1,966 matches
-
bine profesorul; era, acolo, printre prieteni; îi fascina mai ales cu o temă la care revenea anual, îmbogățind-o mereu, o temă care expunea cauzele exogene (exterioare, datorită mediului) ale cancerului. * Pe profesorul Zamfir, acel om atât de plin de candoare, atât de simplu în aparență, îl cunoșteai totuși greu. Sub aparența de om perfect liniștit, adăpostea o voință și o tenacitate admirabile. Nu era bine să-l ai ca adversar pe acest om care, descoperind incorectitudinea și perfidia, el nedeprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
toate zările lumii, și a cărui operă trece și ea peste timp. Nu a deținut cea mai "importantă" catedră a facultății (nu știu ce înseamnă "important" în rangurile impuse de birocrație), dar a ilustrat zicala că "omul sfințește locul". Avea o admirabilă candoare infantilă în relația cu lumea exterioară. Cred că putea discuta prietenește cu cine știe ce umilă făptură; cu o creangă înflorită l-am surprins în flagrant. Cum să nu fi reușit, să nu fi avut o carieră prodigioasă, într-un fel o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
lirismului său: una „întunecată“, „nesociabilă“, și alta „radioasă“, „prietenoasă“, dacă e să simplificăm, una marcată de viziuni sumbre, de grimase, de proiecțiile „nevrozei“ („noi am scris cu nevroză pe ziduri“ e un vers memorabil al lui Caraion), iar alta deschisă candorilor, gingășiei, grațiosului și ludicului, trăsături per ceptibile, acestea din urmă, nu numai în poeziile sale pentru copii (care de altfel nu sunt niciodată numai pentru copii). O dată sau de două ori pe an mergeam „în vizită“ la familia Caraion, în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pomenit de Labiș), și ei îndatorați acestui inventar tematic, de la Nichita Stănescu la aproape oricare dintre confrații săi șaizeciști. Își descoperiseră drama: fiind copii în vreme de război, nu se bucuraseră de copilărie, aceasta le fusese furată, nu se jucaseră, candoarea și zburdălniciile vârstei le fuseseră interzise. Poate că era de văzut, în cultivarea insistentă a acestei viziuni, și o reacție la idilismul de panouri trandafirii, impus literaturii care răsfrângea - vorba vine! - realitățile prezentului. Despre război, cu vastul său repertoriu de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
la o probă. În loc de acea depunere de jurământ unde toți confundă „propășirea“ cu „prăbușirea“, i-aș obliga să istorisească o întâmplare din copilăria lor. Și fac pariu că vor deveni alți oameni, se vor înmuia, își vor aduce aminte de candoarea aceea superbă de acum mulți ani. Sau li s-ar face pur și simplu rușine. Ticăloși devin doar oamenii care n-au avut parte de copilărie. La începutul anilor ’70, Nae era înnebunit după Cornel Chiriac, Metronom, după Lennon, McCartney
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
unui radio cu galenă și cu antena improvizată din so miera patu lui meu. Degeaba! Veacul nostru Îmbătrânește văzând cu ochii și nici o emoție sau uimire de acest fel nu mai e astăzi cu putință ca În climatul, plin de candori, al primului său pătrar, entuziast după invenții și experiențe neverosimile, dar totuși realizabile. Cum fu - aproximativ și glumeț - acea experiență sau prin soare băiețească din redacția Noii Reviste Române de prin 1912, când m-a ajuns o carte poștală anume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
părul plin de alge violete, cu barba Încâlcită de scoici, venind spre noi Într-un cortegiu de tritoni, sunând din trâmbiți de sidef și cu cele cincizeci de Nereide jucăușe, abia ieșite din peștera lui Nereu, În toată strălucirea și candoarea lor virginală. Plângeți pe cei care, sub același climat violent și necruțător al mării, propriu și indispensabil crimelor pasionale, n-au simțit inima lor bătându-le să sară din Închisoare la vederea femeii iubite de odinioară, acum Însoțită de un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de primar al Capitalei nu-i miro sea deloc „șpaga“ cu care-i domoleau zelul moralistic patroa nele de bordel. - Câte ceva din amintirile unui client al borde lurilor de odinioară, de bună-credință și Încă cu sănătoase apetituri virile. - Inocențe și candori unde cu gândul nu gân dești; iar calea virtuților domestice stă mereu deschisă preote selor amorului. - Procesiunile nocturne ale tinerimii studioase de acum cincizeci de ani spre Crucea de piatră, spre Gramont și spre Chiriță, sălașele fetelor fără de mofturi. - Despre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lor contemplativi și vrăjiți.“ O comparație Între Episoade și Jurnalul de călătorie ne arată că, deși Între ele au trecut mai bine de zece ani, cel din urmă a fost un model literar pentru cel dintîi. Cuprinde aceeași moderație; aceeași candoare; aceeași prospețime vioaie; exact același concept al momentelor folosite pentru a da unitate fiecărui capitol concis; și, bineînțeles, aceeași fermitate imperturbabilă care consimte deopotrivă la Întîmplările vesele și la cele tragice fără să ofteze din greu. Nu măiestria literară este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cei cărora nu le pasă C-a lumii față păcătoasă O să treacă ... De jale plin, plângând îl doare Că în nebuna goană-a lumii Creștinii ... se poartă ca păgânii ... Că nimeni nu e azi sub soare S-aprindă a inimii candoare Și-n focul dragostei fierbinte Pe Crist ce iese din morminte Să-l adore ... Umil, tăcut în fața stâncii Pe-Alvernia se pironește ... Cu Crist pe cruce se-nfrățește ... Așa-nțelege-n truda muncii Cu nimbul strălucind al Cucii S-adune suflete
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mistificând și încețoșând chiar prin aceste cuvinte. Poate că a trebuit să țin instinctiv departe de mine încâlcelile astea, având grijă să nu mi se încuibeze în cap adevărata lor măsură, și să adaug oricărei spaime cunoscute o doză de candoare care să-mi însoțească simțul de observație și să nu-mi permită să pricep până la capăt consecințele. Cred că în cap există un dispozitiv, un mecanism de protecție care funcționează ca o barieră de trecere, ce se lasă când sosește
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de stat. El dobândind o frumusețe nemijlocită căreia nervii zdruncinați nu-i mai făceau față. Peisajul ți-arăta cât îi e de indiferent ce se petrece cu oamenii. Reprezenta un armistițiu, o stare de calm întorcând spatele agitației cotidiene, o candoare cu frunza verde și zimțuită, suficientă sieși. Când nervii sunt suprasolicitați, nu mai rabzi să fii luat prin surprindere de frumusețe. Iar peisajul ți-apare ca înscenare a existenței licărindu-ți prin fața ochilor, ca panoramă a spaimelor, ca dublare a
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Îmi plac Meryl Streep și Helen Mirren pentru inte ligență. Mi-a plăcut Judy Dench în rolul lui Iris Murdoch, a prins-o admirabil. Îmi plac, de asemenea, Catherine Deneuve pentru eleganța jocului și Audrey Tatou pentru senzualitatea îmbinată cu candoare. Un film care m-a răscolit a fost Orele, cu Nicole Kidman în rolul Virginiei Woolf. Și ca să fie tacâmul complet, întrebați-mă și de-o eroină de roman preferată. O eroină cu care mi-am găsit puncte comune. Dar
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
intră la lux. Se merge prea departe. E suficient să privești în jur - fără a avea instinct fiscal - ca să înțelegi că dna Hugessen este impozabilă. Castitatea - ca tot ce descinde din vârsta fecioriei și a neînceputului - e azi un lux. Candoarea e un lux. Naivitatea e un lux. Pudoarea e un lux. Chiar și securitatea corporală - invocată de fabricantă - e azi un lux. Ignoranța cu care tratează dna Hugessen problema e și ea impozabilă. Căci mai ales ignoranța este astăzi un
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
însemnele propriului lor destin. Era - simțeam noi înșine aceasta prin imaginile televizate - Istoria trăită. Iar când Nicolae Ceaușescu - celui căruia unanimitatea românească îi urează mulți și buni ani - a îmbrățișat un pionier ce-i oferea buchetul lui de flori și candoarea lui omagială, am vibrat și noi, ca țara întreagă, la acest sărut al Viitorului.“ (România literară, 25 ianuarie 1973) „De aici mândria unui întreg popor care, la 33 de ani de la Eliberare, se simte într-adevăr stăpân pe destinele sale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
străbunilor și mirosul de lucruri vechi și de tămâie ce pluteau în încăperile familiare, toate aceste diverse lucruri împreună, amestecate în umbră, sub invizibile bătăi de aripi de îngeri, formară acolo ceva nou, neașteptat, de o nobleță și de o candoare incomparabile. Noul născut sorbi tot amestecul acesta cu prima sa înghițitură de aer. "Et ce fut l'âme de M. Bornier." Fantezie de poet, desigur. Oare doctrinele și sistemele care încearcă să explice misterioasa formațiune a sufletului uman sau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
La Mihai Dascălu este vorba însă de ceva mai mult - sarcasmul dovedit în abordarea diverselor teme surprinde lumea înconjurătoare și în latura sa grotescă, hilară. Același Mihai Dascălu vine apoi să-și salveze personajele încadrându-le într-un univers al candorii, un fel de Eden pe care autorul l-ar dori recucerit. Adaptând mesajul plastic al pictorului Mihai Dascălu la momentul inaugural, d-l Victor Ernest Mașek a exclamat: Tablourile acestea sunt noua cale de a intra în banca Turcoromână - ingenuitatea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Brodskaya, Editura Parkstone, New-York, 1999; - Albumul „Naive Art”, Editura Grange Books, Marea Britanie, 2004; - Coautor al cărții: „Aventuri în insula naivilor”, alături de Gustav Hlinka și Costel Iftinchi, Editura Pim, Iași, 2006. Membru în Hűbners Who is Who - România Aprecieri critice „candoarea tablourilor sale este o oglindă vie a candorii personale, a purității unui om mare care se ascunde după masca unui copil mare, care se joacă de-a omul. Felul cum citește el lumea înconjurătoare sau caută să descifreze lumea cărților
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Editura Grange Books, Marea Britanie, 2004; - Coautor al cărții: „Aventuri în insula naivilor”, alături de Gustav Hlinka și Costel Iftinchi, Editura Pim, Iași, 2006. Membru în Hűbners Who is Who - România Aprecieri critice „candoarea tablourilor sale este o oglindă vie a candorii personale, a purității unui om mare care se ascunde după masca unui copil mare, care se joacă de-a omul. Felul cum citește el lumea înconjurătoare sau caută să descifreze lumea cărților este de o puritate și o franchețe excepționale
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce-i conferă de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu ... a învățat să se integreze unei compoziții sugestive” Victor Ernest Mașek - Estetician, Doctor în Filozofie “Spre deosebire de ceilalți naivi, Mihai Dascălu nu mimează, nu-și construiește lastic candoarea, ci și-o transpune pe pânză la fel de firesc cum respiră, cu detașarea ironică, uneori sarcastică, a celui care, jucându-se judecă și se judecă” Ion Butnaru, Jurnalist „Stimate Mihai Dascălu ,expoziția dumitale e o izbândă artistică. Lumina, culoarea, fantezia unora
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mă uit În jur ca să fiu recunoscător că exist. În rest, o fîntînă izolată incită În mod firesc melancolia. Icar Nesocotind sfatul lui Dedal de a nu se apropia prea mult de soare, Icar s-a prăbușit În Marea Egee. Dar candoarea cu care a crezut, În euforia zborului, că totul Îi era permis, ne va situa pînă la urmă de partea lui Icar, chiar dacă inițial am fost tentați să vede-n un exemplu În succesul tatălui său care a reușit să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și vie care nu mă apără Împotriva timpului, ci Îl acceptă și curge odată cu el. În astfel de ceasuri, sufletul meu devine poros și se Îmbibă de liniște, rătăcind vag după zei vechi care nu disprețuiau viața și omorau cu candoare. Și dacă pronunț numele lui Apolo o fac pentru a mă Îndepărta și mai mult de orice scepticism. Căci nimic În sculptura greacă nu trădează Îndoiala. Din contră, totul caută s-o ascundă. Așa cum Îl vedem În statui, Apolo Înaintează
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nu ți-a dat cu ceva în cap? Nu. S-a scuzat că n-o să-mi mai poată cumpăra pick-up. "Un dobitoc, mi-a spus înciudată, s-a găsit să reclame că ouăle sînt stricate..." La care eu, zîmbindu-i cu candoare, i-am replicat: "Dobitocul ăla am fost eu". Acum, "musafira" servește la raionul de pîine. Îmi face mare plăcere să cumpăr pîine de la ea: răscolește tot raftul pînă alege pîinea cea mai arsă și mi-o dă. Eu, politicos, îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
începi să înțelegi : Amis a mai spus că, în pofida mîțîielii și a pițigăielii (sau poate tocmai datorită lor), Capote nu avea nimic din augustitatea vechiului său prieten Tennessee Williams sau a vechiului său dușman Gore Vidal, ci genera vulnerabilitate și candoare, inducîndu-ți imediat o senzație de intimitate simpatetică. Putem aprecia această tehnică în scenele dintre Hoffman și Clifton Collins, Jr., care joacă rolul ucigașului Perry Smith, și e cu atît mai fascinant cu cît e mai clar că e doar tehnică
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Zohan e o utopie una în care bunele sentimente sînt asezonate cu destule glume porcoase încît să nu pară insipide. Adam Sandler face comedie groasă, dar are grijă s-o epureze de agresivitate adică de mîrlănie. Joacă foarte bine cartea candorii. Principalul efect special al filmului e umflătura din prohabul lui : e atît de mare încît spectatorul e conștient aproape în permanență de existența ei e practic un personaj secundar ; atunci cînd Zohan dansează (ceea ce face tot timpul), e greu de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]