143,743 matches
-
Struguri. Membrii cooperativelor agricole de producție și celelalte gospodării ale populației care dețin vii pe rod vor preda unităților Ministerului Industriei Alimentare, pe bază de contracte, pentru fondul centralizat al statului, din producția de struguri realizată, în raport cu soiurile cultivate, următoarele cantități de struguri: a) Struguri de vită altoita și indigena: ... - peste 150 ari 70 56 43 33 b) Struguri de vită hibrizi producători direcți: Articolul 4 Încheierea, de către toate categoriile de producători, a contractelor anuale de livrare a legumelor de cîmp
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
se vor aprovizionă cu produse horticole numai de la unitățile comerciale. Articolul 6 Ministerul Agriculturii, direcțiile generale pentru agricultură și organele de conducere ale unităților agricole socialiste, de stat și cooperatiste poartă întreaga răspundere pentru producerea, recoltarea, contractarea și livrarea întregii cantități de produse horticole, la termenele și în condițiile stabilite de lege. Consiliile populare răspund de întreaga activitate de productie agricolă, de bună gospodărire și desfășurare a lucrărilor agricole, de folosirea rațională și eficiența a fondului funciar, de realizarea planurilor de
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
altora (ne referim în principal la împiedicarea extragerii resurselor) (Tașcu-Stavre, 2011, pp. 99-100). După cum se poate observa, Ostrom operează cu o distincție importantă între sistemul de resurse, care reprezintă mai degrabă variabile în măsură să producă în condiții favorabile o cantitate maximă dintr-o variabilă fără să dăuneze nici stocului, nici sistemului de resurse, și fluxul unităților de resurse, adică ceea ce indivizii își însușesc sau utilizează din sistemul de resurse. Cu aceeași distincție vom opera și noi în cadrul analizei, fiind interesați
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
mai are cum să utilizeze exact acea parte a bunului. După cum se va discuta pe larg în acest volum, situația în cauză favorizează apariția unor comportamente neeficiente ale actorilor sociali: mai întâi, astfel de bunuri tind să fie produse în cantități insuficiente; în al doilea rând, apar comportamentul așa-zis de blatist , precum și ceea ce se numește „tragedia bunurilor comune” . Astfel de situații nu sunt deloc marginale și nicidecum rare; dimpotrivă, este crucial să le înțelegem pentru a descifra cum funcționează o
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
trăi, hrănindu-se prost, cu mămăligă și cu zarzavaturi, fiind prea săraci pentru a cumpăra carne. Or, în acest timp, la îndemâna lor exista o resursă uriașă: peștele din Dunăre și din afluenții ei. Mai mult, pescarii prindeau mult pește, în cantități care ar fi putut, pe de o parte, să ofere destulă hrană pentru oamenii locului, iar pe de altă parte, ar fi permis ca pescarii să obțină venituri bune. Dar această resursă nu putea fi folosită. Motivul era simplu: peștele
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
să realizeze o acțiune colectivă. Dar, din nefericire, nici o mie de ani nu au fost suficienți pentru așa ceva. P. Istrati atrage atenția asupra faptului că modul în care e guvernată țara stă la originea acestei situații de furnizare precară, în cantități mult sub cele necesare, a bunurilor publice. Ceea ce lipsește este capacitatea statului de a crea rânduielile necesare (aș zice acum: instituțiile necesare) pentru ca bunul public să poată fi furnizat. Un alt exemplu: știm cu toții că decenii de-a rândul a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
asemenea, că pășunea pe care cei doi păstori o utilizează are o capacitate de susținere notată cu L. L reprezintă așadar numărul maxim de oi din turmă care pot să pască pe pășune la o capacitate optimă (fără să diminueze cantitatea ierbii consumate de unele dintre animale). Fiecare păstor are de ales între două strategii: cooperare și defectare, unde cooperarea înseamnă să nu includă în turma sa mai mult de L/2 oi , iar defectarea înseamnă să depășească acest număr. Să
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
suprafață mai mare, producțiile medii însă au depășit în mod semnificativ cele obținute în urmă cu trei ani. În 2011 în regiunea din Ungaria a fost obținut un procent de 22% din recolta de grâu a țării, și 20% din cantitatea de porumb recoltat în țară; Regiunea Vest a asigurat un procent de 12% din recolta de grâu a țării, și 13,4% din cantitatea de porumb recoltată în România. Cultivarea orzului are o pondere mai mare în regiunea din Ungaria
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
a fost obținut un procent de 22% din recolta de grâu a țării, și 20% din cantitatea de porumb recoltat în țară; Regiunea Vest a asigurat un procent de 12% din recolta de grâu a țării, și 13,4% din cantitatea de porumb recoltată în România. Cultivarea orzului are o pondere mai mare în regiunea din Ungaria, însă producția medie a fost inferioară celei din 2008 în cazul ambelor regiuni. Cultivarea cartofilor s-a făcut pe o suprafață mai mică decât
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Cele mai mari suprafețe destinate cultivării legumelor erau deținute de către județele Csongrád și Arad. Dintre regiunile Ungariei, regiunea Dél-Alföld deținea cea mai mare suprafață destinată cultivării cepei roșii, a morcovului, pătrunjelului, roșiilor și ardeiului, iar cea mai mare parte a cantităților produse provenea tot din gospodăriile regiunii. În Regiunea Vest, suprafața destinată cultivării cepei roșii și a usturoiului însuma 11%, respectiv 12% din totalul suprafeței semănate din țară, regiunea contribuind cu o cotă de 11%, respectiv 12% la totalul cantității produse
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
a cantităților produse provenea tot din gospodăriile regiunii. În Regiunea Vest, suprafața destinată cultivării cepei roșii și a usturoiului însuma 11%, respectiv 12% din totalul suprafeței semănate din țară, regiunea contribuind cu o cotă de 11%, respectiv 12% la totalul cantității produse. Un procent de 15% din suprafața destinată cultivării legumelor rădăcinoase din România era deținută de Regiunea Vest, 14% din producția pe țară era obținută în această regiune. În regiunea din Ungaria cota stabilită de Uniunea Europeană privind reglementarea producției
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
de Uniunea Europeană privind reglementarea producției a afectat în principal cultivarea sfeclei de zahăr, prin urmare producția acesteia a înregistrat o ușoară scădere. În 2011 pe terenurile arabile din Dél-Alföld culturile de sfeclă roșie ocupau abia 2 mii de hectare; cantitatea produsă reprezenta 13% din totalul pe țară. În Regiunea Vest culturile de sfeclă de zahăr ocupau abia 0,1% din totalul terenurilor arabile, fiind cultivate pe o suprafață de 790 de hectare, suprafața cultivată și cantitatea de producție 38 înregistrând
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
2 mii de hectare; cantitatea produsă reprezenta 13% din totalul pe țară. În Regiunea Vest culturile de sfeclă de zahăr ocupau abia 0,1% din totalul terenurilor arabile, fiind cultivate pe o suprafață de 790 de hectare, suprafața cultivată și cantitatea de producție 38 înregistrând de asemenea o creștere. În regiunea din Ungaria producția medie a sfeclei de zahăr a fost ușor inferioară celei obținute în anul 2008, în timp ce în Regiunea Vest a depășit cu 31% pe cea din 2008. În
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cultivat sfeclă de zahăr, iar în județul Hunedoara doar pe suprafețe foarte mici. În ambele regiuni a crescut importanța plantelor industriale, ocupând un procent din ce în ce mai mare în structura suprafețelor semănate. Însă creșterea suprafețelor nu a adus de fiecare dată sporirea cantității recoltate sau îmbunătățirea producției medii. În ambele regiuni, dintre plantele oleaginoase cele mai importante sunt floarea soarelui și rapița, suprafața pe care sunt cultivate în regiunea din Ungaria este dublă, respectiv mai mare cu 150% față de cea din România. În
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
care sunt cultivate în regiunea din Ungaria este dublă, respectiv mai mare cu 150% față de cea din România. În regiunea Dél-Alföld floarea soarelui este recoltată pe o suprafață cu 2,3% mai mică decât în urmă cu trei ani, iar cantitatea produsă a scăzut cu 10%. În 2011, în Dél Alföld floarea soarelui era cultivată pe o suprafață de 128 de mii de hectare, suprafața și cantitatea recoltată asigurând o cotă de 22% din totalul pe țară. În Regiunea Vest, floarea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
o suprafață cu 2,3% mai mică decât în urmă cu trei ani, iar cantitatea produsă a scăzut cu 10%. În 2011, în Dél Alföld floarea soarelui era cultivată pe o suprafață de 128 de mii de hectare, suprafața și cantitatea recoltată asigurând o cotă de 22% din totalul pe țară. În Regiunea Vest, floarea soarelui cultivată ocupa o suprafață 53 de mii de hectare, suprafața de producție scăzând într-o mică măsură, însă cantitatea produsă a depășit-o cu 20
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
de mii de hectare, suprafața și cantitatea recoltată asigurând o cotă de 22% din totalul pe țară. În Regiunea Vest, floarea soarelui cultivată ocupa o suprafață 53 de mii de hectare, suprafața de producție scăzând într-o mică măsură, însă cantitatea produsă a depășit-o cu 20% pe cea obținută în 2008. Această plantă era cultivată în toate județele celor două regiuni, este adevărat însă că există diferențe semnificative; ponderea cea mai mare o are în județul Békés (17%), iar cea
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
ani cultivarea rapiței în cadrul producției vegetale pe teren arabil a cunoscut o creștere dinamică în cazul ambelor regiuni. Suprafața cultivată cu rapiță a crescut cu 16% în Dél-Alföld, iar în Regiunea Vest a crescut de peste două ori și jumătate, cantitatea produsă crescând mai dinamic în regiunea din România, fiind de aproape patru ori mai mare. Rentabilitatea cultivării rapiței este indicată de faptul că între anii 2008 și 2011 în Regiunea Vest, cantitatea recoltată a crescut mai semnificativ decât suprafața cultivată
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
a crescut de peste două ori și jumătate, cantitatea produsă crescând mai dinamic în regiunea din România, fiind de aproape patru ori mai mare. Rentabilitatea cultivării rapiței este indicată de faptul că între anii 2008 și 2011 în Regiunea Vest, cantitatea recoltată a crescut mai semnificativ decât suprafața cultivată. Acest lucru se datorează creșterii randamentului specific, la a cărei bază a stat în principal procesul de alegere a solului și îmbunătățirea nivelului său agrotehnic. În regiunea Dél-Alföld creșterea suprafeței destinate cultivării
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
decât suprafața cultivată. Acest lucru se datorează creșterii randamentului specific, la a cărei bază a stat în principal procesul de alegere a solului și îmbunătățirea nivelului său agrotehnic. În regiunea Dél-Alföld creșterea suprafeței destinate cultivării rapiței a depășit ușor creșterea cantității de producție. În regiunea Dél-Alföld cea mai mare parte a producției de rapiță, 41%, a fost recoltată în județul Bács-Kiskun, iar în Regiunea Vest, județul Timiș a asigurat 62% din producția totală a regiunii. Producția porumbului de siloz și a
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
6 - 8 ondulații clare și uniforme/cm liniar. Desimea fibrelor de lână este de 5500 - 6000 foliculi/cm2. Usucul este , în general, de calitate bună având o consistență uleioasă, acoperind fibrele de lână în peste 2/3 din lungimea lor. Cantitatea medie de lână recoltată după tuns este cuprinsă între 57 kg la oi și 8 - 11 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este variabil, având limitele cuprinse între 38 - 46 %. Datorită calităților sale deosebite, lâna este apreciată în industria
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
de 5,5 U.N., iar după sacrificare se obțin carcase de bună calitate, cu mase musculare evidente și jigouri globuloase. La categoriile tinere de ovine supuse însă îngrășării grăsimea subcutanată este dispersată în strat uniform, iar cea interioară în cantități moderate. Carnea din carcasă nu prezintă miros caracteristic ovinelor. Randamentul la sacrificare este diferit în funcție de categoria de vârstă fiind cuprins între 4550 % în cazul tineretului din anul precedent și oilor adulte reformate și de 52 % la batali. Din greutatea totală
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
care este diferit de un altul format în cadrul aceleiași rase însă în regiunile mai joase și denumit tipul de șes. Acest ultim tip este mai masiv, are talia mai mare, precocitatea mai accentuată, iar lâna este mai deasă și în cantitate mai mare. Capacitatea de acomodare superioară a tipului de coline a stat la baza extinderii arealului de creștere și în zone în care precipitațiile medii anuale sunt mai abundente. Aria de creștere Aproape tot efectivul aparținând acestei rase este crescut
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
cm liniar și o finețe medie de 2123 µ. După tuns se obțin cojoace cu greutăți cuprinse între 4,8 - 6,7 kg la femele și între 5,5 - 8,0 kg la berbeci. Usucul din masa lânii este în cantitate suficientă, adesea în exces însă de bună calitate, de culoare gălbuie și mai rar cu nuanțe roșcate și cu aspect grunjos. Datorită gradului relativ ridicat de heterogenitate ce se înregistrează în cadrul rasei Merinos transilvănean, randamentul lânii la spălare este cuprins
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Producția de lapte Privitor la această producție, trebuie precizat faptul că în exteriorizarea sa intervine o accentuată variabilitate de grup și individuală. Exploatarea oilor aparținând acestei rase și pentru producția de lapte este limitată, iar atunci când este aplicată se obțin cantități cuprinse între 15 l și 25 l lapte marfă ÎA., Pop, 1983ă. Cu toate acestea potențialul lactogen de care dispune rasa permite alăptarea în bune condiții a mieilor gemelari. Perspective de creștere Datorită faptului că Merinosul transilvănean este rasa cu
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]