2,383 matches
-
dar au terminat așa cum am arătat, adică în omenie mai mult pierdută... Gânduri care mă trimit către o poezie a cărui autor nu îl cunosc: Căsuța mea Căsuța mea, cu geamurile plânse, E noapte-n jur, luminile sunt stinse. Sub candela cu mucul ei de tort Veghez trecutul, ultimul meu mort. Doar umbra mă-mpresoară când m-apropii. În preajma ta șoptesc în taină plopii. O văd pe mama, lunecând tăcută Cu mâna ostenită pe-alăută. Iar tata a plecat și el
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pietre ovale sau plăci de marmură roșie sau neagră, relativ reduse ca mărime, se află inscripții lapidare, cuprinzând doar: numele și prenumele, anul nașterii și cel al trecerii în eternitate. Și, lângă aceste însemne funerare se află cel mult o candelă modestă, care poate fi aprinsă de cei dragi, de către urmași ori prieteni, la sărbătorile esențiale: Crăciun, Paști etc. Nimic din construcțiile acelor cavouri, cum se întâlnesc și obișnuiesc pe la noi, sub diferite forme, care mai de care mai cochete, simandicoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu prelucrarea argintului și aurului, confecționează În special bijuterii și alte obiecte de podoabă, pentru piese de harnașament (catarame, scărițe, pinteni) sau pentru uz casnic și bisericesc (castroane, tacâmuri, tăvi, cești, solnițe aurite, cupe din argint sau aur, cădelnițe, sfeșnice, candele). Aurarii mai sunt cunoscuți și sub numele de zlătari. Tehnica filigranului metalelor prețioase și arta Încrustării pietrelor prețioase sau semiprețioase are vechi tradiții rrome aduse din lungul lor periplu și contactul cu lumea orientală; - clopotarii- rromi proveniți din rudari, căldărari
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
podoabe este unul dintre meșteșugurile tradiționale ale rromilor. Argintarii confecționează bijuterii, piese de harnașament (pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești) și obiecte religioase (cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci). Se remarcă tehnica filigranului, tehnica modelării În relief prin ciocănire și arta Încrustării cu pietre prețioase și semiprețioase. Excelenți meseriași, argintarii, au reprezentat o elită a neamurilor rromilor. În prezent mai sunt foarte puțini În județele Teleorman, București, Ialomița
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pentru cai (hamuri, catarame, scărițe și pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), arme (săbii), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești, ceainice- figura nr. 18) și obiecte religioase (potire, chivoturi, cădelnițe, sfeșnice, cristelnițe, candele, cruci, aghiazmatare, anafornițe ). Obiectele care presupuneau o decorare mai detaliată erau obținute prin imprimarea, Încrustarea de ornamente cu ajutorul unor matrițe speciale, laminarea sârmei de aur și de argint prin ciocănire, tehnică ce oferea posibilitatea unor multiple utilizări ale sârmei filigranate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pământului... Susurul domol, prelung și nehotărât al tăcerii mute se ridică peste abisuri, ca o cântare fermecată de leagăn și luminile dormeau duse pe brațele imense de Întuneric... Iar peste tot și peste toate, se aprinse la răsărit, ca o candelă de străjuire, luna plină de noiembrie, prin rariștea neagră a pădurilor Își trimisese până la mine, Întâile luciri fantastice și mișcătoare ale razelor sale argintii, piezișe și reci. O stare de beatitudine mă cuprinde odată cu venirea stelelor și am revelația că
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
răsărit ale pământului adormit, peste adâncurile oarbe ale nopții, geana lunii Înflăcărate trimetea lungi raze de lumină mută și rece, care se topeau pe luciul aerian al turnului neclintit... Ai fi zis că, În văzduhuri, mâna celui atotputernic aprinsese o candelă de străjuire pe un mormânt pustiu și părăsit... Din depărtări nehotărâte, umbre negre se desprindeau din noapte În răstimpuri și, lunecând grăbite, se mistuiau pe rând În ușa luminată și larg deschisă a templului. Șuvoaiele apelor, nepotolite Încă, Își mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În scena ultimă dinaintea Împăcării lor, Veta Îi vorbește despre temerile ei cât timp a fost departe de casă, adică de amant: „Știam eu că o să mi se Întâmple mie un necaz mare; mi se făcuse semn: răsturnasem de dimineață candela... Încă dumnealui, dacă m-a văzut că mă speriu, zice: «Ei ce e dacă s-a răsturnat! Nu mai crede În prostii de-alea. Ce! ce-o să ni se-ntâmple? să-mi arză cherestigiria? arză sănătoasă! Nu m-a făcut
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
speriu, zice: «Ei ce e dacă s-a răsturnat! Nu mai crede În prostii de-alea. Ce! ce-o să ni se-ntâmple? să-mi arză cherestigiria? arză sănătoasă! Nu m-a făcut ea pe mine! este asiguripsită... Atâta pagubă!...» Răsturnasem candela; pe urmă ochiul ăl drept mi se bătea Într-una de vreo trei zile. Pe tine te lăsasem acasă ștergându-Ți pușca; știi că ruginise Încărcătura Înăuntru și te apucaseși s-o scoți cu vergeaua. Nu puteam să-mi iau
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
nimic, n-am auzit nimic! Mă jur pe ce vrei tu; mă crezi?” (s.n.). Tensiunea dintre amantul-tejghetar și Veta, cauzată de suspiciunile acestuia privind onestitatea femeii, capătă În ochii celei din urmă proporțiile unei adevărate catastrofe prefigurate de «semne»: răsturnarea candelei, reacții fiziologice oraculare ca bătaia ochiului drept. Veta e Îndurerată de eventuala ruptură, dar și de acuzele neîntemeiate rostite la mânie de către amant. Pentru ea despărțirea de Chiriac e considerată «un necaz mare», mai mare decât pierderea afacerii, prin translare
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
o scurtă prezentare : ceas fosforescent plus crucifix, 20 de lei. „Merge și cu încărcător de Nokia, domnu’ ”, spune dezinvolt vânzătorul. Săculeț vată sfințită Sfânta Parascheva, plus tămâie, plus mini-icoană plastifiată, totul introdus într-un cub de plastic transparent, 3 lei. Candelă plus cărbune plus tămâie, 10 lei. La o privire mai atentă, plicul de carton vândut sub numele de „tămâie” se dovedește a fi o aromă indiană oarecare, de genul celor vândute în orice magazin cu profil etnic din Occident. Candele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Candelă plus cărbune plus tămâie, 10 lei. La o privire mai atentă, plicul de carton vândut sub numele de „tămâie” se dovedește a fi o aromă indiană oarecare, de genul celor vândute în orice magazin cu profil etnic din Occident. Candele fumegă abundent, umplând aerul cu miresme orientale. În imensa lor majoritate, obiectele vândute sunt fabricate în China, inclusiv straiele preoțești. Icoanele mai provin și din Rusia, via Chișinău. Este foarte greu, dacă nu imposibil, să mai afli pe tarabe obiecte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe la început. Restul, la spartul târgului, mai mult să caște gura, să facă și ei cumpărături, să se laude la copii, că au fost pe aici.” Odată cu lăsarea întunericului, se creează adevărate „instalații” religioase de-a lungul rândului, formate din candele și lumânări de plastic, icoane de mici dimensiuni, majoritatea reprezentând imaginea Sfintei Parascheva. Mai târziu, discutând cu un preot ce participase la pelerinaj, acesta mi-a spus că ele servesc pentru „a arăta drumul pelerinilor”. Văzut de departe, efectul vizual
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Tipul acesta de raclă, mult mai „ortodoxă” ca prezentare, este oare mai bine acceptat de pelerini ? Este vorba de o donație individuală sau de un efort colectiv al parohiei? Ultima etapă a ritualului, înainte de atingerea raclei, constă în depunerea unei candele de stearină pe o masă mare, din PAL melaminat. Pe masă sunt expuse mai multe icoane. În centru este plasată icoana Mântuitorului, flancată de cele ale Sfân tului Ierarh Nicolae și ale Sfintei Parascheva, înconjurate de zeci de candele, de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unei candele de stearină pe o masă mare, din PAL melaminat. Pe masă sunt expuse mai multe icoane. În centru este plasată icoana Mântuitorului, flancată de cele ale Sfân tului Ierarh Nicolae și ale Sfintei Parascheva, înconjurate de zeci de candele, de diferite forme și culori. Ansamblul astfel creat este foarte spectaculos din punct de vedere vizual și mă duce cu gândul la „insta lațiile” și modul de a aduce ofrande luminoase din anumite biserici catolice pe care le-am vizitat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
așteptare petrecute în picioare. Alții critică prezența sarmalelor. „Va fi îmbulzeală, ce, noi suntem săraci să ne înghesuim, iar sarmalele atrag televiziunile, se știe !” Pelerinajul modelează efemer și spațiul public din jurul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou. Pelerinii au îmbrăcat cu lumânări (candele de stearină, mai exact) câteva cruci de piatră din curte, pridvorul acesteia etc. Senzația mea finală era că aveam de-a face cu un pelerinaj tânăr, Un rând calm, ordine autoimpusă care tocmai se construiește, se caută în permanență, negociindu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
călugări, odată realizată operațiunea de captatio benevolentiae de către fratele miruitor, încearcă să vândă în siajul mirului frumos parfumat mici cutiuțe pătrate din plastic, conți nând câteva boabe de tămâie și smirnă, o iconiță plastifiată, un mini-flacon de ulei sfințit, din candela Sfântului, asemănător cu mostrele gratuite de parfum, plus o minusculă bucățică de vată, tot de la Sfântul și ea, după cum precizau călugării cu claritate. Unul dintre ei este foarte panicat, mă roagă pe mine (oare de ce, de ce tocmai eu ?) să nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ajunge în cursul zilei la 35-36 °C. Prima oprire o fac la intersecția străzii Cloșca cu strada Crișan, acolo unde pelerinii au transformat un vechi zid domnesc de incintă într-un veritabil „zid al plângerii”, un altar ad-hoc acoperit de candele, lumânări, icoane de plastic. Pietrele poartă urmele grase ale sutelor de lumânări și candele ce au plâns aici cu lacrimi de stearină. Uleiul lucește stins, epuizat de soarele puternic. Olanele de pământ ars pentru scurgerea apei subterane din dealul de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Cloșca cu strada Crișan, acolo unde pelerinii au transformat un vechi zid domnesc de incintă într-un veritabil „zid al plângerii”, un altar ad-hoc acoperit de candele, lumânări, icoane de plastic. Pietrele poartă urmele grase ale sutelor de lumânări și candele ce au plâns aici cu lacrimi de stearină. Uleiul lucește stins, epuizat de soarele puternic. Olanele de pământ ars pentru scurgerea apei subterane din dealul de argilă pe care acest zid îl ține închegat ca pe o hernie sunt pline
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Bulevardului ștefan cel Mare și preia o mare parte din fluxul pelerinilor care vin de la Gara Feroviară Iași. A doua zonă începe în curtea propriu-zisă a Mitropoliei, coborând spre baza colinei pe care stă amplasat ansamblul rândului. Icoane, tămâie, mir, candelă, polen Acum mă aflu în zona Bulevardului ștefan cel Mare, în fața standului Editurii Buna-Vestire din Bacău. Pe o masă mare din lemn, așa cum sunt cele de la nunțile de la țară, sunt expuse stive întregi de cărți religioase. Câteva titluri, alese la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de acestea, se găsește o cutie mare pe care scrie „smirnă Ierusalim” și o alta cu rășină de brad, grosieră. Ultima cutie nu este inscripționată, este marcat doar prețul. Mai pot fi achiziționate, de la același stand, și arzătoare, fitile, cărbuni, candele cu picior, pentru masă și perete. Zona aceasta de comerț atrage ca un magnet și ultimii mohicani ai civilizației tradiționale sătești. Mai multe femei din satul Corbii de Piatră (Argeș) vând ciorapi, mănuși, veste, tricotate manual dintr-o lână aspră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
locul printre atâtea motoare. Tarabele ce propun spre vânzare obiecte religioase își dispută puținul loc rămas disponibil între șoseaua națională și aleea ce trece pe sub bolta porții de intrare. Surprind un dialog între un călugăr care vinde tămâie, fitile de candelă și alte asemenea obiecte și un preot, slăbuț, cu o urmă de barbă rară și blondă. Bănuiesc că se cunoșteau de mai multă vreme, se plâng amândoi de supravegherea prea strictă a jandarmilor și a polițiilor de tot felul (rutieră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
scările de la intrarea în pridvor, privind în sus, pierdută, într-o stare extatică de rugăciune profundă. Nu-i simte și nu-i bagă deloc în seamă pe cei care o filmează. Impresia vizuală puternică a zeci, poate sute de mici candele din plastic roșu, alb și galben, care ard cu flacără mică, dar puternică pe un fel de „rafturi” din PFL. Ansamblul seamănă mult cu cel din bisericile catolice, cu celebrele lor stelaje metalice unde se aprind candelele-ofrandă. Lumânările de ceară
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
altfel, o legendă locală spune că de fiecare dată plouă de „ziua sfântului”, în 24 iunie). Mai multe femei din Mara mureș încep să cânte pricesne, melodiile calde și simple se ridică spre cerul cald de vară. Multe lumânări și candele sunt aprinse la poalele copacilor, coșmarul pompierilor, dar nimeni nu pare a fi îngrijorat de posibilele consecințe. Liniștea și armonia locului sunt tulburate de apariția neașteptată a unui reporter al unei televiziuni locale, TV Plus Suceava ; omul plimbă plictisit după
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tendința de a-și păstra amplasamentul din anii trecuți, îi recunosc imediat pe mulți dintre ei, cum ar fi, de exemplu, cei „spe cializați” în icoane trase în rășină și pietricele colorate sau cei care comercializează „aromate”, tămâie, cărbune pentru candelă și accesorii (fitile, ulei etc.). Cel mai mult îmi atrage atenția un microbuz Mercedes Transporter, roșu, înmatriculat în județul Alba, AB-XX-TOM. Mașina era urcată cu două roți pe o scară de beton, iar cu celelalte două pe două bucăți mari
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]