3,275 matches
-
o biserică pentru turma sa; i-a cerut părintelui Vasile Lucaciu (prin scrisoarea datată din 5 noiembrie 1885) ajutorul în această dramatică situație. A fost sesizată Congregația „De Propaganda Fide” printr-o cerere adresată de către preotul Lucaciu, chiar Prefectului ei, Cardinalul Ledhokowski: „români suntem de sânge și români trebuie să fim și în credință... Pentru că văzând toată națiunea românească că aici este vorba de binele cel mai mare, că Biserica Unită cu Roma, în loc să fie în detrimentul cauzei naționale, poartă cu sine
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1939 a fost înființat Ordinul al III-lea franciscan; „nu este o altă asociație mai bine organizată din punct de vedere religios ca Ordinul III franciscan, la care au aparținut cei mai celebri creștini, ca Dante, Cristofor Columb, numeroși papi, cardinali, episcopi și preoți evlavioși”. În articolul menționat, părintele dr. D. Niculăeș a explicat cum și pentru care scop a apărut „Foaia Apostolul” din 1941 „pentru un contact mai apropiat cu credincioșii, atât de răsfirați pe teritoriul parohiei...; însemnătatea acestei foi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
greco-catolice din România și pe Alexandru Todea l-a desemnat ca Mitropolit, la 14 martie 1990. Statul român a recunoscut aceste numiri prin decret prezidențial. Tot în 1990 Mitropolitul Alexandru Todea a fost înălțat, de către Sfântul Scaun, la demnitatea de cardinal. Decretul-Lege nr. 126 din 24 aprilie 1990 a reglementat situația fostului patrimoniu al Bisericii Greco-Catolice: „bunurile preluate de către stat prin Decretul nr. 358/1948, aflate în prezent în patrimoniul statului, cu excepția moșiilor, se restituie, în starea lor actuală, Bisericii Unite
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Vasile cel Mare” din București. Acest sfânt lăcaș a fost martorul slujirii multor preavrednici preoți și martiri, între care să amintim de activitatea Fericitului Vladimir, care a concentrat aici întreaga elită a greco-catolicilor și a tineretului intelectual universitar. Eminența Sa, cardinalul Leonardo Sandri a prezidat Sfânta Liturghie Pontificală, cu slujirea Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Înscăunarea canonică a noului Episcop Eparhial s-a înfăptuit în cadrul Sfintei Liturghii în conformitate cu Codul canoanelor Bisericilor Orientale
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
al franciscanilor a cerut printr-o bulă Provinciei Franciscanilor din Polonia să trimită misionari în Valahia, Rusia, Lituania. Papa Grigore al XV-lea (1621-1623), fost elev al iezuiților și cel care a înființat Congregația „De Propaganda Fide”, formată din 18 cardinali, i-a sprijinit pe misionarii din Valahia și Moldova. Franciscanul Paul Bonnici, a propus Congregației „De Propaganda Fide” să instaleze un episcop italian în Moldova, vorbitor de limba română, și, de asemenea, să le acorde un ajutor bănesc de 600
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
al XI-lea, a fost prezent în lupta victorioasă împotriva otomanilor, de sub zidurile Vienei. Misionarul franciscan Bassetti a realizat un proiect pentru înființarea unui colegiu, atât de necesar în Moldova, pe care l-a prezentat secretarului Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Francis Igoli. Dar Congregația l-a însărcinat pe Bandini să cerceteze situația în teritoriu. Toți misionarii italieni erau vorbitori de limbă română și îi învățau pe credincioși să scrie și să citească. Se simțea acut lipsa școlilor în teritoriile românești
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de Liguori). El a devenit vocea Bisericii catolice din România și gloria ei: un mare teolog tomist, mentor matur și de vocație, spirit cu inițiativă, și bun organizator, și mereu „sentire cum Ecclesia”. A fost elogiat în repetate rânduri, de către Cardinalul G. Gatti (Prefectul Congregației „De propaganda Fide”) iar Rectorul Colegiului Roman, G. Bergano i-a prevăzut o carieră strălucită: „va fi o comoară în dieceza sa”. Arhiepiscopul R. Netzhammer îl aprecia în mod cu totul deosebit, încă din perioada studiilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a pleca la câmp, când părintele îi întărea cu pâine spirituală, binecuvântându-i. A avut vocația de a fi „preot de țară” (în zilele acestea de mare sărbătoare pentru creștinii din România, cât de frumos a sunat regretul Eminenței Sale, Cardinalul L. Mureșan, că „nu a fost preot de țară”). A semănat cu putere mult Bine, în mii și mii de feluri. De la el și de la alți minunați „parohi de țară”, dăinuie și acum în Moldova salutul creștin: „Lăudat fie Isus
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Împăratul Constantin al IX-lea al Bizanțului, din motive politice, s-a hotărât să împace lucrurile, convocând, la începutul anului 1054, un sinod la Constantinopol unde l-a invitat și pe Papă. Papa a trimis trei delegați, în frunte cu cardinalul Humbert, om mândru și care nu-i putea suferi pe greci. Numai că Patriarh al Constantinopolului era Mihail Cerularie, om la fel de ambițios și inflexibil, care n-a vrut să stea de vorbă cu Humbert înainte de sinod. Încurajat de atitudinea înțelegătoare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
care nu-i putea suferi pe greci. Numai că Patriarh al Constantinopolului era Mihail Cerularie, om la fel de ambițios și inflexibil, care n-a vrut să stea de vorbă cu Humbert înainte de sinod. Încurajat de atitudinea înțelegătoare a împăratului, motivată politic, cardinalul Humbert a scris un libel de excomunicare, în limba latină, a patriarhului și a încă doi ierarhi greci, adversari ai Romei. În ziua de 16 iulie (1054), el a intrat în Sfânta Sofia, unde credincioșii ascultau liturghia, și a așezat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ca să împace lucrurile. Ba chiar a mers până acolo încât a oficiat și o Rugăciune în Moscheea Albastră Suleymanie din Istanbul, fapt imposibil de imaginat nu cu mult timp în urmă. Și să ne gândim că înainte de a fi papă cardinalul Ratzinger era șeful Congregației pentru apărarea credinței catolice, adică un fel de ideolog-șef al Vaticanului. Este știut, însă, că un șef de stat trebuie să cam uite părerile pe care le avea înainte de a fi șef. Este greu de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
proces este favorizat de o diplomație modernă, care în afara războaielor devine un important instrument politic. Clerul în special cel înalt își schimbă modul de viață, renunțând la preocupările exclusive de cult și aspirând la o participare activă în politică. Papi, cardinali și episcopi nu se mai deosebesc în comportarea lor de negustori sau conducători politici. Creștinismul rămâne totuși elementul preponderent al culturii. Predicatori ca Bernhardin din Siena și teologi sau prelați ca Sant'Antonio din Florența sunt ascultați și onorați de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
douăzeci și șapte de ani. În închisoare a scris cunoscutele sale lucrări prin care se anunța ca unul din marii reformatori ai epocii moderne. După multe dispute cu mai marii timpului, în 1634 se refugiază la Paris unde găsește protecția Cardinalului Richelieu. Ultimii ani ai vieții îi dedică realizării edițiilor complete ale operei sale, pregătindu-le pentru publicare. Moare la Paris la 21 mai. John Addington Symonds, care a tradus din sonete sale, se referă la Campanella ca fiind un "cutezător
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
octombrie, aclamat de sute de mii de polonezi, Gomulka anunță imediat un program de reforme care încep cu renunțarea la colectivizare, cu liberalizarea presei și universităților și ajung pînă la elaborarea unui nou model de planificare, creșterea salariilor și eliberarea cardinalului Wyszynski. Dar temîndu-se să se desprindă cu totul de Moscova pentru că alianța cu URSS garanta țării sale menținerea frontierei Oder-Neisse, el are mare grijă să evite repunerea în discuție a bazelor socio-economice ale regimului, rolul conducător al Partidului Comunist și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
crede că va putea dezamorsa mișcarea sau aceasta se va degrada singură. De aceea, el subestimează în mod greșit potențialul revoluționar și capacitatea organizatorică a maselor ca și legăturile care o leagă de intelectualii "disidenți" și de Biserică, alegerea unui cardinal polonez pentru tronul Sfîntului Petru (Ioan Paul al II-lea)53 și vizita sa în Polonia jucînd rolul esențial de catalizator. Walesa, la rîndul lui, în fața maselor nerăbdătoare și a unor tineri ce vor să meargă pînă la capăt, menține
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ta, depusă spre slava lui Dumnezeu, nu e zadarnică, și că, dintre toate cele de pe pământ, preoția și viața consacrată au o valoare imensă în fața lui Dumnezeu, dacă sunt trăite din toată inima și de dragul Lui. Citind Apostolica vivendi forma, cardinalul Montini (papa Paul al VI-lea), impresionat, a spus: „Este cutremurător". Cartea se adresează în primul rând preoților și persoanelor consacrate, neexcluzând cititorii de bună-credință interesați de desăvârșirea vocației lor creștine. Autorul ne ilustrează o serie de inițiative profunde, bazate
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ne numea «administratorii Soarelui»? Dacă întunecimile au învăluit pământul, nu este vina soarelui care strălucește, ci a norilor tărăgănelilor și a lâncezelilor noastre, care au interpus un paravan între Izvorul luminos și pământ. 5. O invitație decisă La rândul său, cardinalul Elia Dalla Costa, într-o scrisoare din 1943 adresată clerului diecezan și călugăresc al Arhidiecezei de Florența, spunea: „Poate nu sunt străini păstorii de erorile și de vinovățiile turmei: de păcatele poporului, noi, preoții, nu suntem străini! Oh, dacă am
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lui Dumnezeu... Dar v-am spus toate acestea pentru ca, atunci când va veni ceasul lor, să vă aduceți aminte de ele, căci Eu v-am spus». Nouăsprezece secole mai târziu geniul creștin al lui Alexandru Manzoni (+1873) va pune pe buzele cardinalului Federigo, în colocviul cu don Abbondio, îngrijorat să-și salveze viața, aceste cuvinte evanghelice: „Când v-ați înfățișat Bisericii pentru a vă asuma această slujire, v-a făcut ea asigurare pe viață?... Oare nu v-a spus expres contrariul? Nu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dăinuiască printr-un instrument mult mai prețios: bagajul virtuților sacerdotale adevărate și solide” (Sf. Iosif Cafasso). 30. Iubirea lui Cristos ne obligă Și, în concluzie? „- Dar ce puteam să fac într-o asemenea situație?”, îl întreba încurcat don Abbondio pe cardinalul Federigo. „- Și tot pe mine mă întrebați?“ - îi răspundea sfântul prelat. „- Dar nu v-am spus?! Și trebuia să v-o spun? Iubește, fiule, iubește și roagă-te“. Iubește! Iată, încă o dată soluția problemei. Sfântul Ap. Paul avea un entuziasm
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
jugul mai ales asupra națiunilor mici și slabe; naționalism politic, care se îndârjește împotriva minorităților etnice pentru a le distruge, folosind pentru aceasta chiar și metodele barbare ale deportărilor în masă sau altele care sunt contrare integrității și demnității umane“ (cardinal Piazza). Oricine poate vedea cum toate aceste forme, modelate după cel mai fățiș egoism, sunt tot atâția factori de divergențe și de adversități în sectorul familiei umane; nu e pentru nimic întâmplător, ca aceste șiruri repetate de exclusivisme să fi
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ce viață riscantă au dus, printre pericole, condamnări, exilări, depășind totul cu o fidelitate uimitoare pentru steagul lor. Dacă am avea și noi măcar uneori atâta zel pentru bine, cât au aceștia pentru a face răul! „Să ne întrebăm - scria cardinalul Newman - cum se face, că adeseori dorim să facem binele, dar nu putem; de ce suntem atât de slabi, fragili, lâncezi, încăpățânați, mărginiți, incoerenți, perverși? De ce nu putem face lucrurile așa cum dorim? Cum se face că, zilnic suntem indeciși, îl slujim
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
răsuna din sufletul arzător al primului martir Ștefan. Observați-l bine în elanurile sale, în limbajul său, în iertarea sa supremă dată călăilor săi, totdeauna stăpânit de gândul la sufletele lor gata să se piardă. „Asemenea dumnezeiescului ei Autor - scria cardinalul Newman - Biserica meditează, muncește și trudește pentru sufletul fiecăruia, se ocupă și se preocupă de sufletele pentru care a murit Cristos și pe care El i le-a încredințat. Scopul ei suprem, pentru care sacrifică totul, aparențe, reputație, succes pământesc
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
adevărată și faptică va avea efectul unei minuni. Și ce ne împiedică să o sperăm?! La 8 mai 1884, Don Bosco ținea Conferința Cooperatorilor Salezieni (Conferenza dei Cooperatori Salesiani) în biserica Sfânta Francisca Romana (Santa Francesca Romana) din Roma. Eminentul cardinal Parocchi, vicarul Sanctității Sale, urcând pe scenă mai apoi, ilustra caracterul Operei saleziene într-o manieră magistrală: „Dacă am înțeles bine, dacă am prins bine ideea, dacă inteligența nu mă învăluie - prin aceste cuvinte împurpuratul arăta scopul ei, caracterul ei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și a lumii. I. Grele sunt aceste cuvinte «Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieții veșnice, iar noi am crezut și am cunoscut că Tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu» (In 6,69-70). II. Rugăciunea pentru lume, a cardinalului Newman Să încheiem cu inspirata rugăciune a [Fericitului] cardinal Newman pentru lume: „Deșertăciunea deșertăciunilor! Mizerie umană! Nu vor să ne dea atenție, nu vor să ne creadă. Noi suntem puțini, iar ei sunt mulți; cei mai mulți nu vor să dea crezare
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieții veșnice, iar noi am crezut și am cunoscut că Tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu» (In 6,69-70). II. Rugăciunea pentru lume, a cardinalului Newman Să încheiem cu inspirata rugăciune a [Fericitului] cardinal Newman pentru lume: „Deșertăciunea deșertăciunilor! Mizerie umană! Nu vor să ne dea atenție, nu vor să ne creadă. Noi suntem puțini, iar ei sunt mulți; cei mai mulți nu vor să dea crezare celor puțini. O, dezolare! Dumnezeule puternic, Dumnezeule iubitor, asta
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]