KorAP: Find »[drukola/base=ceașcă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...72 73 74 ...149 >

3,719 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412

oprit? — SĂ bem ceva, dar mergem mai departe. Aici ne omoară țînțarii. Niște țînțari mari, negri, ca cei din Everglades erau deja În mașină cînd porniră. Deschise portiera și curentul Îi luă de-acolo, iar fata scoase din valize două cești de email și o sticlă de White Horse. Șterse ceștile cu un șervețel, turnă whisky-ul fărĂ să scoată sticla din cutia În care era ambalată, aruncă niște cuburi de gheață din termos și turnă sifon. — SĂ bem. Pentru noi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
omoară țînțarii. Niște țînțari mari, negri, ca cei din Everglades erau deja În mașină cînd porniră. Deschise portiera și curentul Îi luă de-acolo, iar fata scoase din valize două cești de email și o sticlă de White Horse. Șterse ceștile cu un șervețel, turnă whisky-ul fărĂ să scoată sticla din cutia În care era ambalată, aruncă niște cuburi de gheață din termos și turnă sifon. — SĂ bem. Pentru noi, spuse fata și-i Întinse ceașca rece, emailată. O luă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
de White Horse. Șterse ceștile cu un șervețel, turnă whisky-ul fărĂ să scoată sticla din cutia În care era ambalată, aruncă niște cuburi de gheață din termos și turnă sifon. — SĂ bem. Pentru noi, spuse fata și-i Întinse ceașca rece, emailată. O luă cu mîna dreaptă, cu stînga ținînd volanul și bău Încet, conducînd mai departe, pe drumul peste care se lăsa seara. În scurt timp aprinse farurile, care străpunseră Întunericul pînĂ departe, și băură amîndoi; exact de asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
simțeau mult mai bine. „Uneori ai șansa“, se gîndi Roger, „ca o băutură să facă exact ce ar trebui să facă. Whisky-ul a făcut exact ce trebuia să facă.“ — Are un gust ușor unsuros dacă-l bei dintr-o ceașcă, nu? — Da, dacă-i din email. — Bine că ești tu deștept. E foarte bun, nu-i așa? N-am băut nimic toată ziua. În afară de vinu’ Ăla de la prînz. Ăsta-i prietenu’ nostru. Uriașul nimicitor. — E un nume frumos. Mereu i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
lor În pădurea asta. — Cred că i-au curățat pe toți demult. Probabil că-i vînau cu cabriolete din alea mari, cu cauciucuri uriașe, bune pentru mlaștină. — Tre’ să fi fost ceva foarte bine plănuit. Merge mai ușor cu o ceașcă de email. — E și mai bun din cești de tinichea. Acu’ nu zic de omorît uriași. Zic de cînd e mai bun. Însă ai nevoie de apă rece de izvor și mai trebuie să-ți bagi ceașca-n izvor ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
curățat pe toți demult. Probabil că-i vînau cu cabriolete din alea mari, cu cauciucuri uriașe, bune pentru mlaștină. — Tre’ să fi fost ceva foarte bine plănuit. Merge mai ușor cu o ceașcă de email. — E și mai bun din cești de tinichea. Acu’ nu zic de omorît uriași. Zic de cînd e mai bun. Însă ai nevoie de apă rece de izvor și mai trebuie să-ți bagi ceașca-n izvor ca să fie rece și să te uiți la trîmbele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
ușor cu o ceașcă de email. — E și mai bun din cești de tinichea. Acu’ nu zic de omorît uriași. Zic de cînd e mai bun. Însă ai nevoie de apă rece de izvor și mai trebuie să-ți bagi ceașca-n izvor ca să fie rece și să te uiți la trîmbele mici de nisip de pe albie, ridicate de apa bulbucită. — O să facem asta cîndva? — Sigur că da. O să facem tot. Poți să faci un whisky foarte bun cu fragi. Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
te uiți la trîmbele mici de nisip de pe albie, ridicate de apa bulbucită. — O să facem asta cîndva? — Sigur că da. O să facem tot. Poți să faci un whisky foarte bun cu fragi. Dacă ai lămÎie taie jumate, o storci În ceașcă și lași și coaja. După aia pisezi fragii, pui un cub de gheață, după care torni whisky-ul și amesteci bine. — Apă nu se pune? — Nu. E destulă de la cubul de gheață și mai e și sucul de fragi și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
o să găsim fragi? — Sigur că da. Crezi c-o să ne ajungă să facem și o prăjitură mică? — Da, sînt convins. — Mai bine nu mai vorbim de asta. Mi se face tare foame. Mai avem de mers cam de Încă o ceașcă și ajungem. Conduceau prin Întuneric pe drumul mărginit de mlaștina neagră și luminat de farurile puternice. BĂutura gonea trecutul așa cum farurile tăiau Întunericul și Roger spuse: Fata mea, aș mai bea una dacă vrei să-mi faci. Nu vrei să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
toaleta și chiuveta cu o oglindă deasupra. Prosoapele curate erau agățate de un rastel lîngă chiuvetă și Într-un colț era fixat un stîlp pe care erau prinse umerașe. Roger aduse bagajele, În timp ce Helena așeză pe masă termosul cu gheață, ceștile, sticla desfăcută și cutia de carton plină cu sticle de apă White Rock. — Lasă fața asta, spuse ea. Patu-i curat. Sau cearșafurile sînt, mă rog. Roger o Îmbrățișă și o sărută. — Stinge lumina, te rog. Roger Își Întinse mîna și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
de ras, un tub de pastă de ras mentolată, niște gumă de mestecat Dentyne, o apă de gură Listerine și un ceas deșteptător, se-ntoarse În camping. CÎnd ajunse la căsuță, deschise ușa Încet, așeză pe masă cumpărĂturile, lîngă termos, cești, sticlele de White Horse și cele două beri pe care uitaseră să le bea, și văzu că Helena nu se trezise Încă. Soarele se ridicase atît cît să nu-i bată-n față și adierea ușoară o mîngîia În somn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
ascută creionul, să se așeze la masă și să Înceapă una din povestirile alea cît dormea fata? Nu, nu se duse. Își turnă un whisky mic, desfăcu termosul și-și scoase un cub de gheață pe care-l băgĂ În ceașcă. Deschise și o sticlă de White Rock și turnă puțin, după care Învîrti cubul de gheață cu degetul Înainte să ia prima gură. „Ei au Marocul spaniol, Sevillia, Pamplona, Burgos și Saragosa“, se gîndi. „Noi avem Barcelona, Madridul, Valencia și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
O să-i scriem. Acu’ ce crezi că face? Roger se uită la ceasul de pe bord. PĂi de-acum o fi terminat cu pictatul și poate bea un pahar de ceva. Nu bem și noi ceva? — Ba da. Pregăti băuturile În cești, punînd pumni Întregi de gheață ciopîrțită mărunt, whisky și apă White Rock. Noua șosea era largă și se desfășura printre pădurile de pini marcați pentru terebentină. — Nu seamănĂ cu pădurile din Landes, nu? spuse Roger, după care-și ridică ceașca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
cești, punînd pumni Întregi de gheață ciopîrțită mărunt, whisky și apă White Rock. Noua șosea era largă și se desfășura printre pădurile de pini marcați pentru terebentină. — Nu seamănĂ cu pădurile din Landes, nu? spuse Roger, după care-și ridică ceașca și luă o gură de whisky rece ca gheața. Era foarte bună, dar gheața se topea repede pentru că era ciopîrțită așa de mărunt. — În Landes cresc grozame galbene printre pini. — Și nici nu-i pun pe pușcăriași să facă terebentină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
ceva, ori luăm niște sendvișuri pe drum. Hai să mai bem un pahar, spuse ea. După aia luăm niște sendvișuri. De care crezi c-o să găsim? PĂi ar trebui să aibă hamburgeri și poate și ceva cu friptură. A doua ceașcă fost ca și prima, rece, Însă gheața se topea mai ales În curent - Helena o ferea și i-o dădea doar cînd voia să ia cîte-o gură. Auzi, fata mea, tu bei cumva mai mult decît de obicei? — Da, sigur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295

și Femeia de Afaceri care discută cu un accent impecabil despre păhărelul ei de sherry. Îmi beau cafeaua. Întâlnirile de la șase și jumătate, de după serviciu, înlocuiesc tradiționalele distracții din puburi. Subsolul este dotat cu un automat uriaș pentru cafea, cu cești de unică folosință și un platou imens cu prăjituri cu un aspect dezgustător, de felul acelora cu frișcă pe deasupra, pentru cei care vor să înlocuiască dependența de alcool cu o problemă de nutriție. Două tipe triste, cărora li se văd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
numai bună de făcut ochi dulci. N-avem de ce să ne facem griji. Mă rog... Mă uit la Finn. Stă aplecat și părul aproape că îi intră în ochi. — Treci peste asta, spune Stewart ridicând din umeri, în timp ce îmi umplu ceașca cu un espresso spumos și negru ca păcatul. — Fir-ar să fie! Iar nu mai avem scorțișoară. Agită cutia goală în fața mea. Voi o consumați, băieți. E rândul meu s-o umplu? — Trebuia să faci asta acum vreo două săptămâni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
că este vorba despre aceleași obiecții. Cred că în chestiunea cu Dumnezeu... îngaimă Finn cu o oarecare nesiguranță în glas. Știu ce vrei să spui. Nu-mi sună prea bine... Parcă am fi la o liturghie... Jake coboară cu două cești uriașe cu cafea. De fapt, recipientele sunt mai degrabă două boluri portocalii cu toarte. E îmbrăcat în blugi și într-un tricou gri pe gât și îi stă foarte bine. Probabil că l-au costat o avere. Tipele de la mese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
privirea, dar nu vrea să se uite în ochii mei. Neliniștea mea crește: am o presimțire urâtă. —Uite, zice el, și rămâne brusc fără cuvinte. — Ia niște cafea, îl rog eu. Vreau să mă liniștesc cumva, îi torn lapte în ceașcă și i-o întind surâzând; parcă aș fi o soție din Stepford. Jake ia cana, dar nici nu se uită la ea. Trebuie să vorbim, zice el, tot fără să se uite în ochii mei. Neliniștea mă înăbușă acum, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437

trântit Îmbrăcat pe patul nedesfăcut. M-am deșteptat pe la opt dintr-un somn adânc, cleios, și la Început nu mi-am dat seama unde mă aflam. Din fericire, rămăsese neatins un pachet de cafea, și-mi făcui din el câteva cești bune. Telefonul nu suna, nu Îndrăzneam să cobor să-mi cumpăr ceva, temându-mă ca Belbo să nu sune chiar În minutele acelea. M-am Întors În fața calculatorului și am Început să imprim celelalte dischete, În ordine cronologică. Am dat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
gira care stătea să Înceapă. Ieși În față pai-de-santo, care se așeză lângă altar și-i primi pe unii credincioși și pe oaspeți, parfumându-i cu pufăituri dense din țigara lui de foi, binecuvântându-i și oferindu-le câte o ceașcă cu o licoare, ca pentru un rapid rit eucaristic. Îngenuncheai, Împreună cu Însoțitorii mei, și băui: observai, văzând un cambono care turna lichidul dintr-o sticlă, că era Dubonnet, dar Îmi dădui osteneala să-l sorb ca și cum ar fi fost un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688

bine că seamănă extraordinar cu un cap de cal de care stă lipit un nas de vultur. Mă întreb cum a reușit să spargă dulceața din borcan. Sorb din cafeaua grecească cu grijă, să nu mă tai la buze în ceașca ciobită. Începem să bârfim familia. - Asta nu-mi plăcea la Claudia - cheltuia totul pe rochii și șaluri. De asta n-au casă acuma. - Da, da, și a moștenit obiceiul ăsta tâmpit și fiică-sa. - Niște proaste! - Mai ții minte, Mizi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
de trecutul lor școlar, dacă nu aș cunoaște plimbatul de hârtii și învățarea maniacală a procedurilor de la companiile multinaționale, mai că m-aș lăsa convins să dau șpaga necesară intrării în politică sau într-o televiziune. Îmi torn a doua ceașcă de ceai. Menta constipă, știu, dar eu am un tranzit elvețian. Mă gândesc apoi la lupta de zi cu zi de la clasă, la profesorul prins între agresivitatea miștocărească a elevilor și verdictul directorului, care nu vrea să audă nicio reclamație

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
puradeii. Atunci trebuia să pun o casetă cu uverturi wagneriene, să dau volumul la maximum. Limacșii rezistau la orice, numai la acordurile din Aurul Rinului nu. Apartamentul era intim mai ales datorită faptului că Adelina își împrăștia hainele peste tot. Ceștile de cafea din vitrina sufrageriei erau pline cu hârtii mototolite, clame de păr, gumă de păr întărită. Ea zicea că e artă modernă, happening-uri. Arta modernă atrăgea teribil de mulți gândaci de bucătărie, din aceia roșcați, lungi, ușori și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975

a arătat Eusebiu Stamate spre Rusalda și Ismail. — Poftiți încoace! Ia adu niște scăunele fă, Rusaldo! Voi ducețî-vă la joacă! Vino să sărvești cu niște rachiu pe domnii,Dedi!împarte sarcinile Ismail. Stând pe scăunele și servind toți rachiu din ceștile de pământ, până și Zina și Eusebiu ca să nu facă atitudine aparte, țiganii au aflat care era scopul vizitei. La început n-au fost de acord. — Cum să ne dăm noi fata? O iubim atât dă mult, boierilor. Om fi

Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa (2008) [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]