2,476 matches
-
de „creare a omului de tip nou, multilateral dezvoltat”, concomitent cu sacrificiul oricărui nivel decent de viață a populației și încălcând drepturile fundamentale ale omului. Nu există nici o șansă de opoziționism. De altfel, orice opoziționism față de ceea ce se petrecea era catalogat drept „nebunie”și trecea în grijă și sarcina psihiatriei. Discursul lui Ceaușescu din 1968, de la deschiderea anului universitar, este relevant în acest sens: ” există oare unii care mai pot crede că în România de astăzi ar mai fi forțe capabile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
distructive”(Garbarino et al., 1992). Există și o definiție implicită, din perspectiva reprezentărilor sociale specifice unei anumite culturi. Această definiție exprimă atitudinea comună a societății respective față de fenomenul maltratării copiilor. Este definiția în virtutea căreia orice membru al unei comunități poate cataloga o situație ca fiind violentă sau nu față de copil. Riscul utilizării unei astfel de definiții este că într-o societate cu toleranță mărită față de violență, descifrarea violenței și a riscului pe care îl poartă sunt foarte reduse. Specialiștii au nevoie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
servicii sau menținerea unor practici superficiale de abordare a copilului în suferință, menținerea copiilor în instituții pentru a oferi locuri de muncă adulților, rezolvarea problemelor financiare ale unor persoane sau familii șomere prin plasamentul copiilor în aceste familii pot fi catalogate ca abuz societal în momentul în care devin o rutină. Când statul nu ia măsuri eficiente pentru protejarea copiilor aflați în suferință și când există practica unor măsuri superficiale, statul poate fi acuzat de abuz. Abuzul și neglijarea societală pot
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lucru era permis doar dacă era dezvăluit faptul că prin scop, promovare, mod de organizare și consecințe, evenimentele în cauză erau infame și nedrepte față de Sfânta Religie și Biserică 81. Un asemenea comportament era considerat necesar, deși catolicii puteau fi catalogați astfel drept "inamici ai patriei". Nu erau detaliate "nelegiuirile deșănțate", chiar dacă cititorii le găseau în alte ziare ce și atrăgeau în acest fel un public numeros. "Ziarul catolic trebuia să fie catolic din toate punctele de vedere și deoarece era
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
primul rând, deoarece fenomenul mass- media 99 care are multiple implicații și influențe în toate planurile vieții umane a reprezentat în sine o realitate a modernității față de care Biserica a trebuit să se pronunțe, să o definească și să o catalogheze; în al doilea rând, deoarece mass-media a reprezentat un mijloc, o cale prin care Biserica și-a exprimat și transmis viziunea asupra societății, cu toate progresele și cu toată evoluția sa întregii lumi, putând totodată să fie conectată în mod
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să îl sprijine; se refuza publicarea anunțurilor funerare în ziarele care nu credeau în purgatoriu și se răspândea îndemnul de a nu se citi presa liberală decât pentru informațiile absolut necesare, precum cele despre economie 196. Era dificil să se catalogheze drept "catolic" sau "necatolic" un mijloc de comunicare precum ziarul, deoarece pe parcursul existenței lui se schimbau directorii și circumstanțele sociale, ziariștii care scriau în el, temele de discuție și viziunile ierarhiei; mai mult, majoritatea subiectelor pe care le tratau jurnalele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că până la înlăturarea dictatorului Diaz, deși existau "legi potrivnice Bisericii", ele nu s-au aplicat mai deloc și Biserica s-a putut dezvolta destul de bine. Se descria prigoana îndreptată cu precădere asupra clerului și a ierarhilor Bisericii, sub dictatorii Madero (catalogat ca "spiritist și francmason") Huerta, Carronza și Villa. În finalul materialului erau numiți vinovații persecuției Bisericii Catolice din Mexic: "De această prigonire sunt vinovate și Statele Unite, căci Villa a ajuns președinte cu ajutorul lor"623. Dincolo de informațiile subiective, erau oferite și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să se cunoască mai bine, antrenându-se în discuții de tipul long talk (dezbateri prelungite), pe parcursul cărora se încearcă stabilirea unui echilibru, prin oferirea reciprocă de informații credibile care să le faciliteze ulterior un acord mutual.44 Royce Ammon 45 cataloghează diplomația tradițională drept o diplomație învechita (old diplomacy), ca urmare a faptului că aceasta a fost practicată începând cu perioada Renașterii și până la izbucnirea Primului Război Mondial; treptat, după încheierea războiului s-a impus o diplomație modernă (new diplomacy) bazată pe o
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
totodată valorile universaliste. Arhitectonica religioasă islamică se expune și se adresează, într-o primă fază, tuturor popoarelor sau comunităților religioase, în această fază incipientă a istoriei religiilor atât evreii cât și creștinii aveau un statut privilegiat în islamism și erau catalogați drept Popoarele Cărții. Evreii, adesea amintiți în Coran ca fiind pentru o lungă perioadă de timp "unicii susținători ai monoteismului absolut", sunt criticați (în același Coran) pentru credință lor că se constituie identitar ca popor ales, musulmanii opunându-se mai
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
382 La 23 septembrie 2011, presedintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a cerut în mod oficial 383 Consiliului de Securitate al ONU recunoașterea statului Palestina, un demers pe care l-a calificat drept "primăvară palestiniană", dar pe care Israelul l-a catalogat prematur în lipsă derulării unor negocieri directe care să ducă la un proces de pace durabil; liderul palestinian a subliniat faptul că: "poporul meu dorește să-și exercite dreptul de a se bucură de o viață normală, că tot restul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cadă din mână simbolul păcii și, astfel, să rămân numai cu mitralieră".652 La 10 noiembrie 1975, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 3379(XXX)653 prin care se condamnau toate formele de discriminare rasială, sionismul în particular fiind catalogat drept o formă de rasism și de discriminare rasială care reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității în lume. La aceeași dată, prin intermediul Rezoluției 3375(XXX)654 Adunarea Generală a reînnoit 655 invitația adresată OEP, în calitate de unic reprezentant al poporului
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Veneția, provocând o serie de tensiuni 853 diplomatice; prin intermediul acestei declarații liderii Europei urmăreau să atragă problemă palestiniană într-o eră post-Camp David,854 OEP fiind asimilată ca parte integrantă în configurația procesului de pace din Orientul Mijlociu; cei mai mulți istorici au catalogat acest gest că justificativ, dacă se are în vedere dorința Europei de a dobândi un rol special în regiune. Cu toate acestea, la sfârșitul anilor '80 Comunitatea Europeană va pierde din influență în regiune, în parte, datorită politicii pro-transatlantice promovate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
externe argentinian, Hector Timerman, a precizat de asemenea că "guvernul argentinian împărtășește cu partenerii săi din Mercosur, Brazilia și Uruguay opinia că a sosit momentul de a recunoaște Palestina că un stat liber și independent", decizie pe care Israelul a catalogat-o drept "regretabilă".1152 Există un interes real pentru pace în Orientul Mijlociu și Apropiat? Nu putem răspunde la această întrebare, care probabil pentru multă vreme de acum înainte își va păstra caracterul retoric. Un lucru este cert, atât Israelul, cât
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
reciproce, tovărășești”. în iunie 1957, pentru conducerea PMR, interesele lagărului prevalau, cel puțin la nivel declarativ, în fața intereselor naționale, iar caracteristicile generale ale socialismului erau considerate mai importante decât „specificul național”. Sintagma „comunism național” a fost pusă la zid, fiind catalogată ca o lozincă naționalistă burgheză, revizionistă, în contrast cu „slujirea intereselor internaționale” - “îndatorirea de căpetenie” a oamenilor muncii: „Cât privește așa-zisul comunism național - va arăta Dej -, această noțiune a fost pusă în circulație de propaganda burgheză și definește o poziție corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
constată în raporturile cu Belgradul. în intervenția de la Plenara din iunie 1957, Gheorghiu-Dej s-a situat de partea Moscovei în disputa ideologică sovieto-iugoslavă, începută la sfârșitul lui 1956. Formule iugoslave precum „degenerarea sistemului sovietic” sau „birocratizarea” conducerii PCUS au fost catalogate de către Dej ca „afirmații calomnioase”. Ceea ce frapează este intensitatea atacului lui Dej la adresa iugoslavilor, tocmai într-un moment în care tensiunile dintre Belgrad și Moscova intraseră pe o pantă descendentă. Când polemica dintre conducerile PCUS și UCI era la apogeu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
orice formă de organizare a relațiilor dintre partidele comuniste și muncitorești; respingerea propunerii de creare a unei reviste ideologice a partidelor comuniste; „denigrarea activității Cominternului și a Biroului Informativ”. Potrivit lui Chivu Stoica, membrii delegației române au respins toate aceste teze, catalogându-le drept „teze nemarxiste, pline de confuzii apologetice și iluzii reformiste față de trăinicia și stabilitatea sistemului capitalist, teze îmbâcsite de subiectivism și negativism în problemele istoriei mișcării comuniste internaționale și de concesii față de naționalismul burghez în problemele relațiilor actuale între
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și începutul lunii martie 1945, s-au înregistrat în mai multe locuri atacuri împotriva trupelor sovietice. Important prin semnificație avea să se dovedească „atacul” produs în ziua de 28 februarie 1945 la Brașov - pe care A.I. Vâșinski avea să-l catalogheze drept „cel mai nerușinat și grav din punct de vedere al urmărilor sale” - unde a fost aruncat în aer sediul comandamentului sovietic, cinci (în altă sursă șapte) ostași ai Armatei Roșii fiind uciși, alți nouă militari și „colaboratori” fiind răniți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o mare ținută intelectuală și morală, dar care nu făcea parte dintre salariații Europei Libere. Emigrația în general, a oricărei națiuni, era prost văzută de americani, considerată - pe drept sau pe nedrept - un fel de sursă de neplăceri, ba chiar catalogată drept fascistă de anumite cercuri care aveau tot interesul să prezinte emigrația română, sau poloneză, sau maghiară sub un aspect negativ. Evident că erau și legionari în emigrație, dar ei nu aveau acces niciodată la microfonul Europei Libere... Cât despre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acțiuni, de altfel conformă datoriei, să se fi întemeiat exclusiv pe principii morale și pe ideea de datorie"57. Egoismul este cel care ne oprește aspirația spre fericire, numai că omul fiind egoist de la natură, tendința spre nefericire o putem cataloga ca fiind naturală. Și în acest caz omul trăiește sub semnul unui dualism, fericire, nefericire. Alegerile sunt ale sale, fiind o ființă rațională înzestrată cu puterea de a cunoaște. Că fericirea trece prin morală, este un fapt subliniat și de către
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fiind gestionată într-un fel sau altul. Intervenția statului în economie, pentru combaterea crizei, nu trebuie să ne ducă cu gândul că John Maynard Keynes ar fi socialist, etatist sau anti-liberal. Nu despre asta este vorba. Un economist poate fi catalogat ca etatist atunci când discută despre un complex de măsuri care poziționează statul în economie și societate, complex care include calitatea statului de proprietar de mijloace de producție. Etatist este economistul care admite extinderea libertăților birocrației în dauna libertăților individuale. Keynes
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a civilizațiilor planetare și aceasta definește criza actuală în viziunea teoriei succesiunilor coexistente". Despre criză în lumina teoriei succesiunilor coexistente, Academia Română, Centrul Român de Economie Comparată și Consens, Editura Centrului de Informare și Documentare Economică, 2009, p. 8. Explicația o catalogăm ca simplistă. Este dificil de spus dacă asistăm cu adevărat la un proces de de-spiritualizare (asimilat, probabil, cu procesul de laicizare a construcției sociale) a lumii și dacă o criză economică sau de altă natură se datorează acestui proces
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
perfecțiunii, populat cu supraoameni fericiți. Întreaga literatură socialistă abundă de asemenea absurdități". Ludwig Von Mises, Liberalismul în tradiția clasică, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 38. 55 Mises arată: ,, Ideea fundamentală a acestor mișcări - pe care le putem cataloga drept fasciste, după numele celei mai importante și disciplinate dintre ele, mișcarea italiană - constă în propunerea de a utiliza în lupta împotriva Internaționalei a III-a aceleași metode lipsite de scrupule pe care aceasta, la rândul ei, le utilizează contra
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înapoi în colțul întunecat de care aparțin. Și a avut dreptate să facă asta. Însă acesta este modul oamenilor din științele sociale de a spune mai multe despre tine; este modul de a identifica o țară, este modul de a cataloga o țară, este modul de a califica însăși natura politicii externe a unei țări, dacă este credibilă, dacă acea țară ar putea face față furtunilor ce pot apărea, dacă acea țară ar putea fi credibilă și, în consecință, predictibilă, dacă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
nici o dorință de inserție socială... Mihai-Răzvan Ungureanu: Mecanismul e interesant și explică biografii ascunse. Sunt destui cei care încearcă să-și ascundă originea sau ascendența cântând aprig la coarda extremei politice sau a ortodoxiei severe, atacând tot ce poate fi catalogat drept cosmopolit, Soros etc. Comportamentul nu mă surprinde - este o tentativă de reinventare a propriei identități. Testamentul lui Emanoil Gojdu Cristian Ghinea: Care este, de fapt, povestea Fundației Gojdu, despre care s-a scris că ar fi o „cedare a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în care am simțit cum cad de pe mine pieile inocenței, una câte una. Mă ofeream fiecărui individ cu o naivitate după care astăzi tânjesc - spune Ungureanu. Hărăzit cu umor, ministrul spune că a avut parte și de situații neplăcute, fiind catalogat în fel și chip. Din fericire, am trecut prin toate serviciile străine. N-am ratat nici unul, poate cu excepția celor rusești. În rest, s-a spus că am făcut parte din toate. Și cum complotul universal nu poate decât să numească
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]