2,115 matches
-
menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective. Cantitatea de lichid intra-alveolar (sub forma acestei pelicule) este dictată de echilibrul Starling la nivelul capilarelor pulmonare și de o balanță similară între surfactant și lcihidul interstițial, separate prin epiteliul alveolar. Dacă alveolele ar fi acoperite cu un lichid cu compoziție similară cu cea din spațiul interstițial acest lcihid ar fi o simplă soluție apoasă, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
important la nounăscut decât la adult. Blocarea tranzitorie bilaterală a nervilor vagi prin anestezie locală la pacienții conștienți nu determină modificări ale volumului respirator sau ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un rol important în dispneea asociată cu insuficiență cardiacă stângă, pneumonie și microembolism. De asemenea, receptorii J contribuie la creșterea frecvenței ventilației din cursul efortului. 18.6.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
două faze ale ventilației și prin prelungirea întregului ciclu respirator. 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului Sângele de tip venos, sărac în oxigen și bogat în bioxid de carbon, este adus prin arterele pulmonare și ramurile lor până în capilarele pulmonare, unde se realizează schimbul de gaze între sânge și aerul alveolar (hematoza pulmonară), fapt ce asigură eliminarea de CO2 din organism și saturarea cu O2 a sângelui ce va ajunge prin venele pulmonare în atriul stâng și va fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
valoare scade la 95 mm Hg în aortă din cauza șuntului fiziologic. Capacitatea de difuzie a plămânilor pentru oxigen reprezintă cantitatea de oxigen care străbate membrana alveolo-capilară per minut per diferență de pO2 (mm Hg) între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare. Are o valoare de 20-30 (ml/min/mmHg) în repaus; exprimată ca STPD (volume de aer corectate conform condițiilor standard de măsurare: 00 C; 760 mm Hg; aer uscat). In cursul efortului capacitatea pulmonară de difuzie pentru O2 poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
STPD (volume de aer corectate conform condițiilor standard de măsurare: 00 C; 760 mm Hg; aer uscat). In cursul efortului capacitatea pulmonară de difuzie pentru O2 poate ajunge la o valoare 65 datorită dilatației capilare și a creșterii numărului de capilare active. Capacitatea de difuzie a oxigenului este scăzută în boli care determină fibroză a peretelui alveolar, cu blocaj alveolo-capilar. (sarcoidoză, intoxicație cu beriliu, etc.) In sângele venos pCO2 este 46 mm Hg iar în aerul alveolar este de 40 mmHg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene pulmonare mici care se află pe lângă lobulii pulmonari și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene pulmonare mici care se află pe lângă lobulii pulmonari și se unesc formând patru vene pulmonare mari care se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
același timp. Se întâmplă rar o direcționare a sângelui dintr-o regiune pulmonară către alta (hipoxia alveolară localizată); în această situație are loc o reducere a presiunii menținând în activitate inima dreaptă pentru a asigura schimbul gazos pulmonar. Presiunea în capilarele pulmonare este variabilă; ea se situează la ~ ½ din presiunea arterială și venoasă pulmonară; mai mult presiunea se reduce în patul capilar pulmonar. Cu certitudine presiunea de-a lungul circulației pulmonare este de departe mai simetrică decât în circulația sistemică. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ea se situează la ~ ½ din presiunea arterială și venoasă pulmonară; mai mult presiunea se reduce în patul capilar pulmonar. Cu certitudine presiunea de-a lungul circulației pulmonare este de departe mai simetrică decât în circulația sistemică. In plus, presiunea în capilarele pulmonare variază considerabil datorită efectelor hidrostatice. Presiunea din jurul vaselor sanguine pulmonare Capilarele pulmonare sunt unice; ele sunt înconjurate de un strat foarte subțire de celule epiteliale care tapetează alveolele la contactul cu aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
presiunea se reduce în patul capilar pulmonar. Cu certitudine presiunea de-a lungul circulației pulmonare este de departe mai simetrică decât în circulația sistemică. In plus, presiunea în capilarele pulmonare variază considerabil datorită efectelor hidrostatice. Presiunea din jurul vaselor sanguine pulmonare Capilarele pulmonare sunt unice; ele sunt înconjurate de un strat foarte subțire de celule epiteliale care tapetează alveolele la contactul cu aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sistemică. In plus, presiunea în capilarele pulmonare variază considerabil datorită efectelor hidrostatice. Presiunea din jurul vaselor sanguine pulmonare Capilarele pulmonare sunt unice; ele sunt înconjurate de un strat foarte subțire de celule epiteliale care tapetează alveolele la contactul cu aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de un strat foarte subțire de celule epiteliale care tapetează alveolele la contactul cu aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită presiune transmurală. Presiunea din jurul arterelor și venelor pulmonare poate fi considerabil mai mică decât presiunea alveolară. Când plămânii se umplu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită presiune transmurală. Presiunea din jurul arterelor și venelor pulmonare poate fi considerabil mai mică decât presiunea alveolară. Când plămânii se umplu cu aer, aceste vase sanguine mari sunt menținute deschise prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor) este înconjurată de parenchimul pulmonar mai ușor distensibil. Prin tracțiunea radială exercitată de parenchim arterele și venele sunt destinse în cursul expansiunii toraco-pulmonare. Comportamentul capilarelor și a vaselor mari de sânge este diferit în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele și vasele mari din colțul pereților alveolari. Calibrul lor este determinat de relația dintre presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
tracțiunea radială exercitată de parenchim arterele și venele sunt destinse în cursul expansiunii toraco-pulmonare. Comportamentul capilarelor și a vaselor mari de sânge este diferit în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele și vasele mari din colțul pereților alveolari. Calibrul lor este determinat de relația dintre presiunea alveolară și presiunea din interiorul lor. Vasele extra alveolare includ toate arterele și venele care irigă întreg parenchimul pulmonar. Calibrul lor este afectat major de către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
efectul de distensie descris mai sus). Vasele pulmonare foarte mari din vecinătatea hilului se găsesc înafara parenchimului pulmonar, fiind de fapt expuse la presiunea intrapleurală. Balanța hidrică de la nivel pulmonar Deși numai 0,5 μm de țesut separă sângele din capilare de aerul din alveolele pulmonare, problema menținerii alveolelor libere de lichid este critică. Schimbul de lichide de-a lungul peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
separă sângele din capilare de aerul din alveolele pulmonare, problema menținerii alveolelor libere de lichid este critică. Schimbul de lichide de-a lungul peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de-a lungul peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută, dar este aproape 20
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută, dar este aproape 20 mm Hg în limfa pulmonară. Totuși, această valoare poate fi mult mai mare decât în lichidul interstițial din jurul capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net de limfă de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care părăsește capilarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net de limfă de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care părăsește capilarele (fig. 82) trece prin interstițiul peretelui alveolar către spațiul perivascular și peribronșic, unde presiunea hidrostatică este și mai mică (vezi mai sus) și unde se găsesc numeroase limfatice, care preiau lichidul în exces. 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie Eficiența schimbului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
1/10 din cea sistemică. Debitul sanguin pulmonar este 6 l/min, astfel că rezistența vasculară pulmonară este ~1,7 mm Hg/l/minut. La această prezentare hemodinamică ideală se adaugă multiple alte elemente, după cum urmează. In condiții normale, unele capilare sunt închise sau deschise fără debit sanguin. Când presiunea crește prin aceste vase începe să treacă sânge, astfel scade rezistența. Acest fenomen de recrutare este mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare (fig. 83). Motivul pentru care unele vase sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
83). Motivul pentru care unele vase sunt neperfuzate în condiții de presiune scăzută nu este pe deplin cunoscut, dar probabil aceasta este produsă prin diferențele de geometrie de rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]