu pereții ciuruiți de gloanțe, cu pereții năruiți sau cu pereții rămași În picioare Înnegriți de fum. Printre case puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
copiilor se auzeau mai tare peste tot vacarmului și peste zgomotul motoarelor, ca niște țipete de care nu știai dacă sunt de durere sau bucurie. Râdeau sau plângeau acei copii care abia puteau fi văzuți din viteza, totuși redusă, a camioanelor? Bătrânii priveau numai cu acea răbdare suferindă și mută, mai puternică decât orice reproș exprimat de cuvinte. Ei aveau exact aceeași privire lipsită de speranță pe care toți cei din camioane o văzuseră la părinții și rudele lor atunci când plecaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
abia puteau fi văzuți din viteza, totuși redusă, a camioanelor? Bătrânii priveau numai cu acea răbdare suferindă și mută, mai puternică decât orice reproș exprimat de cuvinte. Ei aveau exact aceeași privire lipsită de speranță pe care toți cei din camioane o văzuseră la părinții și rudele lor atunci când plecaseră de acasă. Era greu de suportat așa ceva. Bărbații tineri nu se vedeau În acea mulțime și probabil că nici nu existau acolo. Erau Înrolați În Armata Roșie sau deveniseră partizani, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
plecaseră de acasă. Era greu de suportat așa ceva. Bărbații tineri nu se vedeau În acea mulțime și probabil că nici nu existau acolo. Erau Înrolați În Armata Roșie sau deveniseră partizani, adică erau și mai periculoși: datorită lor Întreg drumul camioanelor trecea printr-un loc Întunecos chiar și În timpul zilei, un loc plin de obiecte aducătoare de moarte. Femeile mai tinere nu priveau decât cu dispreț și Încercau să-i retragă pe copiii care strigau după camioane. Erați cu toții așezați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
datorită lor Întreg drumul camioanelor trecea printr-un loc Întunecos chiar și În timpul zilei, un loc plin de obiecte aducătoare de moarte. Femeile mai tinere nu priveau decât cu dispreț și Încercau să-i retragă pe copiii care strigau după camioane. Erați cu toții așezați pe podelele de lemn ale canioanelor, nu știați ce căutați acolo și erați doar mulțumiți că nu sunteți În camionul din coada sau din fruntea convoiului, Încercați să păreți ceva mai curajoși decât cei de lângă voi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mai tinere nu priveau decât cu dispreț și Încercau să-i retragă pe copiii care strigau după camioane. Erați cu toții așezați pe podelele de lemn ale canioanelor, nu știați ce căutați acolo și erați doar mulțumiți că nu sunteți În camionul din coada sau din fruntea convoiului, Încercați să păreți ceva mai curajoși decât cei de lângă voi și făceați bancuri pe seama timpului urât sau a modului În care stăteați Înghesuiți În camioane. Unele bancuri se apropiau dintr-o dată de erotism și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
acolo și erați doar mulțumiți că nu sunteți În camionul din coada sau din fruntea convoiului, Încercați să păreți ceva mai curajoși decât cei de lângă voi și făceați bancuri pe seama timpului urât sau a modului În care stăteați Înghesuiți În camioane. Unele bancuri se apropiau dintr-o dată de erotism și pornografie, erau ca o rază falsă de soare, dacă se poate imagina un surogat și pentru asta. Asupra camioanelor se trăgea destul de des și din de locuri care păreau dintre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
bancuri pe seama timpului urât sau a modului În care stăteați Înghesuiți În camioane. Unele bancuri se apropiau dintr-o dată de erotism și pornografie, erau ca o rază falsă de soare, dacă se poate imagina un surogat și pentru asta. Asupra camioanelor se trăgea destul de des și din de locuri care păreau dintre cele mai pașnice, multe convoaie fuseseră obligate să se Întoarcă. Unele case ce păreau demult În paragină erau foarte bune pentru a ascunde trăgători și, adesea, o singură grenadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care păreau dintre cele mai pașnice, multe convoaie fuseseră obligate să se Întoarcă. Unele case ce păreau demult În paragină erau foarte bune pentru a ascunde trăgători și, adesea, o singură grenadă ar fi fost suficientă pentru a transforma un camion În bucățele. Voi erați conduși de la distanță de niște persoane abstracte pe seama cărora Încă nu știați să faceți bancuri. Se putea deduce de aici că dușmanul dinăuntru era mai periculos decât cel dinafară? Că vă era teamă mai ales de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ați văzut pe partea cealaltă un oraș frumos, alb, case Înalte și blocuri, vile și grădini liniștite, o clădire mare și albă despre care se spunea că e Universitatea. În mijlocul drumului se aflau două ambulanțe germane distruse de grenade și camioanele au trebuit să le ocolească prin noroiul din șanțurile drumului. Până la traversarea fluviului și intrarea În oraș ochii voștri s-au oprit de zeci de ori pe grupuri de cadavre sau pe cadavre singuratice În așa fel Încât cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de pe lume și toate seamănă Între ele. Nu pot fi găsite diferențe esențiale Între război și, să zicem, războiul purtat de americani În Vietnam În urmă cu câțiva ani. Poate doar În ce privește numele satelor pe care le traversați din goana camionului sau În care vă opreați pentru a petrece noaptea sau ziua sub cort să poată fi depistate diferențe: Znaminovka, Orlinșcina, Mavrena, Carabinovka, Metrovka, Mejerici, Pavlohrad. Paștele din 5 aprilie 1942 și satul Zelioni și viscolul care apoi s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Vor cumpăra flori și se vor duce la petrecere unde erau totuși mai mulți băieți. Vor sta pe jos, amândoi, vor bea vin și Gelu va continua să povestească. „Când am ajuns noi se Încărcau răniții pe un fel de camion deschis, lipsit de oblonul din spate. Un băiat, de care am aflat pe urmă că era din Breaz, plângea și striga: — Mor, dom’ sergent, mor, nu mai scap! Sergentul Îl ținea de mâini și Încerca să-l Încurajeze: — Nu mori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
prin care mai devreme intrase și Zare În curtea școlii. Abia peste o lună primea o altă scrisoare de la Zare care Îl anunța că-și face serviciul militar Într-o unitate de geniu, că speră să fie șofer pe un camion și că, probabil, după perioada de instrucție va lucra la Canal. Se declara bucuros de toate astea și-l ruga pe Gelu să-i scrie. Despre ziua În care fuseseră amândoi „la fete“ nu scria nici un cuvânt. Grințu sări drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]