8,983 matches
-
U.E. prevede dezvoltarea graduală a unei politici externe și de securitate comune, având următoarele obiective: - salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale și a independenței U.E.; - întărirea securității U.E. și a statelor membre; - menținerea păcii și consolidarea securității internaționale, conform principiilor Cartei O.N.U., ca și a principiilor și obiectivelor O.S.C.E. prevăzute și în Carta de la Paris din 1990; - promovarea cooperării internaționale; - dezvoltarea și întărirea democrației și a statului de drept, ca și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale și a independenței U.E.; - întărirea securității U.E. și a statelor membre; - menținerea păcii și consolidarea securității internaționale, conform principiilor Cartei O.N.U., ca și a principiilor și obiectivelor O.S.C.E. prevăzute și în Carta de la Paris din 1990; - promovarea cooperării internaționale; - dezvoltarea și întărirea democrației și a statului de drept, ca și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Orientările generale de politică externă și de securitate comună, precum și acțiunile comune sunt definite de către
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Europei de a acționa consecvent și într-un spirit de solidaritate pentru a proteja mai eficient independența și interesele sale comune pentru ca împreună să-și aducă propria contribuție la prezervarea păcii și securității internaționale, în concordanță cu angajamentele asumate în cadrul Cartei O.N.U. Tratatul asupra Uniunii Europene din 1992 nu va acorda un mandat explicit acestei organizații pentru prevenirea conflictelor. Însă articolele J. 1(1) și J. 4(1) din Titlul V („Prevederi pentru o politică externă și de securitate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
a unei politici comune de apărare, care, cu timpul, ar putea conduce la o apărare comună”. Articolul J. 1(2) înscrie următoarele două aspecte printre obiectivele P.E.S.C.: „de a conserva pacea și a întări securitatea internațională, în concordanță cu principiile Cartei O.N.U., cât și cu cele ale Actului Final de la Helsinki și obiectivele Cartei de la Paris”; „de a dezvolta și consolida democrația și statul de drept, cât și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”. Cel de-al doilea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
comună”. Articolul J. 1(2) înscrie următoarele două aspecte printre obiectivele P.E.S.C.: „de a conserva pacea și a întări securitatea internațională, în concordanță cu principiile Cartei O.N.U., cât și cu cele ale Actului Final de la Helsinki și obiectivele Cartei de la Paris”; „de a dezvolta și consolida democrația și statul de drept, cât și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”. Cel de-al doilea obiectiv poate fi considerat ca fiind un mandat clar pentru activitățile de construire a păcii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în cadrul pieței interne a U.E. Acest important document a fost finalizat în mai 1995. Consiliul European de la Cannes (iunie 1995) a cerut Comisiei să inițieze consultări cu țările asociate asupra programelor acestora de punere în aplicare a recomandărilor cuprinse în Carta Albă. De altfel, la Consiliul European de la Essen s-a precizat și necesitatea unei analize aprofundate care să fie efectuată de către Comisie cu privire la impactul lărgirii Uniunii. La Conferința Interguvernamentală (C.I.G.) din 1996 s-a apreciat că se vor crea condițiile
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
s-a desfășurat mai lent. În mod analog, Acordurile Europene reglementează cel mai amănunțit sfera comerțului cu bunuri. Importanța majoră a Acordurilor de asociere în procesul de pregătire a eventualei aderări de noi țări la U.E. este incontestabilă. În plus, Carta Albă a pregătirii integrării țărilor asociate din E.C.E. în piața internă a U.E. a avut rolul de a completa lacunele inerente ale unor acorduri al căror obiectiv este mai limitat. Această Cartă Albă a pieței interne unice se deosebește în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
noi țări la U.E. este incontestabilă. În plus, Carta Albă a pregătirii integrării țărilor asociate din E.C.E. în piața internă a U.E. a avut rolul de a completa lacunele inerente ale unor acorduri al căror obiectiv este mai limitat. Această Cartă Albă a pieței interne unice se deosebește în privințe importante de cea din 1985. Ea nu conține obiective precise și termene de îndeplinire a lor, ci prezintă numai măsurile considerate esențiale, împreună cu ordinea logică în care ar trebui puse în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
nu conține obiective precise și termene de îndeplinire a lor, ci prezintă numai măsurile considerate esențiale, împreună cu ordinea logică în care ar trebui puse în aplicare. Rămâne la latitudinea țărilor asociate alegerea priorităților și definirea calendarului de acțiune. De asemenea, Carta Albă din 1985 avea în vedere, în primul rând, armonizări sau unificări de reguli și norme deja așezate pe o bază comună. În țările E.C.E., însă, această bază (o economie de piață completă sub aspectul tuturor componentelor sale funcționale) era
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
servicii. Atingerea acestui obiectiv presupune autorizarea liberei prestări de servicii de către companiile și cetățenii unei părți pe teritoriul celeilalte. Multitudinea modalităților de prestare a serviciilor face puțin practicabilă o reglementare cu caracter general. Plecând de la particularitățile fiecărui tip de servicii, Carta Albă a pregătirii aderării țărilor E.C.E. la U.E. furnizează indicații concrete asupra măsurilor de implementare în diferite componente ale sectorului serviciilor: transporturi, telecomunicații, servicii financiare. III.12.4.4. Libera circulație a capitalurilor Liberalizarea completă a fluxurilor de capital este
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
trebuie să-1 susțină: îmbunătățirea calității vieții. Deși acordurile de asociere nu conțin prevederi speciale referitoare la aceste două aspecte, țările asociate vor trebui să le trateze cu importanța cuvenită în perspectiva aderării lor la U.E. Strategia de preaderare conținută în Carta Albă elaborată de Comisia Europeană oferă recomandări ce pot orienta demersurile țărilor E.C.E. pe un făgaș care să echilibreze importanța considerentelor economice cu cele sociale și de mediu. IIL12.5. Concluzii Dobândirea statutului de țară asociată la U.E. a reprezentat
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în U.E. - de unde la început se concentrase pe ajutor de urgență (în special umanitar) acum o parte tot mai mare este dedicată investițiilor în infrastructură, sprijinirii privatizării și restructurării economice etc.; - pregătirea pentru integrarea în piața unică a U.E. cu ajutorul Cartei Albe elaborate pe această temă de către Comisia Europeană (Carta care urmărește informarea țărilor candidate privind legislația comunitară din domeniul Pieței Unice la care trebuie să se raporteze în pregătirea aderării lor). Prin intermediul acestei strategii de preaderare și al Acordurilor Europene
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de urgență (în special umanitar) acum o parte tot mai mare este dedicată investițiilor în infrastructură, sprijinirii privatizării și restructurării economice etc.; - pregătirea pentru integrarea în piața unică a U.E. cu ajutorul Cartei Albe elaborate pe această temă de către Comisia Europeană (Carta care urmărește informarea țărilor candidate privind legislația comunitară din domeniul Pieței Unice la care trebuie să se raporteze în pregătirea aderării lor). Prin intermediul acestei strategii de preaderare și al Acordurilor Europene se poate spune că integrarea țărilor E.C.E. în cadrul economic
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
U.E. Problema aderării, una dintre cele mai complexe, presupune adoptarea unor strategii de „preaderare”, presupunând: relații structurale cu instituțiile Uniunii, dezvoltarea acordurilor europene, asistența financiară nerambursabilă prin programul PHARE și, respectiv, pregătirea pentru integrarea în piața unică a U.E. cu ajutorul Cartei Albe. Efectele aderării sunt multiple și de natură diferită: politică și economică, în primul rând și, de aceea, eforturile țărilor candidate sunt susținute. III.14. Tratatul de la Maastricht III.14.1. Aspecte generale „Tratatul Uniunii Europei” este rezultatul înțelegerii la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
standard pentru relațiile Uniunii cu oricare țară terță. Acordurile de asociere cu țările E.C.E. ca și acordurile comerciale și de cooperare au clauze identice care fac întregul acord dependent de drepturile omului și principiile democratice enunțate la Helsinki și în Carta de la Paris. III.15.5. Concluzii Normele de drept comunitar sunt necesare pentru înțelegerea exactă a instituțiilor politicii U.E. Ele decurg din numeroase surse: dreptul originar (tratatele de bază, protocoalele și convențiile anexe, tratatele și actele modificatoare, tratatele și actele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
acela de a contribui la întărirea securității europene prin promovarea stabilității în Europa Centrală și de Est. Totodată, se reiterează principiul indivizibilității securității pe continent, așa cum a fost el formulat în Declarația Comună de la Paris - din noiembrie 1990 - semnată o dată cu Carta, arătându-se că statele C.C.N.A. doresc să conlucreze din ce în ce mai strâns pentru dezvoltarea unor instituții democratice solide, respectarea drepturilor omului, garanții economice și crearea unor economii de piață competitive de tip modern. În privința noii arhitecturi de securitate europeană, se arată că
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
U. și O.S.C.E. Raportul prezentat în cadrul reuniunii de la Atena pornește de la abordări conceptuale, dând definițiile unor noțiuni ca „prevenirea conflictelor”, „instaurarea păcii”, „menținerea păcii", „impunerea păcii"", „construcția păcii"" etc. Prevenirea conflictelor include diferite activități, în conformitate cu capitolul al IVlea al Cartei O.N.U., pornind de la inițiative diplomatice până la desfășurarea preventivă de trupe, cu scopul de a evita transformarea unor dispute în conflicte armate sau răspândirea disputelor. Poate include misiuni de constatare a faptelor, consultări, atenționări, inspecții și monitorizări. Desfășurarea preventivă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
al O.N.U. sau O.S.C.E., în concordanță cu documentul C.S.C.E. de la Helsinki din 1992 și cu alte documente O.S.C.E. relevante; - operațiunile de menținere a păcii vor avea loc pe baze și în concordanță cu scopurile și principiile Cartei O.N.U. Regulile relative la operațiunile de menținere a păcii sunt: - mandatul clar și precis; - consimțământul părților aflate în conflict; - transparența; - imparțialitatea; - credibilitatea. Documentele de la Atena reprezintă un important pas înainte în două direcții: pe de o parte, în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
militar. Cu timpul, sfera lor de cuprindere s-a extins, o dată cu diversificarea condițiilor internaționale. De aceea, și obiectivul înțelegerilor s-a lărgit, de la aspecte concrete ale existenței politice și spirituale, la preocuparea și conservarea unor valori socotite intangibile (Sfânta Alianță, Carta Atlanticului împotriva nazismului, blocurile militar ideologice postbelice). Paralel, au evoluat și formele alianțelor. Alianța clasică presupune, dacă este vorba de o alianță militară, existența unuia sau mai multor adversari (reali sau percepuți ca atare) și anticiparea în caz de război
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
condiția finală fiind să nu se denumească ofensive). Cea de-a treia perioadă analizată, care acoperă spațiul istoric de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și până în prezent, aduce ca element de referință crearea Organizației Națiunilor Unite și semnarea Cartei O.N.U., la San Francisco, la 26 iunie 1945. În Carta O.N.U., documentul care reprezintă sursa fundamentală a dreptului internațional în vigoare, nu există, însă, nici o dispoziție prin care să se interzică, direct sau indirect, expres sau
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
prevederi cu privire la definirea și înțelegerea statutului juridic al alianțelor. Concret, sunt permise doar alianțele care urmăresc promovarea relațiilor de bună vecinătate între state, consolidarea păcii și securității generale, promovarea cooperării internaționale. Pe de altă parte, sunt calificate ca fiind contrare Cartei O.N.U. alianțele ce-și propun scopuri ostile, generatoare de conflicte. În perioada postbelică, termenul de “alianță” a fost cvasiabandonat în limbajul politicodiplomatic și în literatura de specialitate. Printre factorii care au influențat în perioada postbelică apariția și evoluția
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
nu era creată Liga Națiunilor care să limiteze dreptul statelor de a recurge la război, nu era semnat încă Pactul Briand- Kellog din 1928, pact conform căruia se renunță la război ca instrument al politicii naționale; nu exista încă acea Cartă a Organizației Națiunilor Unite care a conturat conceptul de interzicere a războiului de agresiune, consacrat de dreptul internațional contemporan sub forma principiului juridic fundamental al nerecurgerii la forță în relațiile internaționale etc. De asemenea, în favoarea dispariției neutralității se pronunța și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
însăși natura lor, un caracter negativ, părțile obligându-se să se abțină de la „orice acțiune”. Trăsătura lor comună ar fi aceea de a constitui un „superfluu”, deoarece obligațiile asumate nu fac decât să le reitereze pe cele deja conținute în Carta O.N.U., la care au subscris majoritatea statelor lumii. În realitate, conchide analistul, tratatele de nerecurgere la forță sunt încheiate între adversari virtuali; cel mai adesea, obiectivul lor este acela de a crea un modus vivendi, amânând problemele de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de securitate. Prin integrarea mai multor țări in comunitatea existentă de valori și instituții, în conformitate cu obiectivele stipulate în Tratatul de la Washington și cu declarația de la Londra, extinderea N.A.T.O. va salvgarda libertatea și securitatea membrilor săi în concordanță cu principiile Cartei O.N.U. Atingerea obiectivelor de securitate fundamentale ale N.A.T.O. și susținerea integrării noilor membri în instituțiile europene și euroatlantice reprezintă astfel obiective complementare ale procesului de lărgire, conforme cu conceptul strategic al Alianței. Astfel, extinderea va contribui la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
autonomă maghiară, dependentă de Budapesta și nu de București. Securitatea și insecuritatea Europei reprezintă o altă față a tendințelor, a proiectelor de viitor. Curentele majore în ce privește securitatea, formate în Europa anilor ’90, au fost următoarele: - sfârșitul Războiului Rece, legalizat de Carta adoptată la nivel înalt, la Paris, 1990; - unificarea Germaniei și Europei, ca rezultat al Perestroikăi sovietice și al revoluțiilor din estul Europei; - dezvoltarea procesului pan-european al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa și a instituțiilor pan-europene; - schimbările
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]