2,818 matches
-
erau siliți dară evreii să găsească alte garanții. Pe de altă parte, toate comunele și toate autoritățile din fiecare județ aveau ordine a nu Întări nici o garanție a vreunui evreu.....cu acest mod li se răpea pâinea de toate zilele”. Carp lua apărarea evreilor spunând „nu uitați d- lor, că dacă e cineva evreu nu Încetează de a fi om și ca atare are drept cel puțin la respectul, la mila și la Îndurarea noastră!”. Pentru a-și susține cele spuse
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
apărarea evreilor spunând „nu uitați d- lor, că dacă e cineva evreu nu Încetează de a fi om și ca atare are drept cel puțin la respectul, la mila și la Îndurarea noastră!”. Pentru a-și susține cele spuse anterior Carp aducea dovezi, astfel că prezentă un document datat 12 martie 1868 adresat subprefectului Bistriței de Jos (propunea expulzarea evreilor din comunele rurale În cinci zile), În care spunea: „Având În vedere că după ordinile D-lui prefect, după ordinul D-
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
formă legală să se depărteze din comună până În termenul de cinci zile, fiindcă timpul nu e contrariu pentru permutarea lor din comună. Referați-mi rezultatul fără a mai aștepta repetare, căci din contra veți fi suspendat și dat În justiție”. Carp atragea atenția asupra modului În care putea să fie văzută România de către marile puteri care ar putea gândi Într-un mod asemănător: „A, d-lor! D-voastră Înfruntați legile omenirei! ei bine, vom țepui țara voastră și vom opri orice
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
aceleași drepturi ca un alt om, și ei vor zice: aceleași percepte le aplicăm și noi asupra românilor voștri, și se va Întâmpla acel adevăr ce este conținut În proverbul popular: <cine sapă groapa altuia, cade el Însuși În ea>”. Carp nu excludea o posibilă intervenție străină de care, mărturisea că Îi era frică. Considerându-se un apărător al drepturilor umane, s-a pronunțat pentru ca „să nu i se ridice (evreului) mijloacele de a-și hrăni nevasta și copiii și să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
principele Carol s-a exprimat În mod foarte energic În privința aceasta, și cred că, În măsura autorității sale personale, a făcut și va face Încă tot ce-i va fi În putință spre a curma continuarea acestor acte de violență”. Carp acuza guvernul Brătianu că Încălca drepturile evreilor Înscrise În documentele vechi, conform cărora evreii aveau dreptul de a cumpăra proprietăți În orașe, a ține moșii În arendă. A adus În discuție Codul lui Calimachi (1817), În care era trecut faptul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
arenzile de băuturi de care nu sunt opriți, căutând Însă dregătorii ținutali ca și acești jidovi ce s-au aflat arendători de moșii să nu se păgubească de dreptul lor”. Pentru atitudinea pe care a avut-o În „chestiunea evreiască”, Carp a fost acuzat că trăda interesele țării, pentru că nu dezmințea zvonurile legate de situația evreilor, dar el declara că „nu e trădător acela care spune adevărul; trădător e acela care-l ascunde!”; a fost acuzat de trădare pentru că a rămas
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nu dezmințea zvonurile legate de situația evreilor, dar el declara că „nu e trădător acela care spune adevărul; trădător e acela care-l ascunde!”; a fost acuzat de trădare pentru că a rămas la Paris, deși ceruse să vină În țară, Carp afirmând că „sunt trimes să serv interesele țării cât voi putea mai bine, iar nu să fiu un mincinos”; a fost acuzat că dorea să ridice puterile europene contra guvernului pentru a provoca o criză guvernamentală, urmărind căderea guvernului radical
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pentru a provoca o criză guvernamentală, urmărind căderea guvernului radical prin presiuni externe. Confruntările de opinie pe tema „chestiunii evreiești” ar fi continuat, mai ales că erau și alți oameni politici care ar fi dorit să susțină poziția adoptată de Carp, dar În ședința Camerei se discuta proiectul de lege al poliției rurale, și cei prezenți doreau discutarea acestuia. În dezbaterea pe articole, B.P. Hașdeu a propus un amendament la articole 9 și 10, și anume că străinilor, indiferent de naționalitate
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
că străinilor, indiferent de naționalitate, să li se interzică stabilirea la sate, fără autorizație prealabilă dată de autoritățile comunale. Cei deja stabiliți vor putea dobândi autorizație În termen de șase luni, În caz contrar vor pleca. Conservatorii, printre care și Carp, dar și liberalii moderați, precum Ion Ghica, s-au opus amendamentului, ceea ce l-a determinat pe Brătianu (care era convins că problema evreiască fusese transformată Într-o „armă de partid”, fusese transformată dintr-o problemă economică În una religioasă), să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
votat la 11 mai 1868). Situația din țară l-a făcut pe prințul Carol Anton să-i scrie fiului său, la 9/21 mai 1868, că toate ar fi bine „dacă n-ar fi chestiunea evreiască”. La 20 martie 1871, Carp a fost trimis la Viena ca agent diplomatic al României pe lângă Austro- Ungaria și Germania, ocazie cu care s-a Întâlnit cu Bismarck, care a ridicat cu oarecare violență chestiunea evreilor din România, declarând reprezentantului român pe un ton destul de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cu oarecare violență chestiunea evreilor din România, declarând reprezentantului român pe un ton destul de tranșant „sunteți niște sălbatici. Ni s-a spus că aruncați cu pietre În evrei și le spargeți capetele”. Remarca germanului n-a fost pe placul lui Carp, mai ales știut fiind faptul că acesta apărase pe evrei În Cameră În 1868, și avea s-o mai facă și În 1879, așa Încât, deși s-a simțit ofensat, a rămas stăpân pe el, și Întorcând foaia pe panta glumei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ton: „Excelența Sa nu trebuie să uite că românul a ieșit de curând din epoca de piatră”, răspuns care se pare că a fost gustat de Bismarck. În cadrul ședinței Camerei din 29 iunie 1875, În care se discuta Convenția cu Austro-Ungaria, Carp a atins și problema străinilor, a evreilor, spunând: „discutând chestiunea, voi lăsa la o parte modul meu personal de a trata chestiunea, căci sub acest punct de vedere am dat probe de un evreofilism care a displăcut chiar la unii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și a poseda imobile urbane? Chemați pe toți legiștii țării, și veți vedea că toți vă vor spune, că nu este nici un text care să oprească aceasta....evreii aveau permisiunea aceasta (de a poseda imobile urbane) chiar sub regulamentul organic”. Carp a considerat că era necesar să le arate parlamentarilor că nu soluția violenței era cea care putea să rezolve problema declarând: „Gândiți Dv. că <chestiunea evreilor> aveți să o regulați prin legi și regulamente? Nu. În zadar se face din
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fiind doar Împotriva evreilor. La Berlin, Waddington ceruse ca recunoașterea independenței să fie condiționată de rezolvarea „chestiunii evreiești”, reușind să obțină și sprijinul celorlalte mari puteri. În ședința Senatului din 6 decembrie 1878 În care se discuta pe marginea Adresei, Carp a luat cuvântul spunând: „D-lor, noi nu ne putem arăta În fața Europei mai dârzi decât ne permit puterile noastre, și numai arătând bunăvoința noastră vom putea aduce pe puteri a nu cere aplicarea strictă a conținutului tratatului de la Berlin
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dar negreșit că noi trebuie să căutăm să fie conformă și cu situațiunea noastră”. La Începutul anului 1879 (februarie), Camera și Senatul au declarat că revizuirea articolului 7 este necesară (În calitate de raportori erau D. Giani la Cameră și Petre P. Carp la Senat). Deoarece Carp sprijinea modificarea articolului 7, era acuzat că dorea să treacă de partea liberalilor, ba chiar că dorea să intre În guvernul Brătianu. La aceste acuzații, Carp a răspuns că a fi de acord cu revizuirea Constituției
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
trebuie să căutăm să fie conformă și cu situațiunea noastră”. La Începutul anului 1879 (februarie), Camera și Senatul au declarat că revizuirea articolului 7 este necesară (În calitate de raportori erau D. Giani la Cameră și Petre P. Carp la Senat). Deoarece Carp sprijinea modificarea articolului 7, era acuzat că dorea să treacă de partea liberalilor, ba chiar că dorea să intre În guvernul Brătianu. La aceste acuzații, Carp a răspuns că a fi de acord cu revizuirea Constituției În vederea articolului 7 nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În calitate de raportori erau D. Giani la Cameră și Petre P. Carp la Senat). Deoarece Carp sprijinea modificarea articolului 7, era acuzat că dorea să treacă de partea liberalilor, ba chiar că dorea să intre În guvernul Brătianu. La aceste acuzații, Carp a răspuns că a fi de acord cu revizuirea Constituției În vederea articolului 7 nu Însemna că face jocul liberalilor, ci a lucra În folosul țării: „dacă aș crede că partidul liberal ar voi să modifice Constituțiunea În sens mai liberal
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și acel bine este, că el ne silește să privim cu ochii deschiși la această chestiune, să o studiem mai bine și să vedem ce măsuri trebuie să luăm, ca să evităm răul Întrucât el există”. Fiind un bun sfătuitor, Carp spunea: „Dacă voiți să scăpați de evrei, nu este decât un singur mijloc: munciți și civilizați-vă; aceasta am spus-o În toate parlamentele, de câte ori s-a tratat chestiunea evreilor. De la 1866 În lupta continuă cu fracțiunea, am zis că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
intensivă decât aceea de astăzi. Convingerea mea este că, dacă am da toți evreii afară, noi, În loc de a propășii economicește, ne-am Întoarce la lenea noastră tradițională și am reveni la starea de acum cincizeci de ani”. După părerea lui Carp, drepturile evreilor se cereau stabilite prin legi ordinare, și nu prin Constituție.... „și după 10, 15 ani vom avea convincțiuni formate prin experiență, și dacă ne vom pune pe muncă și vom vedea că temerile ce ne preocupă astăzi nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pericol...că talmudul ar Înlocui crucea din pliscul aquilei române” și că „demnitatea națională ne cere să răspundem printr-o negație la invitarea ce ne face Europa, aceea de a acorda drepturi evreilor”. În ședința Adunării din 28 septembrie 1879, Carp l-a combătut pe N. Blarenberg, care susținuse că „dacă am permite noi ca ortodoxia să iasă din biserică astăzi și să intre pe tărâmul politic ...am cădea În brațele Rusiei” În ceea ce privește ideea de opunere În numele demnității
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ar fi atât de teribile, Încât nu am avea altă alternativă decât de a alege Între o moarte demnă și o moarte ticăloasă. Ei bine, această alternativă eu nu o văd și resping sinuciderea la care ne Îmbie Domnul Blarenberg”. Carp l-a combătut și pe D. Conta, care respingea aplicarea Tratatului de la Berlin deoarece „nu vrea să deschidă ușile nici cele mari, nici cele mici, unui popor a cărui lege impune ura și exterminațiunea” plecând de la ideea că talmudul „impune
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nu vrea să deschidă ușile nici cele mari, nici cele mici, unui popor a cărui lege impune ura și exterminațiunea” plecând de la ideea că talmudul „impune acestui popor de a privi orice altă religie ca un dușman ce trebuie stârpit”. Carp era de acord că, În teorie „Zeul evreilor era numit mereu zeul răzbunării, În vreme ce zeul nostru era zeul iubirii și al grațierii, dar, În practică afirma că nu cunoaște foarte multe acțiuni ale evreilor Împotriva altor popoare. Recunoaște că atunci când
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
zeul nostru cel blând, Într-un singur an am ars ...la Toledo 15000 de evrei, În sânul Franței am ucis 1200000 de oameni În cruciade În contra albigensilor....”, spunând că ar putea să aducă alte multe exemple În acest sens. Carp a combătut și teoriile lui Mârzescu, care a vorbit despre sanhedrin și organizația rabinică din Franța, fără a arăta de ce nu puteau să fie aplicate și la noi principiile stabilite de acesta. A Încercat să dea o definiție a evreului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lor, vina e a noastră. Este timpul de a ne deștepta! Și dacă este un lucru de care mă bucur În Tratatul de la Berlin, este că el ne obligă să deschidem ochii, și ne obligă a studia starea noastră socială”. Carp nu-i considera pe evreii vinovați de starea În care se afla țara, considerând ca era mai degrabă o problema de organizare a statului: „o țară care pe lângă o Constituțiune liberală, ca a noastră, nu are o organizare socială conservatoare
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
evreilor ce făcuseră războiul (circa 900); ceilalți nu o puteau căpăta decât individual”. Legea propusă de guvern a fost votată la 6 octombrie 1879 cu 132 de voturi pentru, 9 voturi contra și 2 abțineri (una a deputatului Petre P. Carp)”. Deși legea a trecut, problema nu a fost rezolvată În totalitate, În perioada ulterioară existând numeroase cazuri litigioase. Stoicescu, a ținut un discurs În apărarea drepturilor de moștenire al străinilor, ca urmare a deciziei unuia dintre directorii de la ministerul domeniilor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]