25,038 matches
-
nonagenar, observațiile d-lui Martinescu, care-l emulează acum în aventura vîrstelor, sînt deosebit de aspre, dar după opinia noastră suficient de judicioase: ,Greu se poate întîlni ceva mai anost! Raportul unui belfer (profesor universitar), care povestește cum a ajuns la catedră și se răfuiește cu foștii colaboratori (dintre care prea puțini mai sînt în viață), înflorituri de rigoare, retușuri, la persoana proprie, trecerea sub tăcere a faptelor care nu-i convin, îngroșarea celor care sună bine azi, evitarea de a da
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
lepădase de legionarism, eliminând aproape orice reminiscență în scrierile sale ulterioare, nu însă și în comportamentul social, dominat de limba lui ascuțită. începând din 1945, venind pentru prima oară în contact personal cu Frunzetti, în calitatea sa de asistent la Catedra de Estetică, am putut constata persistența prejudecăților sale antisemite operând în paralel cu înclinațiile simpatetice manifestate unui șir de evreice, mai mult sau mai puțin tinere și care îndeobște îl admirau. Se cunoaște astăzi foarte puțin și în bună parte
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
cooperante cu mișcarea comunistă ilegală. Așa se face că în 1949 - într-o perioadă când partidul își deschisese larg porțile pentru a depăși situația creată de puținătatea membrilor săi - Frunzetti a ajuns secretarul unei organizații de bază, după ce fusese la catedra de Estetică asistentul lui Tudor Vianu și-l urmase ca atașat cultural la Belgrad pe profesorul devenit pentru o vreme ambasador. Trebuie spus că Frunzetti s-a afirmat în acest interval de tranziție spre realismul socialist ca un critic moderat
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
începând cu anul 2008. Acest fenomen al transformărilor pe care îl cunosc statele europene în general și cele care compun U.E în particular se află în centrul atenției specialiștilor. Unul dintre aceștia este profesorul Roberto Fai. Domnia sa colaborează cu Catedră de filosofie și drept a Universității din Cătănia. Zona să de cercetare se încadrează în câmpul filosofiei politice și juridice. Ideile acestuia au fost publicate de-a lungul timpului în volumele: "Figure della soggettività", editat înpreună cu Elio Cappuccio (1985
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
mai puțin experimentat. Căci, se știe prea bine, proza lui Dumitru }epeneag colaborează cu lectorul, stabilește un dialog eficient, interactiv ? ceea ce constituie o premisă gata formulată și o invitație irezistibilă pentru o dezbatere sistematică. Facultatea de Litere din Timișoara, prin Catedra de Limbi Romanice și Centrul de Studii Francofone din cadrul ei, a profitat de această deschidere a unei opere prestigioase și a avut o foarte bună inițiativă organizând, împreună cu Centrul Cultural Francez din Timișoara, un colocviu internațional francofon în zilele de
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
autoflagelantă se clădește pe autoderiziunea unei mentalități mioritice: pe nunta fals cosmică din Maramureș, buricul Europei. Ion al Glanetașului a devenit Ion al Planetașului, într-o ?adunătură pestriță de escroci, bișnițari, prostituate, mafioți?, ca în Hotel Europa. Margareta Gyurcsik, de la Catedra de Franceză a Literelor timișorene, a focalizat atenția asupra metecului din romanul Pont des Arts, unde protagoniștii constată la un moment dat că vorbesc în franceză despre limba română, ceea ce ar putea fi o cale de universalizare. Subtextul românesc e
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
tîrg că-n Edgar Quinet 14 e, vorba lui Lodge, meserie! A absolvenților de succes (prezenți la întîlnirea de joia trecută), oameni cu Litere la bază, indiferent ce fac acum (și ce nu fac! N.B. între ei, și excelențe ale catedrei...), a profesorilor de română din liceu, invitați la o masă rotundă și - asta e ideea ,promoției" - a cît mai multor dintre elevii lor, care-au venit, deocamdată, în recunoaștere. Tot meserie, una frumoasă (vorba nou-lansatei reviste a facultății, poate chiar
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
Mihai Zamfir și omul cu carte Dan C. Mihăilescu) ci, la fel de bine, capii trebii (decanul, Liviu Papadima, și șefii de secții mai noi și atractive, Adela Rogojinaru - CSRP, Andrei Cornea - RISE), absolvenții (din două părți a lumii: afaceri - Gilda Lazăr, catedră - Cecilia Barbu) și tineretul (Florin Iaru& studenții). Alta joi la prînz, la întîlnirea cu redacțiile revistelor culturale: România Literară, Dilema Veche, Observator Cultural. Și asta a fost, o acțiune de PR (că nu degeaba a pus osul la treabă PRIME
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
gândirea anglo-saxonă, căreia, ca perfect cameleon, îi va consacra un studiu elogios după 1990, când individul a întors cu energie foaia... De mirare însă că astăzi, cînd a revenit la obsesiile marxiste, nu predă, cum ne-am aștepta, la o catedră de socialism științific, ci la ditamai Catedra de ,Filozofie politică și morală" a Universității din București. O catedră care-și exhibă cu mândrie preocupările științifice: ,metafilosofie, filosofie aplicată, filosofie politică, istoria ideilor, filosofia minții, etica, filosofia limbajului". Ce legătură e
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
va consacra un studiu elogios după 1990, când individul a întors cu energie foaia... De mirare însă că astăzi, cînd a revenit la obsesiile marxiste, nu predă, cum ne-am aștepta, la o catedră de socialism științific, ci la ditamai Catedra de ,Filozofie politică și morală" a Universității din București. O catedră care-și exhibă cu mândrie preocupările științifice: ,metafilosofie, filosofie aplicată, filosofie politică, istoria ideilor, filosofia minții, etica, filosofia limbajului". Ce legătură e între textele din ,Era socialistă" și ,filosofia
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
cu energie foaia... De mirare însă că astăzi, cînd a revenit la obsesiile marxiste, nu predă, cum ne-am aștepta, la o catedră de socialism științific, ci la ditamai Catedra de ,Filozofie politică și morală" a Universității din București. O catedră care-și exhibă cu mândrie preocupările științifice: ,metafilosofie, filosofie aplicată, filosofie politică, istoria ideilor, filosofia minții, etica, filosofia limbajului". Ce legătură e între textele din ,Era socialistă" și ,filosofia minții"? Dar între revărsările de ură din săptămânalul buzurian, unde vânează
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației religioase,/ dar și cel al ceremoniilor/ de înmormântare...” (cf. Ochiul Lui Dumnezeu, p. 38). Și, evident, nu sunt sub supraveghere continuă doar “predicile bisericești”, ci sunt urmărite, cu înverșunare necruțătoare, și cursurile “predici”, de la catedrele de orice spe cialitate, din licee și universități...Orice instituție are camere de supraveghere, iar distrugerea intimității, a nevoilor libertății Duhului s-au dovedit (prin Big Brother-ul mondialist) cumplite hiperbole: ceea ce, în comunismul stalinist, era doar testare a Estului European
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
intrat mai rău ca o vită la abator. Nici nu am văzut cine era în sală-cine mai avea curaj să se uite-? dar știam că era și Șefu și doamna Călinescu. M-am uitat la comisia ce era pe podiumul catedrei. Catedră fusese scoasă și fuseseră puse 5 scaune; pentru profesorul de română, de franceză, de istorie, de geografie și nu mai știu pentru cine era al cincilea. S-a așternut o liniște mormântala, că ni se auzeau respirațiile repezite, având
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai rău ca o vită la abator. Nici nu am văzut cine era în sală-cine mai avea curaj să se uite-? dar știam că era și Șefu și doamna Călinescu. M-am uitat la comisia ce era pe podiumul catedrei. Catedră fusese scoasă și fuseseră puse 5 scaune; pentru profesorul de română, de franceză, de istorie, de geografie și nu mai știu pentru cine era al cincilea. S-a așternut o liniște mormântala, că ni se auzeau respirațiile repezite, având cred
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul literar, de prozator și înlăturat, daca nu pus la colț, de Profesor, obligat să-și onoreze catedră, în fața elevilor și studenților”. Se știe că un critic, după exigenta lui Călinescu, trebuie să rateze cât mai multe genuri literare, dar nici nu trebuie să fie cizmar, după spusă bătrânului Hegel referindu-se la estetician, ca să știe unde-l
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Papu, ,cel mai simpatic dintre toți". La 17 mai 1940, consemnează moartea lui Nae Ionescu. Descrie înmormântarea cu lume foarte multă, sicriul fiind purtat de zece bărbați în frunte cu Mircea Eliade, care îi fusese discipol apropiat și asistent la catedră. Ca mai toți scriitorii epocii, de formație literară franceză, diaristul intră în corespondență cu Henri de Monthérland, care îi trimite cărți cu dedicație. Era în mare admirație pentru Malraux, caracterizat ca ,o inteligență fascinantă, poate cel mai pătrunzător spirit care
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
un june profesor de literatură cu ucenicia în provincie, servit pe tavă unei dăscălimi cu tabieturi. De școală veche. Pe urmă - romanul se joacă, înțelegeți, cu două ,calupuri" de timp - este un funcționar ministerial demisionar întors, după șase ani, la catedră (sîntem prin 2000 acum, îmi dau seama, la ,ungerea" unei doamne ministru), în același colegiu, binișor schimbat. Carevasăzică, cîteva perechi de convenții. Le iau într-o ordine oarecare. Ministerul prăfuit și birocratic, funcționînd pe modelul - european... - al celor trei D
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
în pasa proastă a orelor de școală și-a celor - sic!- de data asta trei R: rutina, rugina, ramoleala. E, așadar, un dascăl de nevoie - și ce profesor de română nu cunoaște ,stilul", absolutist, zice Eliza Farina, șefa lui de catedră, o damă platinată, distinsă în felul ei, cu funcții multe înainte, cu regrete de boierime în agonie după. Deschis, pare-se, cu elevii, poartă cu ei, în gang, la o țigară, conversații, așa cum sînt ,transcrise", grozav de nefirești: ,"Păi nu
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
interesului public (termenul tehnic e barbar: ,rating"), nu numai învățămîntul are ,probleme de imagine" astăzi. Dacă mă voi ocupa aici doar de acest domeniu e din pricina perspectivei mele fatalmente limitate și subiective. Pentru cine nu are tangențe cu munca de la catedră, precizez că spectaculosul nu lipsește din acest domeniu, dar el are, uneori, aspecte dezagreabile pentru lucrătorii din mass-media. De pildă, într-una din zilele următoare difuzării jurnalului ,Realitatea TV." din 10 ianuarie a.c., am amintit elevilor mei capcanele necunoașterii lipsei
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
Aceasta îl impulsionează pe Jarnik o dată mai mult, încât în 1888, îi scria lui Ion Pop Reteganul: ,Ce bine mi-ar părea dacă aș putea să stau o vreme mai îndelungată în mijlocul românilor ca să adun materialuri cât mai bogate". în cadrul catedrei de romanistică înființase un seminar de cercetare a limbii și literaturii române. Unul dintre cei mai importanți corespondenți ai lui Jan Urban Jarnik a fost Ioan Slavici, care pe atunci era directorul ziarului ,Tribuna" din Sibiu. Acesta îi publică în
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
farsă și minciună. A profesorului lor care, pe lîngă că e protectorul Iuliei, nereușită la facultate dar consumîndu-și, cu toate astea, viața de studentă (și de amantă a lui), a mai fost și protejatul Securității, care l-a adus la catedră. Victima unei mizanscene (din nou....), nu pare prea vinovat. Ca el, în grupul de blufeuri, mai e cineva. Vine, la rînd, Otto, nițel iresponsabil, ca orice romancier, gîndindu-se că lumea poate fi, în fond, adusă din condei. Cu viața, cam
Să nu superi un neamț bătrîn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11030_a_12355]
-
eliberarea poporului frate ungar” (tradus din limba maghiară). Eroii dormeau și, spre a nu le tulbura veșnicia, am notat discret, cu sfială, câteva nume care amintesc de oameni simpli - plugari, și muncitori, și învățători - care și-au lăsat vatra, casa, catedra și familiile, pentru a restabili echilibrul uman pe planetă: Când sergenți, când soldați, când ofițeri, când caporali - într-o ordine negradată, după cum moartea își galonase trecerea. Pe alte două lespezi citesc: „69 de eroi români necunoscuți; 70 de eroi români
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
exact, prin felul în care a știut să reacționeze în fața unui eșec, Drăghicescu și-a confirmat justețea teoriei sale. Despre ce este vorba de fapt? În 1910 s-a organizat la București un concurs pentru ocuparea postului de profesor la Catedra de Sociologie a Universității din București, post pe care Drăghicescu, după revenirea în țară, îl suplinise pînă atunci, sperînd, după toate aparențele, să fie titularizat pe el. Și cu toate că prestația sa didactică și activitatea științifică de pînă atunci - scrisese deja
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
de la Vichy, unde se afla capitala temporară a Franței "libere", condusă de mareșalul Pétain, condamnat mai târziu pentru "colaboraționism" cu Germania hitleristă. Dar trecând peste acest detaliu "compromițător", să spunem că diplomatul a făcut lucruri bune. El a pus bazele catedrei M. Eminescu la Nisa și a primului lectorat de limbă și literatură română la Montpellier. într-unul din cele 12 rapoarte diplomatice, care se publică acum, el a semnalat un articol din "Nouvelle Revue de Hongrie", semnat de Ladislau Gáldi
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
o familie de irlandezi de la NewYork, familie stabilită la Istanbul pe cînd băiețelul avea șase ani, și mă străduiam să pricep de ce a rămas aici, de ce nu s-a întors la New York. Sau la Londra. John Freely, profesor doctor la catedra de fizică a Universității Bogazisi este îndrăgostit și extaziat, de-o viață, de Istanbul, cu mult mai misterios decît Veneția, spune el. Am reținut două sfaturi, strecurate en passant în interviu, de care am ținut cont: ,Trebuie să simți un
Altfel de spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10870_a_12195]