1,971 matches
-
iute este orice sfîrșit, cît de definitive sînt alegerile făcute de oameni, cît de serios este jocul vieții, cît de întunecat războiul dintre viață și viață, dintre viață și moarte, unde toți sînt înzestrați cu libertate; cît de evanescente sînt capriciile bucuriei omenești, cît de atot-pătrunzătoare și universală și permanentă este suferința, cum nu există nici o scăpare de sărăcie, așa cum nu există nici o scăpare de imperfecțiunile societății cauzate mai ales de egomania omului îndreptată spre sporirea averii și a statutului social
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
condiție ci drept obiectiv, un om rațional și presupunea că dacă societatea liberă avea un obiectiv, acela era de a crea oameni liberi și că oamenii nu ar fi realmente și autentic liberi, decât în măsura în care nu ar asculta de orice capriciu, oricare pasiune, ci de rațiune, rațiunea care îi face să accepte cetățenia, adică ce îi face să accepte legile societății. În societate, omul, care ascultă de legi este dintr-un anumit punct de vedere deja un om liber, în sens
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
fi înghițit trecutul, adică n-au mai existat de-atunci decît unul pentru celălalt” (v. Dumitru Radu Popa, „Să credem totdeauna în perfecțiune”, în „Tribuna României”, XII, nr. 238, 15 februarie 1983, p. 4). Dar episodul cu Nae Ionescu? Dar capriciile și scenele repetate? Maruca n-a fost la înălțimea fidelității lui Enescu. Ea nu „și-a înghițit trecutul”!... După ce și-a notat întrebările adresate de niște profesori, Paul Anghel (despre care, în treacăt fie spus, n-am apucat să scriu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plăcere! Contrariat, mă întreb cum e posibilă, într-un timp atît de scurt, o atare schimbare de atitudine? Inconsecvențele sale mă ofensează, pur și simplu, pentru că, de-a lungul anilor, m-am străduit să-i înțeleg situația, să-i scuz capriciile și mistificările, chiar să-l stimez pentru rezistența dovedită în fața calamităților domestice și a celor de la serviciu. Credeam că s-a verticalizat, dar nu: se comportă lamentabil, nedemn, parșiv. *Uneori, pentru mine, nostalgia „creației” vizează nu scrierea unei trilogii, ci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
șezătorii” a pornit din Fălticeni. 471 Doamna putea să aștepte mult și bine, totul depinzând de buna sau proasta dispoziție a unor localnici de a pune mâna pe condei. 472 Apatia pe care n-o Înțelegea profesorul, se datora și capriciilor lui Ticu Toporaș, publicist din Fălticeni, specializat În a tulbura oamenii, În a-i pune pe drumuri și apoi de-a abandona totul, trecând la altceva... nou, „formidabil” și irealizabil! 894 corespondența inedită (am peste 150 scrisori) cu tragediana Agathe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
peste cea de afară. Așa că... vii de afară și sări direct în pat. Cât privește bucătăria, ne-am improvizat în pod o semicameră din lemn unde soția mea încearcă să gătească, vara sub căldura insuportabilă a acoperișului, iar iarna îndurând capriciile necruțătoare ale frigului. Apa, când urcă la noi la mansardă, e un mare eveniment, lucru ce se întâmplă o dată, de două ori pe săptămână iarna, căci vara nu urcă deloc, din lipsă de presiune corespunzătoare. În rest, facem sport de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
noi în țară, cât și în străinătate [clica sau, mai bine zis, cum este cunocută la noi în țară, sub denumirea de mafia ceaușistă]. 23 de milioane muncesc nu pentru bunăstarea țării, așa cum pretinde dl Ceaușescu, ci pentru huzurul și capriciile familiei ceaușiste. Cultul personalității ceaușiste a ajunt la apogeu. Miliția și Securitatea, deși sunt bine plătite și aprovizionate, pentru că de așa ceva nu se pot plânge, totuși când au ocazia de a-și exprima părerile în cercuri restrânse cu siguranța că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pentru noi, cei din România, o posibilă schimbare a stării precare din interior, noile modificări survenite în guvern și în organele partidului nu înseamnă altceva decât o tristă zbenguială a Șefului Statului, o nouă manifestare a labilității sale maladive, a capriciilor sale devenite insuportabile și rizibile totodată. Trecerea în fruntea guvernului a lui Dăscălescu în locul lui Verdeț echivalează cu sosirea într-o stație a unui autobuz galben sau roșu. Locurile din interior vor fi aceleași, costul biletului identic, întârzierile inclusiv. Cine
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
când cei trimiși aici în diferite funcții, considerați ca oameni cinstiți, corecți, capabili și incoruptibili (păcat că nu există posibilitatea de a-i controla îndeaproape), cum și la ce se pretează pentru a-și crea un beneficiu, a-i satisface capriciile soției sau pentru a-și îndopa neamurile din țară. Indiferent de vârstă sau de funcție, începând cu domnul ambasador și până la ultimul salariat trimis peste hotare pe spinarea statului care este sugrumat de datorii, ei se gândesc în primul rând
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mult mai lungă și nu are niciun rost să încerc să o reconstitui. Vreau însă să se știe că și de această dată nu este vorba despre un bine colectiv, așa cum se va încerca să se demonstreze, ci de un capriciu al Elenei Ceaușescu. O irită să vadă, ori de câte ori trece spre și dinspre Snagov, casele și grădinile oamenilor de artă și cultură. O supără tot ceea ce nu este al ei și tot ce a reușit altcineva să agonisească. Pe noi ne
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
protest contra rutinei”, nu totdeauna surd. Statutul de pensionar al Partidului ținea, acum, de privilegiile rutinei oficiale, dar fără o minimă protecție politică și socială, ciclicele sale insolențe și-ar fi potențat riscul. Mereu minimă, firește, asemenea ocrotire, la voia capriciilor și intereselor unei Puteri cinice, gata să victimizeze deopotrivă adversari și suporteri, ca și pe cei care se vroiau neutri și neangajați. Pavăza minimă, dar deloc neglijabilă, o folosea curajos contra rutinei și birocrațiilor care o slujeau. Am coborât Într-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1993, când injuriile contra blasfemiatorului alogen și transfug continuau În presa română (aveau să continue, sporadic, mai mulți ani, fără a amuți vreodată cu totul), am simțit nevoia, după lectura articolului „De ce detest antisemiții?”, să-i scriu autorului. Obișnuit cu capriciile poștei românești, am păstrat o copie a scrisorii. Nu știu dacă „adrisantul” a primit scrisoarea mea, dar răspunsul său nu mi-a parvenit (tot din cauza „capricioasei” intermediare?) sau Radu Enescu a Întârziat excesiv răspunsul, până nu mai era cine să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
him, at least, in insolence, acrimony, arbitrariness and caprice” („Oricât i-am frecventat pe mistici, În adânc m-am situat totdeauna de partea Diavolului; incapabil să-i egalez forța, am Încercat să-l merit, măcar, prin insolență, asprime, arbitrar și capriciu”). Un citat În care se regăsea vitalitatea răzvrătită și mirajul incitant al frazei sale, țepii ei suciți, fosforescenți, frisonul antiletargic, iradierea glacială și neagră a scrisului său mereu tânăr, gândirea sa gnomică și solitară. Am fost și eu solicitat de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se formeze elemente sănătoase și pline de caracter, așa cum îi stă bine luptătorului și apărătorului de neam și țară, ci dimpotrivă. Din ei s-a căutat să se scoată elemente servile și unelte oarbe de execuție ale crimelor ieșite din capriciile și mintea bolnavă ale unui rege degenerat și nebun. Aceste fenomene, cu manifestări multiple de înstrăinare de trunchiul și sufletul neamului a cadrelor armatei noastre, au putut să-l ajute pe regele Carol al II-lea în opera sa de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a impune sancțiuni pentru cei care nu se supuneau acestora. Rezultatul a fost lipsa consistenței în managementul sistemului de muncă forțată, o mare variație în timp și spațiu și o stare generală caracterizată de decizii luate ad-hoc ca urmare a capriciilor unor comandanți locali și reprezentanți guvernamentali. Chiar și definirea categoriilor de evrei ce erau obligați să se prezinte la muncă forțată s-a schimbat în mod frecvent. Categoriile de indivizi eligibili pentru a fi scutiți de plata taxelor și taxele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Incapa citatea de a realiza această normă însemna pedepse suplimentare și reducerea rației alimentare. Evreii din detașamentele „exterioare” de muncă, eliminați din societatea românească, privați de protecția legii și izolați de familiile lor s-au aflat, fără resurse, la cheremul capriciilor oficialilor ce le supravegheau munca și, în unele cazuri, în pericol de moarte, din cauză că moartea evreilor care munceau forțat nu reprezenta, cu siguranță, o preocupare pentru cei aflați în poziții de conducere. Pe lângă riscurile cu care se confruntau cei incluși
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Elena Rodan, mama austerei și sfioasei făpturi, este o mondenă, frivolitatea-i de femeie dedată plăcerii simțurilor atingând cote de cinism. Îl seduce pe Mihai Lavin, îndrăgit de Sanda încă din copilărie, și nu pare zguduită atunci când nefericitul, răvășit de capriciile și de intenția ei de a-l părăsi, se sinucide. Cu inima pustiită, fata se rupe definitiv de casa care i-a provocat atâtea frustrări, hotărâtă să se statornicească la mănăstirea de maici unde își trăise anii de copilărie și
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
riscuri; coordonarea activităților managementului riscurilor; consolidarea raportării asupra riscurilor; menținerea și dezvoltarea cadrului managementului riscurilor; stabilirea cu succes a managementul riscurilor în întreaga organizație; dezvoltarea strategiei managementului riscurilor pentru aprobarea Consiliului de administrație. În concluzie, managementul riscurilor nu reprezintă un capriciu al cuiva, ci asigură platforma pentru implementarea principiilor guvernanței corporative, care va oferi un confort adecvat acționarilor și mandatarilor în ceea ce privește riscurile investițiilor lor sau serviciilor prestate. 48 K. H. Spencer Pickett, The Essential Handbook of Internal Auditing, John Wiley & Sons
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Însă: trecutul izbucnește În ciuda unui prezent relativizant, nebunia tragediei este mai puternică decât normalitatea cotidianului insignifiant, iar naratoarea este, În ciuda ei, contaminată de aceaste dezlănțuiri pe care uneori nici nu mai are puterea să le oprească: ea Însăși devine prizoniera capriciilor propriei conștiințe supuse traumei cotidiene (se deschid supapele subconștientului). În Conferința de la Cintegabelle (Cintegabelle, un oraș din sud-estul Franței) discursul are aceeași greutate sentențioasă dublată de virtuozitate retorică descinsă din scrierile morale ale secolului al XVII-lea. Sigur, naratorul (din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu reuși fără să eșueze, de a divorța (este ceea ce i se Întâmplă lui Ferrer) fără a se despărți de nevastă, de a deceda fără a fi murit, ceea ce se Întâmplă cu Delahaye. Care, sub numele de Baumgartner (care are capriciul de a nu se numi Baumgarten), Îi fură șefului său tezaurul proaspăt adus de la Polul Nord. Pentru aceasta apelează la un cunoscut din lumea interlopă (cum ar spune unii, boschetar cum ar spune cei mulți, cloșard cum ar zice cineva), lăsat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai insistent, apoi, pe seama lui N. Brzeski, secretar al lui Sigismund II August al Poloniei și călător prin Țările Române, cu o solie diplomatică, spre Poartă. Câteva luni ambasadorul leah, fiind reținut la Iași din rațiuni obscure sau dintr-un capriciu al imprevizibilului Lăpușneanu, ar fi avut răgaz să consulte și o transcriere a cronografelor autohtone (eventual de a copia sau, mai probabil, de a-și comanda „extrasul”). Altfel, retușurile ce survin sub pana (încă) anonimului traducător („rescrierea”, în cazul unor
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
clasicism de nuanță populară definește originalitatea profundă a poeziei lui C. Proiectarea generalului în particular, lirismul discret, subtextual în viziunea obiectivată epic sau dramatic, caracterizează idilele. Poetul prinde în mici scene de un firesc grațios semnele tulburării erotice, jocurile și capriciile iubirii, o vârstă incertă, între candoarea copilărească și o instinctivă tactică erotică. Flăcăul și fata care se iubesc sunt în poezia lui C. întruchipări ale masculinului și femininului. Adevăratul principiu liric al idilelor stă în nostalgia, indirect exprimată, a unei
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
și debutează cu proză. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. cu proză, eseuri, interviuri, recenzii. Drumul parcurs de prozatoare a fost unul dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968 cu romanul Capriciu la plecarea fratelui iubit, revenind după numai un an cu Dulce Brigitte. Pentru a infirma existența unei literaturi „feministe”, C. își însușise, deliberat, un ton sec, neutru, constatativ, ce aspira la obiectivitatea maximă. Apariția în 1970 a romanului patetic intitulat
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Hortensiei Papadat-Bengescu (1976), unde pornește de la premisa că, în cazul unui mare creator, operele de început și cele de crepuscul includ un jurnal de creație ce-l dezvăluie pe autor, relevându-i atât însușirile de excepție, cât și slăbiciunile. SCRIERI: Capriciu la plecarea fratelui iubit, București, 1968; Dulce Brigitte, București, 1969; Nu ucideți femeile, București, 1970; Castelul vrăjitoarelor, București, 1972; Așteptare, București, 1973; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1976; Tutun de Macedonia, București, 1976; Roman din dragoste, București, 1977; Figuranții, București, 1979; Vacanța
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
părerea că serviciul social ar trebui să fie obligatoriu pentru toți intelectualii noștri, pentru toți cei ce trăiesc de pe urma statului. Vreau să insist din nou asupra acestui lucru. Acțiunea noastră de luminare a satelor și de cercetare nu este un capriciu, cum s-a afirmat de mulți. Este o necesitate absolută. Noi înțelegem că viața în satele noastre trebuiește astfel organizată încât satul să se poată conduce singur, să nu tot aștepte de la stat mântuirea, ci să fie în stare să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]