3,702 matches
-
necesar pentru partid, pentru statul polonez să acorde atenție sentimentelor, problemelor de interes național, cultural și istoric și să se asigure că ele partidul și guvernul devin reprezentanții acestor probleme, a acestor sentimente și să ia această armă din mâinile catolicilor și a Solidarității ("Shorthand...": 1981, nepaginat; subl.m.). Naționalismul, sau, în termeni romantic leniniști, "patriotismul revoluționar socialist" (Răducu, Deliman: 1983) însemna deci o "armă" pentru disciplinarea ideologică a societății, dar și un cadru cognitiv al partidului "fortăreață" și al secretarului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a murit, Dumnezeu să Îl odihnească. Cel puțin o dată pe an făceam seminar din Švejk. Trebuia știut pe dinafară. DAVIDOVICI: Despre comportamentul ierarhilor din comuna noastră... Erau trei Biserici: catolică, ortodoxă și reformată. Reformată - pentru unguri, ortodoxă - pentru români, iar catolicii erau amestecați: și români, și maghiari. Erau trei Biserici. Îmi aduc aminte că mă duceam În biserică atunci, când făceam elementara, cot la cot cu colegii mei, În biserica ortodoxă, bineînțeles, unde era un părinte care ne preda și religia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
sute de mii de ruși, polonezi... Că avea Hitler planul lui: știa când o să atace Cehoslovacia, Rusia... În ’38 au venit și prizonierii austrieci. Deci ăștia nu erau de drept comun: erau comuniști, social-democrați, ca pe urmă să vină și catolicii bavarezi, pe care Hitler nu Îi Înghițea. Sau nu se Înghițeau... Deci prea puțini erau de drept comun. Pe urmă, În orice caz, a văzut și SS-istul că ăștia sunt totuși oameni cinstiți: „Mai bine să ne bazăm pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din ăștia care sigur s-au dus la moarte - i-am scos de acolo și i-am băgat la noi și până ce i-am repartizat... - Și ei erau de stânga? - Unii. La Buchenwald erau fel de fel: deținuți comuni, homosexuali, catolici reformați, fel de fel de secte, băgați acolo, plus comuniștii cu social-democrații, evrei mulți, mai ales veniți de la Auschwitz, țigani mulți, și mai erau destui... Ăștia care erau separați - norvegienii, canadienii, olandezii... - și care duceau o viață mai bună, În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
unde știau că e bine. - Asta nu Însemna că se puteau face și abuzuri? - Astea se Întâmplau o dată pe lună sau la trei luni. - Vă amintiți unele sărbători În lagăr? Ziceți că erau foarte multe naționalități, erau și evrei, și catolici... Poate că era și 7 noiembrie - vă aduceți aminte de așa ceva? - Pe 7 noiembrie eram deja În Dachau. Câțiva care eram acolo, la Dachau, făceam fel de fel de... că aveam timp destul: ori ne despăducheam de câteva ori pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Biserica Catolică a acceptat limba maternă ca limbă a Bisericii și a rugăciunilor abia În secolul al XIX-lea și În a doua parte a secolului al XIX-lea, cine Înțelegea ce spune popa? Ei, care era diferența față de evrei? Catolicul se ducea la biserică și asculta o rugăciune În latină, din care nu Înțelegea nimic, dar absolut nimic. Nu putea nici măcar să repete ce auzea. Majoritatea nu puteau nici măcar să citească. Nivelul analfabetismului În media europeană era de 85% sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
290 Steven Ozment, The Age of Reform (1250-1550): An Intellectual and Religious History of Late Medieval and Reformation Europe, 1980. 291 Vincent de Paul în secolul șaptesprezece 292 Johann Christoph Blumhardt, protestant și Jean-Baptiste Vianney, din Ars, în Creștinismul Romano Catolic. 293 Noul Testament, Tess 5:19 294 id, 1 Cor, 14:34 295 Michael O'Carroll, Trinitas: A Theological Encyclopedia of the Holy Trinity, 1987, 296 Rowan A. Greer, Broken Lights and Mended Lives: Theology and Common Life in the Early
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Borne și pe alți poeți sau intelectuali evrei cu argumente asemănătoare celor folosite de dr. Joseph Goebbels; a atacat "opera lui Halévy" despre hughenoți, considerînd-o drept o încercare (a unui compozitor evreu) de a-i învrăjbi pe protestanți și pe catolici 39. Cuza n-ar fi trebuit să se agite atît de mult. În acest Municipium Judaeorum al lui nu se afla nici un Heine sau Borne, nici un Halévy sau, apropo de el, vreun Meyerbeer. Nici un Karl Marx, nici un Einstein, nici un Freud
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu dispunem de altele. Dar chiar dacă ar fi doar parțial adevărate, ele scot în evidență esența problemei). Situația Universității de la Cernăuți în 1920: Numărul de studenți Credința Facultatea de Drept Facultatea de Filosofie Ortodocși (români, lipoveni, alți ortodocși) 237 174 Catolici 98 n/a Luterani 26 n/a Alte credințe 31 n/a Evrei 506 574 În Basarabia, în școlile elementare, proporția dintre români sau alte naționalități și evrei pare mult mai echilibrată. În orașe, evreii sînt reprezentați în număr foarte
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui Iorga era mai ales de orientare franceză, bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale culturi subgermane și maghiare" și asupra mediului său catolic transilvănean chezaro-crăiesc. El considera morala creștină și constituționalismul lui Maniu drept "ipocrizie". Odată, Maniu stătea lîngă Vera, soția fiului său Mircea, de cealaltă parte fiind Mircea. Maniu a luat o felie de portocală și, din greșeală, a presărat sare pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga i-a administrat lui Maniu cea de pe urmă insultă, vorbind despre el "ca despre un străin". Iorga explica cum acest "străin" dirijase încă din 1918 politica României. Nici măcar nu era lipsit de patriotism, deși era catolic. Dar nu un catolic ca Inocențiu Clain, care transformase catolicismul într-o armă în mîna celor asupriți. Din cauza educației calviniste primite la Zalău, Maniu s-a înscris la Universitatea de la Budapesta unde s-a dedicat excesiv studierii legii lui Werböczi. Avea să rămînă veșnic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a Poloniei care transcendea lumea materială. El nu credea în rău sau în bine în relațiile cu alte națiuni, ci doar în forță și slăbiciune. Nu este de mirare că Biserica Catolică era îngrijorată. (Dmowski, spre deosebire de agnosticul Iorga, era un catolic declarat). Ideologul "Solidarității", A. Michnik, deși îl condamnă pe Dmowski ca șovin, obscurantist și xenofob, îi recunoaște totuși "realismul extrem". Pentru strălucitul istoric și intelectual polonez A. Walicki, Dmowski era "principalul teoretician al realismului politic din Polonia" și totodată un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
terorizez pentru a-l face să intre în scenă treaz. Are structura unui bun actor, dar e prea al naibii de îngâmfat și prea delăsător, de o pripeală și o nechibzuință tipic irlandeze, și își acordă prea multe libertăți. Peregrine e un catolic din Ulster, care a început prin a studia medicina la Queen’s University din Belfast, de unde a fugit la teatrul Gate din Dublin. Urăște Irlanda cum numai un irlandez o poate urî. Foarte curând a abandonat crezurile religioase pentru marxism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și pe urmă a plecat acasă... Cealaltă era o doamnă englezoaică, londoneză, care era căsătorită cu-n român din ’36. Ea era secretară la ambasada americană, mare catolică, deși englejii de fapt îs anglicani, dar printre ei sunt și mulți catolici care nu și-au părăsit religia, cu toate c-au fost mereu persecutați... Și ea era tare mare catolică. Și ea, fiind la ambasada americană, ducea scrisorile preoților greco-catolici și romano catolici, pentru că ei n-aveau voie să ia legătura
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
îs anglicani, dar printre ei sunt și mulți catolici care nu și-au părăsit religia, cu toate c-au fost mereu persecutați... Și ea era tare mare catolică. Și ea, fiind la ambasada americană, ducea scrisorile preoților greco-catolici și romano catolici, pentru că ei n-aveau voie să ia legătura cu Vaticanul... Și ea prin valiza diplomatică le ducea scrisorile... A fost descoperită ea și cu mai multe persoane care tot așa ajutau pe preoții fugari, și au făcut un lot așa
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
complet. Ora 1½ audiențe. După-amiaza cu Elisabeta. Luni, 1/13 martie Vreme senină, răcoroasă, fără ploaie. Barometrul enorm de ridicat, vânt. Ora 10½ ministrul de război, apoi Brătianu, care îmi vorbește despre intrigile rusești. Lecca, bugetul trebuie redus. După-amiaza episcopul catolic Paoli, merge la Monaco și Madrid. La Elisabeta. Seara scris. Ziua morții împăratului Alexandru II. Marți, 2/14 martie Mohorât și rece, fără perspective de ploaie. Înainte de amiază Dabija, trimis la Cameră proiectul pentru calea ferată transversală. Ora 1½ de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
spre Văcărești, pentru fortificații. Mică furtună, ceva ploaie. Ora 6 înapoi. Seara singur, scris și citit. Brătianu pare să se simtă mai bine. Sâmbătă, 9 iunie/28 mai Vreme frumoasă, cald. Înainte de amiază Chițu, Sturdza, Lecca. După-amiaza primit pe arhiepiscopul catolic Paoli, a observat și el dificultățile și intrigile făcute de Kogălniceanu. Cara Theodori-Efendi la mine. După-amiaza și seara singur, scris. Duminică, 10 iunie/29 mai Vreme frumoasă, foarte cald. Ora 10 ½ la Palat, ora 11½ primit adresa Camerei, a citit
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
încă din vremea lui Cuza. Procedeul făcea parte din jocul prin care diferite state încercau să dobândească influență culturală - și, prin aceasta, politică - în Balcani. Austria, care obținuse prin tratatele de la Karlowitz (1699) și Passarowitz (1718) dreptul de protecție asupra catolicilor din Imperiul Otoman, trimitea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea călugări franciscani și iezuiți și finanța construirea de școli în zona albaneză. La fel a procedat și guvernul de la Roma, înființând școli în limba italiană. Grecia finanța
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
orice legi, ordonanțe și dispozițiuni contrare legii de față. Articolul 126 Se abroga dispozițiunile art. 69-82 inclusiv, art. 86, 87, 88, 126-131 inclusiv din codul civil general austriac, legea din 25 Mai 1868 F. L. I. No. 47, în privința căsătoriei catolicilor; legea din 9 Aprilie 1870, F. L. I. No. 51, referitoare la actele stării civile a persoanelor cari nu aparțin unui cult sau bisericilor recunoscute de lege, ordonanța din 29 Mai 1876, F. L. I. No. 77, a Ministerului de
LEGE nr. 493 din 21 februarie 1928 privind actele stării civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134241_a_135570]
-
Banatului, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Moldovei și Bucovinei și Mitropolia Basarabiei , cele romano-catolice aparțin de episcopiile de București, Alba-Iulia, Iași, Timișoara, Satu Mare și Oradea, iar cele greco-catolice de episcopiile de Făgăraș, Alba-Iulia, Maramureș, Cluj-Gherla, Oradea și Lugoj precum și un ordinariat pentru catolicii de rit armean. footnote> (din care 354 de mănăstiri și 115 schituri) și numeroase mănăstiri romano-catolice <footnote Reținem cu pioșenie neobosita activitate a Sfântului Nicodim de la Tismana, care după ce a devenit călugăr la Muntele Athos, și-a adus o contribuție
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
efect al schimbărilor sociale, sărăcia. Oamenii concluzionează că suntem chemați la dreapta credință și la învățătura lui Hristos. Studii îndelungate asupra rugăciunii au adus un număr de observații ale celor mai diferiți oameni: occidentali sau orientali, bolnavi sau sănătoși, preoți, catolici, călugări, călugărițe de toate ordinele, pastori (de toate denumirile), rabini, doctori și infirmiere, bărbați și femei de toate vârstele și clasele sociale. Experiențe efectuate de chirurgi, de fiziologi, studii de laborator au remarcat multe regenerări ale țesuturilor, cicatrizări de răni
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Bandini află că vierii cei mai vechi veniseră aici di n Ungaria. Și pe această vreme aveau vii și domnul și boierii, ba încă și mitropolitul, dacă nu episcopii catolici, după cari un deal se zicea: la biscup.ʺ (...) Comunitatea catolicilor, cu trei lăcașuri, avea din viile sale pe an o sută de vase cu v in pe ca re-l vindea cu 15 scuzi. Locuitorii mai erau sași și unguri, cei din urmă fiind mai mulți, dar cei dintâi mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnarii ar fi avut cca. 15000 de suflete din care 10 83 catolice și 14.000 ortodoxe, adică români. Deci Cotnarii pe atunci era un important centru urbanistic și economic român esc situ at cam la mijlocul Moldovei. De unde au apărut catolicii la Cotnari, pentru ca Despod Vodă să le facă colegiu, deslușim într-o informație găsită în lucrarea „Cotnari - perla Moldovei” de Alecu Floareș: „Ștefan cel Mare, având nevoie de pălmași, moldovenii neajungându-i, aduce din zona Alba-Iulia un grup de sași
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întrânsul o Biserică de piatră prea frumos zidităʺ.( Este vorba de biserica a cărei ruine se văd și azi , constr uită în vremea lui Despot Vodă și devenită mai târziu catolică). Clădirea bisericii ar fi fost acoperită cu și ndrilă. Catolicii din localitate susțin că această biserică ar fi fost zidită de Ștefan cel Mare pentru o iubită a sa, Cătălina, care era catolică. Nimeni nu amintește numele lui Despot Vodă. Lângă ru inele bisericii se află o gârlă, pe unde
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ori. Prin 1919 1920 lucram cu tata la acoperișul cram ei la via lui Neculce. Într-o zi, în timpul repausului de la prânz, stăteau de vorbă vreo câțiva oameni mai în vârstă. Unii dintre e i erau chiar din Cotnari (dintre catolici). La discuție asista și boierul, un bătrân de 75-80 de ani. A fost prima dată când am auzit vorbindu-se lucruri frumoase despre trecutul Cotnariului. Că pe aici a trecut, adesea ori, însuși Ștefan cel Mare și alți domnitori ai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]